ProBiz, asociatia retelelor de retail din Rep. Moldova, a initiat un Cod de bune practici pe lantul de aprovizionare 

0
269

Sase retele de retail modern din Republica Moldova si-au propus sa devina un partener activ de dialog cu autoritatile statului, si, in acest scop, au fondat Asociatia Patronala a Subiectilor Comertului Interior “ProBiz”. Decizia infiintarii asociatiei a fost adoptata in februarie 2017, momentul nefiind unul intamplator. Inceputul anului coincide cu adoptarea de catre Parlament a unor modificari importante aduse legii cu privire la comertul interior si Codul Contraventional, acestea vizand termenii colaborarii dintre lanturile de magazine si furnizorii acestora. Victor Durlesteanu, Presedintele ProBiz detaliaza in cele ce urmeaza cateva dintre obiectivele si proiectele asociatiei pe care o reprezinta, intr-un interviu acordat Modern Buyer.

Pentru inceput, as dori sa ne spuneti cine sunt membrii fondatori ai ProBiz si ce i-a determinat pe acestia sa infiinteze o asociatie?

Asociația Patronală “ProBiz” are ca membri fondatori societati ce activeaza in piata cu brandurile: Linella, Nr. 1, Fourchette, Green Hills (Velmart), Fidesco si IMC Market. Unii dintre ei au o experienta pe piata din Moldova de peste 20 de ani. Incercari de a forma o asociatie de profil exista de aproape 15 ani pe piata interna, dar s-au concretizat abia in 2017, si pe fondul adoptarii unor modificari legislative ce impune restrictii majore companiilor care activeaza pe piata de retail, restrictii stabilite si adoptate fara a exista o consultare a antreprenorilor din comert.

Proiectul de lege la care fac referire nu a existat nicaieri pe agenda cabinetului Executivului si nici nu a fost publicat pentru consultari publice. Toti managerii din retail au aflat despre aceste schimbari majore direct din Monitorul Oficial. La foarte scurt timp dupa publicarea proiectului de lege de modificare a legii 231/2010, respectiv ianuarie 2017, toate retelele de magazine au venit in intampinarea ministerelor de resort cu o serie de informatii menite sa conduca la o corecta evaluarea a impactului de ordin economic si social ce poate surveni ca urmare a implementarii modificarilor legislative adoptate la finalului anului 2016. Au existat deja numeroase intalniri intre retaileri, producatori, Ministerul Economiei, Consiliul Concurentei diverse patronate din industria alimentara s.a., fiecare dintre aceste parti venind la masa discutiilor cu argumente ce decurg dintr-o practica solida.

In tot acest timp, ne-am dat seama ca este nevoie ca retailerii sa aiba o voce comuna, ca transparenta si previzibilitatea sunt cruciale pentru mediul de afaceri si ca printr-o asociatie de profil cum este ProBiz antreprenorii din retail pot avea acces la sedintele si dezbaterile comisiilor parlamentare unde se expun propuneri, opinii, amendamente asupra initiativelor legislative specifice comertului interior.

Ne puteti spune ce alte obiective are ProBiz, pe langa parteneriatul si dialogul cu autoritatile statului?

Toate discutiile purtate in ultimele zece luni pe tema legislatiei in vigoare ne-au condus la concluzia ca este nevoie sa realizam un mecanism eficient de prelucrare a datelor analitice si statistice care ar permite cercetarea pietelor de desfacere. Astfel de analize de piata pot asigura membrilor informatii foarte utile care sa conduca, in final, la cresterea competitivitatii lor si la promovarea unei concurente loiale intre acestia. Ne-am propus apoi sa infiintam un centru de dezvoltare continua a lucratorilor din domeniul comertului interior prin organizarea de traininguri profesionale.  Promovarea unei concurente loiale in activitatea economica si in relatiile dintre membrii patronatului, care sa asigure conditii egale fiecaruia, este un alt obiectiv important pe agenda noastra.

Ne puteti oferi cateva exemple de solicitari si demersuri realizate de ProBiz catre partenerii de dialog din randul autoritatilor statului pentru atingerea obiectivelor de mai sus?

Unul dintre cele mai importante proiecte initiate de ProBiz este elaborarea unui Cod de Bune Practici, sub forma a 11 principii de bune practici pe lantul de aprovizionare cu produse alimentare dintre comercianti si furnizori. Retailerii fondatori ai ProBiz se angajeaza sa respecte benevol aceste principii in activitatea lor comerciala. Cele 11 sunt: principiul legalitatii, al libertatii contractuale, principiul protectiei consumatorilor, al corectitudinii, forma scrisa a contractelor, principiul predictibilitatii, al conformitatii, schimbul de informatii, confidentialitatea, responsabilitatea riscului, caracterul justificabil al cererilor. Aceste principii se aplica exclusiv produselor alimentare (proaspete si prelucrate) si bauturilor.  Cu toate acestea, companiile care fac parte din lantul alimentar si al bauturilor sunt incurajate sa le aplice independent de natura produsului, daca exista conditii similare (de exemplu, componenta similara a lantului, grupe de produse similare sau politici de achizitii publice similare).

