Comerțul alimentar a continuat să domine peisajul retailului românesc, cu o cotă de piață valorică de 91,8% în 2017, arată datele Euromonitor International. Acest lucru este atribuit în mare parte ofensivei puternice a comercianților moderni, în special a lanțurilor internaționale. Alimentele, băuturile și tutunul continuă să reprezinte o pondere ridicată în totalul cheltuielilor din gospodăriile românești.
Retailerii moderni, foarte atractivi și aflați încă în creștere rapidă au fost jucătorii dominanți în vânzarea cu amănuntul de produse alimentare în perioada 2016-2017. Printre cei mai activi retaileri din perspectiva cotei de piață în 2017 sunt Schwarz Beteiligungs Gmbh, reprezentat prin Kaufland și Lidl (17,3%), Carrefour (8,2%), Auchan (5,9%), Ahold Delhaize (5,5%), Profi Rom Food (5,2%). Oferind o gamă largă de produse, promoții de vânzări și prețuri scăzute zilnic, magazinele moderne reprezintă, în același timp, și spații de socializare pentru consumatori.
Extinderea departamentelor non-alimentare și oferta de produse la preț redus au transformat, de asemenea, retailerii internaționali în furnizori notabili de mărfuri nealimentare, acest lucru servindu-le în continuare la consolidarea poziției în peisajul comerțului alimentar cu amănuntul din România.
Comerțul tradițional își menține ponderea puternică în afara orașelor mari.
Comercianții tradiționali (cotă de piață valorică de 42%) rămân importanți în România, deși în orașele mari au pierdut teren în fața formatelor moderne.
În timp ce comercianții cu amănuntul tradiționali au continuat să domine numeric, retailerii moderni au dominat în ceea ce privește valoarea vânzărilor. Acesta este rezultatul poziționării și al modului în care sunt percepuți de către consumatori comercianții cu amănuntul moderni, în comparație cu formatele tradiționale.
În timp ce orașele mari sunt dominate de retailerii moderni, orașele mici și zonele rurale continuă să se bazeze pe comercianții tradiționali.
În general vorbind, comercianții cu amănuntul tradiționali beneficiază de avantajul proximității, care generează un anumit nivel de loialitate, dar și un coș de cumpărături de valoare scăzută, care include, în principal, produsele de bază.
Începând cu 2018 însă, comercianții moderni se vor concentra din ce în ce mai mult pe comerțul de proximitate, apreciază analiștii Euromonitor. Mediul rural și orașele mici vor continua să fie dominate de comercianții tradiționali, deși aceștia se vor confrunta cu o concurență din ce în ce mai mare din partea formatelor de tip convenience, special adaptate pentru aceste zone.
Magazinele specializate de alimente / băuturi / tutun s-au aflat pe un trend ascendent
Magazinele specializate de alimente / băuturi / tutun au continuat să depășească vânzările înregistrate de magazinele tradiționale în 2017. Vânzările au fost în mare parte impulsionate de comercianții care se concentrează pe produse tradiționale, care se bucură de un consum substanțial în România, cum ar fi produsele de panificație, carne și preparate din carne, lactate și vin.
Retailerii care oferă în principal produse proaspete și locale, beneficiază de o cerere sporită din partea consumatorilor, care sunt din ce în ce mai orientați către produse naturale și sănătoase, de proveniență regională.
În 2018, analiștii Euromonitor se așteaptă la o creștere a interesului pentru produse locale, în special neambalate.
Ca urmare, poziția magazinelor specializate pe alimente / băuturi / tutun va fi mai puțin afectată de ofensiva puternică a marilor retailer (cotă de piață valorică estimată pentru 2018 de 14%).
Totuși, creșterea acestui canal va fi mai lentă în comparație cu media perioadei analizate (intervalul 2016-2018), întrucât comercianții moderni vor căuta să-și dezvolte propriile departamente de panificație și delicatese, cu produse neambalate, brânzeturi și carne.
Nevoia de conveniență a consumatorilor asigură performanța unor comercianți
În 2017, comercianții cu profil alimentar au continuat să fie prezenți în piețele tradiționale în principal cu tarabe cu fructe și legume și chioscuri cu produse alimentare ambalate, cum ar fi biscuiți, snackuri, băuturi alcoolice și țigări. La finalul lui 2017 s-a înregistrat o tendință de lansare a unor noi chioșcuri care vând fructe, legume sau flori, tendință care se preconizează că va continua în 2018. Astfel de puncte de desfacere în zone dens populate urmăresc să răspundă nevoii consumatorilor de cumpărături în proximitate și de acces facil la alimente proaspete.
Producătorii își deschid propriile magazine specializate
O altă tendință care s-a manifestat în perioada 2016-2017 a fost ca producătorii de alimente și băuturi alcoolice să își deschidă propriile magazine sau chiar lanțuri de magazine. Scopul acestui demers este creșterea vânzărilor prin practicarea unor prețuri mai mici și prin asigurarea prospețimii produselor. Astfel, producătorii de panificație, carne, lactate și vinuri au fost primii care au început să opereze astfel de magazine și să dezvolte lanțuri. Un exemplu este grupul Sergiana care a deschis magazine proprii (prăvălii) sub brandul său, Sergiana. Poziția puternică a producătorului autohton în piață este atribuită de analiștii Euromonitor unei oferte de produse de bună calitate și unei promovări de tip word-of-mouth. „Brandul beneficiază de proveniența sa din regiunea Brașovului, renumită pentru producția de produse lactate și produse din carne, autentic românești.”
Datorită fragmentării puternice a canalelor în 2017, lanțurile de magazine autohtone au reprezentat o pondere foarte mică în totalul vânzărilor. Cu toate acestea, ele au o prezență mai puternică în rândul magazinelor specializate (băcănii/prăvălii) pe alimente / băuturi/ tutun.
Comerțul tradițional rămâne în continuare foarte fragmentat
Comerțul tradițional a fost un canal foarte fragmentat în 2017 și așa va rămâne. Majoritatea punctelor de vânzare sunt afaceri de familie, al căror scop principal este să asigure familiei un nivel de trai decent, într-un mod prietenos și mai personal de a face business. Comercianții tradiționali au rămas competitivi datorită unei combinații între localizare − apropiată de consumatori − și loialitatea clienților. Cu toate acestea, datorită prețurilor mai ridicate și a gamei de produse mai restrânse, valoarea coșurilor clienților se menține scăzută.
În concluzie, dacă este să luăm în considerare strict criteriul localizării, comercianții tradiționali domină în orașele mici și în zonele rurale, deoarece retailerii moderni au optat ca o lungă perioadă de timp să nu se extindă în aceste zone. Cu toate acestea, acest lucru începe să se schimbe, astfel încât comercianții cu amănuntul tradiționali se vor confrunta probabil cu o concurență și mai mare în 2018, ceea ce îi va limita la o stagnare în termeni de valoare.
Sursa: http://www.euromonitor.com/romania
