Și-a atins platforma www.rndr.ro/legume/ scopul de a-i sprijini pe fermieri în această perioadă?

152

Cu siguranţă, nimeni nu își închipuia la începutul anului 2020 că lumea se va schimba atât de profund, într-o perioadă atât de scurtă. Cert este că trăim vremuri care vor modela dramatic societăţile, mentalităţile, obiceiurile de consum. Efectele pandemiei se vor resimţi mulţi ani și de acum înainte, nimic nu va mai fi la fel ca acum câteva luni. Trecem cu toţii într-o nouă etapă. Acum, totul ţine de instrumentele pe care le vom avea la îndemână și de viteza cu care ne vom adapta la “noul normal”.

Analizând întreg lanţul alimentar, cea mai vitregită verigă pare cea a producătorilor autohtoni. Dacă consumatorii se vor adapta, dacă comercianţii se vor reinventa, dacă distribuitorii vor găsi cu siguranţă soluţii de a exista, fermierii autohtoni sunt cei mai vulnerabili în această perioadă. Tocmai de aceea, ei au nevoie de cel mai mare sprijin. Sprijin care poate veni din partea celorlalte verigi ale lanţului, dar și din partea autorităţilor.

Se vorbește mult în această perioadă de mutarea activităţilor comerciale în on-line. Dar sunt fermierii capabili să se adapteze într-un timp scurt la noua realitate digitală? De asemenea, se vorbește despre oportunitatea de a “pune” pe rafturile marilor reţele comerciale mai multe produse “made in Romania”. Dar încă o dată, revin cu aceeași întrebare: vor fi oare capabili fermierii români să se adapteze noilor provocări și să devină furnizori ai marilor lanţuri de comert? Tema a fost și rămâne una de actualitate. Despre nevoia de a avea mai multe fructe și legume românești în rafturile “supermarketurilor” se discută de când lumea. Dată fiind conjunctura actuală, vor reuși fermierii să facă în următoarele luni, ce nu au făcut ani de-a rândul?

Cu siguranţă, fără susţinere nu vor reuși să facă acest lucru. Însă, poate a venit momentul ca fiecare dintre verigile lanţului alimentar să vină în sprijinul verigii primare. Poate vorbim de șansa unui moment 0, a unui moment de restart. Un moment în care consumatorii să fie mai vocali, dar să și cumpere fructe și legume din România, chiar dacă acestea sunt ceva mai scumpe și ceva mai puţin aspectuoase decât cele din “import”.

Un moment în care comercianţii să simplifice toată birocraţia legată de procesul de listare și poate să fie mai deschiși și cooperanţi, când vine vorba de colaborarea efectivă. Un moment în care traderii să înregistreze o schimbare de optică și în loc să livreze din punctul A în punctul B via depozitele proprii, să încerce, de ce nu, să dezvolte și să consolideze în comun cu producătorii, branduri axate pe producţia acestora.

Dacă este să vorbim de sprijinul autorităţilor, acesta cu siguranţă poate îmbraca diferite forme. Domnul Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezoltarii Rurale, menţiona în cadrul webinarului organizat în data de 14 mai de către Modern Buyer, printre altele, necesitatea finanţării mai accentuate, în noul exerciţiu financiar european 2021-2027 a asocierii în agricultură. Legumicultorii sunt cei care întâmpină cele mai multe greutăţi din acest punct de vedere, atunci când vine vorba despre începerea unei colaborări cu marile lanţuri de magazine.

Însă, până la a fi definitivat un astfel de sprijin, Ministerul Agriculturii a venit deja cu o primă soluţie concretă în sprijinul producătorilor. Astfel, începând cu sfârșitul lunii martie, funcţionează un site al cărui scop principal este acela de a “identifica cele mai bune modalităţi de preluare a mărfii direct de la producători”. Acest site – www.rndr.ro/legume/, este administrat de către Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) și probabil se vrea a fi o platformă unde producătorii români își înregistrează oferta, iar cei interesaţi (traderi, comercianţi mai mici, reţele comerciale) pot intra în contact direct cu aceștia și pot achiziţiona produsele comercializate.

Soluţia pare a fi una simplă și la îndemâna oricui. Condiţiile de înscriere în platformă sunt simple și afișate la vedere, chiar pe prima pagină. Astfel, pot posta anunţuri:

  • Persoane fizice – care deţin atestat de producător și carnet de comercializare vizat pe anul 2020;
  • PFA-urile, II-e, IF-e sau SRL-urile – care să deţină certificat de înregistrare emis de ONRC și care au cod CAEN principal 0113: cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor

După cum se știe, orice proiect nou are parte de pe margine atât de susţinere și aplauze cât și de descurajări și huiduieli. Am încercat să nu mă aflu în niciuna dintre aceste ipostaze și să analizez obiectiv, ce s-a întâmplat pe această platformă din 30 martie, data înregistrării primului anunţ și până astăzi.