Inainte de a continua cu proiectele initiate de ProBiz, as dori sa facem o scurta paranteza si sa ne oferiti cateva exemple de practici neloiale, in viziunea membrilor asociatiei.

In relatiile de colaborare dintre diferiti actori – producatori, prelucratori, furnizori, distribuitori, comercianti – exista riscul aparitiei practicilor comerciale neloiale. In Codul de Bune Practici initiat de noi, am identificat cateva zone de risc in acest sens. Una dintre ele se refera la schimbul de informatii. Mai exact, in cadrul negocierilor, este considerata o practica neloiala ascunderea de informatii esentiale relevante pentru cealalta parte si pe care aceasta s-ar astepta, in mod legitim, sa le primeasca. De asemenea, tot in aceasta zona incadram situatia in care o parte contractanta utilizeaza sau divulga unei terte parti informatii sensibile sau confidentiale, furnizate de catre cealalta parte contractanta, fara autorizatia acesteia din urma, intr-un mod care ii permite sa obtina un avantaj competitiv. Un alt exemplu se refera la alocarea riscurilor antreprenoriale. Este considerata o practica neloiala transferul unui risc nejustificat sau disproportionat catre o parte contractanta, cum ar fi impunerea obligatiei de a garanta o marja prin intermediul unei plati, in cazul neexecutarii obligatiilor, impunerea unei obligatii de finantare a activitatilor comerciale care sunt inerente exclusiv partii contractante care o impune sau chiar impunerea unei obligatii de finantare a costului de promovare care este inerenta exclusiv partii.

Subiectul taxelor de raft nu a fost nici el ocolit, iar impunerea unor taxe de listare disproportionate in raport cu riscul asumat prin crearea de stocuri de produse noi este considerata o practica neloiala de catre semnatarii codului. De asemenea, am mai identificat ca exista riscul aparitiei practicilor comerciale neloiale in subiecte ce tin de livrarea si receptia bunurilor, sanctiuni contractuale, acordurile scrise/nescrise s.a. Principiile de Buna Practica vor fi deschise pentru aderare de catre orice entitate, care este gata sa le accepte.

Ne puteti oferi si alte exemple de solicitari realizate de ProBiz catre partenerii de dialog din randul autoritatilor?

Inca din februarie a.c. am fost prezenti la toate discutiile si consultarile organizate de Ministerul Economiei in scopul revizuirii modificarilor aduse legii 231/2010, modificari ce au avut un impact major asupra activitatii lanturilor comerciale din Moldova. Prin toate demersurile realizate noi am aratat ca a fost incalcat principiul libertatii contractuale asigurat de Constitutia Republicii Moldova. Avem, de asemenea, obiectii cu privire la plafonarea reducerilor comerciale prevazute in art. 21 alin. (4), dat fiind faptul ca rata rentabilitatii vanzarilor comerciantilor (membrilor asociatiei) a scazut la 1% in 2016.

In spatiul public s-a creat o dezinformare, existand pareri speculative precum ca retailul este considerat un business creat pe umerii producatorilor. In opinia noastra, aceste plafonari ale reducerilor comerciale s-au facut in baza unor informatii neprobate de catre grupurile de interes care le-au promovat. In opinia noastra, valoarea acestor reduceri comerciale prestabilite in proiectul Legii nr. 231 nu vor putea fi luate in calcul la ajustarea stocului si la determinarea pretului negociat, ceea ce va conduce la “legalizarea” unui prag minim pentru pretul de revanzare, in detrimental cumparatorului.

Promovarea produselor la raft este un instrument important al concurentei. Daca aceste reduceri vor fi plafonate, atunci lipsim piata de cel mai bun instrument al concurentei si anume negocierea preturilor. Am inaintat, de asemenea, o serie de Sesizari cu privire la aspecte legate de termenul de plata al produselor alimentare considerand ca acesta ar trebui stabilit de catre cele doua parti si nu impus de stat.

O alta zona sensibila in care are loc interventia statului in negocierea cotractuala dintre retailer si furnizor este interzicerea comerciantului de a solicita facturarea/refacturarea serviciilor si/sau incasarea de la furnizor a platilor care nu sunt incluse in costul de achizitie al produselor. Taxele pentru diverse servicii prestate in retelele mari de magazine sunt o realitate in intreaga lume, ele acoperind servicii necesare unui comert modern si pentru care comerciantul are anumite cheltuieli: promovarea produselor in magazine, depozitarea marfurilor in depozitul central al retelei, plasarea in revista a furnizorilor s.a.