Record de postări la categoria “ceapă verde”

În perioada 30 martie – 11 mai 2020, au fost înregistrate un număr de 452 de anunţuri pe platforma menționată. În total, a fost vorba de 289 de utilizatori unici, restul anunţurilor fiind fie repetări efective ale anunţurilor postate anterior (32 de cazuri), fie anunţuri postate în diferite secţiuni de către aceeași producători. În acest caz, un număr de 43 de producători au postat cate un anunţ în două categorii diferite, 15 producători în 3 categorii, 16 producători în 4 sau mai multe categorii. Recordul îl deţine un producător din judeţul Dolj, care a postat câte un anunţ în 8 categorii distincte.

După data de 11 mai, s-au mai înregistrat până astăzi, 18 mai 2020, încă 4 anunţuri. Deci, în total, au fost înregistrate 455 de anunţuri.

Producătorii înregistraţi în platformă au posibilitatea de a posta anunţuri în 32 de categorii predefinite de către administratorii site-ului. Până în 11 mai, recordul de postări l-a înregistrat categoria “ceapă verde” – 84 de anunţuri, urmată de “varză albă” – 64 de anunţuri și “alte categorii” – 53 de anunţuri.

Aici, la “alte categorii” au intrat spre exemplu, anunţuri legate de: fructe, plante medicinale și aromatice, răsaduri sau flori. În top au mai figurat: salata (50 de anunţuri), ridichile (38), cartofii (23), roșiile (21), castraveţii (16). Un număr de 17 categorii au avut între 2 și 9 anunţuri, iar contraperformanţe au înregistrat: ceapa uscată (1 anunţ) și mazărea, arpagicul și lintea, toate fără niciun anunţ postat.

Frecvenţa pe zile

Pe întreaga perioadă analizată, numărul mediu de anunţuri postate pe zi a fost de 10,27. Însă, primele zile au fost cu adevărat animate, cu mult peste această medie. Chiar în data de 31 martie, s-a înregistrat vârful, atunci când platforma a înregistrat într-o singură zi 111 anunţuri. Ulterior, interesul a scăzut simţitor, iar din 11 aprilie, s-a intrat în faza de platou. De atunci și până astăzi, se înregistrează în medie între 0 și 4 anunţuri pe zi. Excepţie au făcut-o zilele de 4 și 5 mai, atunci când au fost postate un număr mai mare de anunţuri.

Distribuţie teritorială

În medie, s-au înregistrat 10,76 anunţuri per judeţ, dacă considerăm cele 41 de judeţe (inclusiv Ilfov) dar și Bucureștiul, ca unităti administrative, pentru că și de aici au venit postări.

Top 10 judeţe este condus de Olt cu 74 de anunţuri, urmat de Dâmboviţa și Dolj cu câte 47 de anunţuri. Au mai punctat în acest clasament: Giurgiu (37 de anunţuri) dar și: Ilfov (28), Galaţi (25), Teleorman (23), Iași (19), Constanţa (17) și Buzău (16). La polul opus, s-au situat 7 judeţe din care a fost postat doar cate 1 anunţ (Alba, Argeș, Braila, Caraș Severin, Covasna, Neamţ și Sălaj) dar și 3 judeţe de unde nu a venit nimic: Harghita, Maramureș și Mehedinţi.

Topul localităţilor de unde au provenit cele mai multe anunţuri este, după cum urmează:

  1. Matca, judeţul Galaţi – 12 anunţuri
  2. Giuvărăști, judeţul Olt – 10 anunţuri
  3. Moţăţei, judeţul Dolj și Târgul Frumos, judeţul Iași – câte 9 anunţuri
  4. Doba, judeţul Olt și Creţești, judeţul Ilfov – câte 8 anunţuri
  5. Cilieni, judeţul Olt și Adunaţii Copăceni și Colibași, ambele din Giurgiu – câte 7 anunţuri

Talia fermierilor: suprafeţe și cantităţi raportate

Am încercat categorisirea producătorilor după suprafeţele înregistrate de aceștia, deoarece în platforma respectivă fiecare dintre utilizatori trebuie să declare atât suprafaţa cultivată cât și cantitatea de produs la care face referire. Lăsând la o parte specificitatea unor categorii distincte, precum ciupercile care au condiţii aparte de producţie, dar și roșiile, castraveţii, ardeioasele etc acolo unde dezvoltarea are loc mai ales pe verticală, am dorit să aflu de ce suprafeţe dispun producătorii înregistrati pe platformă. Astfel, doar în cazul a 70 de anunţuri (adică 15,49% din total), vorbim de suprafeţe de cel puţin 1 hectar. Pe judeţe, cele mai frecvente astfel de situaţii sunt în Dolj (11), Olt (10), Dâmboviţa (9) și Galaţi (7).