In fine, referitor la obligativitatea impusa retailerilor de a avea la raft produse locale in proportie de peste 50%, consideram ca aceasta prevedere trebuie cantarita mai mult, fiind necesara o analiza mai atenta a puterii de cumparare locale, a vitezei de rotatie a stocurilor, capacitatea de productie a producatorilor locali s.a. Aceasta prevedere va inlatura rivalitatea la raft, deoarece producatorii locali mari vor avea garantat spatiu de expunere in magazine. Sunt si alte aspecte asupra carora ne-am exprimat un punct de vedere, dar ma voi opri asupra celor de mai sus, pentru moment.

Care este pozitia ProBiz cu privire la subiectul reducerii TVA la alimente vehiculat deja in presa locala?

Reducerea cotei TVA este un factor ce ar putea influenta pozitiv consumul intern si deci cresterea economica, in contextual in care modelul de crestere economica al Republicii Moldova este bazat in continuare, in mare parte, pe consumului intern. Propunerile noastre in aceasta directie au fost transmise Ministerului de Finante fiind in analiza. Guvernul a lansat in toamna lui 2016 un proces de reformare a Codului Fiscal prin crearea grupului de lucru insarcinat sa elaboreze propuneri de modificare a Codului Fiscal, proces ce ar urma sa se incheie pana la sfarsitul acestui an. In opinia noastra, ar fi oportuna includerea pe agenda acestei reforme si a reducerii cotei TVA pentru produsele alimentare si servicii de alimentatie publica.

Introducerea unui TVA redus pentru produsele alimentare ar putea avea un set de efecte economice si sociale pozitive: cresterea puterii de cumparare a populatiei, crestere economica datorata impulsionarii consumului intern si a investitiilor. Un TVA redus pentru alimente se va traduce prin scaderea preturilor la cele mai importante categorii de produse, precum: carnea, fructele, legumele, produsele lactate etc., urmat de cresterea consumului si a vanzarilor. Un alt efect pozitiv al reducerii cotei TVA este scaderea ponderii pietei negre. Costurile si riscurile pentru operatorii economici ce activeaza in zona gri a economiei va creste, operarea in economia formala va fi mai avantajoasa pentru un numar mai mare de operatori datorita unui cost redus legat de conformare.

Exista, deci, o mare probabilitate ca se va mari baza impozabila si bugetele fiscale, asa cum s-a intamplat in România, unde veniturile statului s-au majorat. Conform unor estimari ale marilor operatori din retail, scaderea TVA-ului de la 20% la 8%, va asigura efecte imediate asupra economiei si consumului.

Vanzarile ar putea creste cu 10-20%, conform acelorasi calcule. In primii doi ani de la introducerea masurii, trecerea de la zona gri la economia formala a operatorilor in retail se va traduce printr-o o crestere a bazei impozabile de 20 -30%. Acest lucru s-a putut constata si in Romania, dupa decizia reducerii TVA. In lunile ce au urmat introducerii noii cote, in Romania s-a inregistrat o crestere a vanzarilor in retail a produselor alimentare cu valori intre 20 si 30% comparativ cu aceleasi luni ale anului precedent.

Un studiu al Consiliului Concurentei din Romania, elaborat la cateva luni după introducerea TVA-ului de 9% la produsele alimentare, sugereaza ca rezultatul acestei noi politici fiscale a fost scaderea preturilor pentru consumatorii finali atat in comertul traditional, cat si cel modern.

Printre obiectivele asociatiei ProBiz am regasit si intentia de colaborare cu diversi parteneri externi. In incheiere as vrea sa va intreb ce fel de parteneriate vizati pe termen scurt si mediu si cum credeti ca v-ar ajuta acestea?

Pentru a ne dezvolta si a avea success in reprezentarea intereselor retelelor comerciale din Republica Moldova ne dorim sa incheiem acorduri de colaborare cu asociatii de profil din Romania dar si din alte piete europene. Intentia noastra este sa intram in parteneriat cu grupuri profesionale cu experienta vasta in monitorizarea legislativa si normativa, inclusiv la nivelul institutiilor europene care, pe viitor, ne-ar ajuta sa depasim barierele cu care ne confruntam in domeniul nostru de interes. Prin colaborarile internationale cu alte grupuri de interese comune ne-am inspira pentru a lua exemplu unor prevederi ale practicilor comerciale mai dezvoltate in domeniul industriei de retail. Acest fap teste important si din perspectiva faptului ca se creeaza o platforma de comunicare intre Republica Moldova si Romania, care ar permite pe viitor canale de consultanta pentru eventuale nise de afaceri in domeniul comertului. Ne-am adresat, pentru moment, Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, intentia noastra fiind aceea de a incheia un acord de cooperare cu conducerea asociatiei. Suntem optimisti cu privire la parteneriatele externe si speram ca in 2018 vom avea mai multe vesti pe marginea acestui subiect.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here