Aceasta înseamnă că majoritatea celor care și-au postat anunţurile pe această platformă sunt producători mici, care în viitor nu vor avea nicio șansă de a-și comercializa produsele în retailul modern, dacă nu vor primi un sprijin real în acest sens. Şi iar ne întoarcem la nevoia de asociere.

Chestionar Modern Buyer și Iq Arconsult

Pe lângă cifrele reci, dar care ne-au oferit o imagine destul de clară, am dorit să avem și un feedback direct de la producători cu privire la această iniţiativă a autorităţilor. Astfel, am conceput un minichestionar și am sunat la unele dintre numerele de telefon lăsate de producători pe site-ul respectiv.

Metodologia a fost una simplă, am demarat această acţiune în data de 28 aprilie, atunci când deja existau pe platformă 406 anunţuri (aproape de 90% din numărul total de anunţuri existente). S-a dorit contactarea unui număr de 58 de utilizatori unici (care au postat în total 88 de anunţuri), adică 21,67% din numărul total de anunţuri. Întrebările au fost simple, la obiect:

  1. Aţi avut colaborări anterioare cu lanţurile de retail?
  2. Aţi fost contactat după ce aţi postat oferta?
  3. Aţi încheiat contracte sau aţi efectuat livrări după postarea anunţului?
    Din start, trebuie să precizez că 3 dintre utilizatori nu au putut fi contactaţi, deși au fost sunaţi în mai multe rânduri. Deci, baza de analiză o reprezintă 55 de producători (aproape 20% din numărul total de producători înscriși pe platformă).

Astfel, răspunsurile primite au fost următoarele:

La prima întrebare, un număr de 29 de producători (52,73%) au susţinut că au avut colaborări în sezoanele trecute cu lanţurile comerciale. Chiar făcând și livrări indirecte, producătorii chestionaţi au menţionat cel mai des Carrefour-ul, dar în discuţie au mai intrat și Metro, Mega Image, Kaufland sau Selgros.

Cu referire la a doua întrebare, un număr de 25 de producători (45,45%) au răspuns că au fost contactaţi după postarea anunţurilor pe platforma RDNR în vederea comercializării cantităţilor anunţate, însă fără a menţiona dacă este vorba de retaileri sau de distribuitori/comercianţi.

Niciunul dintre producătorii chestionaţi nu a încheiat contracte de colaborare cu lanţurile de comerţ în urma anunţurilor postate pe platformă, deși unii dintre aceștia menţionează că au comercializat marfa către distribuitori care probabil au livrat ulterior către retaileri.

Concluzia acestei analize este simplă

Într-o perioadă în care pronunţăm mai des cuvinte precum: responsabilitate, implicare, proximitate, flexibilitate, adaptabilitate, cooperare, demersul autorităţilor este de salutar. Însă nu este suficient.

Tot din discuţiile cu producătorii, am sesizat, pe lângă vechea mentalitate de genul “am pus anunţul, acum aștept să vină cineva să-mi ia marfa de la poartă” și nevoia de a fi contactaţi și eventual consiliaţi, astfel încât să poată să facă faţă provocărilor unei colaborări cu retailul modern.

Poate informaţiile legate de sortare, calibrare, ambalare, logistică, transport etc. sunt cele de care au nevoie producătorii, pe lângă, bineînţeles, contractele aferente. Şi dacă în această perioadă retailerii operează la rândul lor cu personal redus în birourile de achiziţii, unii prestând chiar în regim de telemuncă, neexistând timp pentru o astfel de consiliere, poate va apărea totuși cineva care are know-how-ul și competenţele necesare de a uni cele două verigi ale lanţului.

Aminteam la început că producătorii reprezintă cea mai vulnerabilă verigă în lanţul alimentar, dar la fel de adevărat este că tot ei reprezintă soluţia atunci când importurile și reţelele globale de comerţ cu legume și fructe sunt paralizate și nu mai fac faţă în situaţii de criză, precum cea pe care o traversăm.