Gabriel Sescu: “Legislatia cu privire la risipa alimentara ar putea impulsiona Banca pentru Alimente”

0
713
Fresh assorted vegetables in boxes on farmer's market

Infiintata anul trecut dupa modelul european, Banca pentru Colectarea si Distributia Alimentelor este una din parghiile pe care retailerii, producatorii sau operatorii horeca din Bucuresti, si nu numai, le pot accesa, pentru atingerea obiectivele cu privire la risipa alimentara. Intr-un interviu acordat Modern Buyer, Gabriel Sescu, Presedintele Bancii pentru Colectarea si Distributia Alimentelor spune ca actuala legislatie va oferi un mic imbold organizatiei non guvernamentale pe care o conduce, dar ca este necesara o monitorizare mai stricta a cantitatii de alimente risipite precum si o mai buna intelegere si asumare din partea mediului de business si nu numai, a subiectului. In majoritatea tarilor europene exista deja numeroase proiecte care au obiectivul de a reduce risipa de alimente.

Inainte de a vorbi despre strategii si obiective, as dori sa va intreb, in primul rand, care sunt acele produse pe care le putem considera surpusuri alimentare?

Ne referim aici la toate produsele care se afla in termen de garantie, dar care prezinta erori de ambalare, de etichetare sau de gramaj, dar si la produsele provenite in urma activitatilor promotionale incheiate, mostrele gratuite, produsele consumate doar intr-o anumita perioada a anului, cele ramase in urma schimbarii strategiei de marketing sau cele aflate in apropierea datei de expirare.

In luna mai a.c. a intra in vigoare si legislatia cu privire la diminuarea risipei alimentare. Cum ar putea ajuta aceasta legislatie Banca pentru Colectarea si Distributia Alimentelor?

Legislatia actuala prevede o serie de masuri graduale care trebuie luate de operatorii economici in vederea prevenirii generarii de deseuri alimentare si printre acestea se numara masuri de responsabilizare, de vanzare cu pret redus, dar si de transfer al alimentelor, prin donare sau prin sponsorizare, acestea din urma putand sa impulsioneze si activitatea noastra. Noi putem fi un partener pentru producatorii agro-alimentari, pentru retaileri si unitatile din industria ospitalitatii, pentru ca punem in slujba acestora un instrument prin care produsele alimentare si de igiena personala, aflate in termen de valabilitate, sa fie colectate, depozitate corespunzator si apoi redistribuite gratuit organizatiilor care ofera servicii persoanelor defavorizate. In lipsa legislatiei privind risipa alimentara, produsele respective puteau fi donate in limita bugetului de sponsorizari al unei companii, iar donatiile respective atrageau si o serie de facilitati fiscale, cum ar fi reducerea unei cote din impozitul pentru profit. Revenind la intrebarea dumneavoastra, cred ca astazi multi manageri din industria de FMCG sunt putin confuzi cu privire la implicatiile si costurile diverselor scenarii de lucru si va spun asta din proprie experienta. Din punctul meu de vedere, colaborarea cu o banca de alimente le-ar putea aduce o diminuare a multor eforturi si costuri, lucru pe care noi il subliniem in toate intalnirile pe care le avem cu managerii din industrie.

Puteti sa ne oferiti cateva exemple in acest sens?

Donarea produselor excedentare reduce semnificativ costurile companiei alocate distrugerii acestora. Apoi, se reduce cantitatea de materiale dispersate in mediu. Am sa va ofer un exemplu din zona produselor cu grad mare de perisabilitate. La majoriatea producatorilor de alimente de acest gen exista, de regula, o persoana care gestioneaza subiectul returului de produse din magazine,din depozite s.a. Acesta trebuie sa se ocupe sa redistribuie produsele catre diversele organizatii si sa gestioneze toate problemele care apar pe parcurs. Mai mult, compania respectiva trebuie sa aloce un spatiu dedicat produselor returnate in depozitul propriu. Toate aceste lucruri inseamna costuri si timp. O companie care colaboreaza cu noi trebuie sa stie in primul rand ca va obtine o eliberare rapida a spatiului ocupat cu aceste produse care urmeaza a fi donate. Apoi, vorbim de o simplificare a intregului proces, donarea catre o banca de alimente usurandu-le birocratia, aparand o singura livrare, ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu trebuie sa mai fie responsabili de distrugerea produselor ce devin deseuri alimentare, daca nu sunt donate in termen de valabilitate.  Companiile cu care incheiem contracte de colaborare pot transfera foarte rapid catre noi aceste produse, in baza unui contract cadru si a garantiei transparentei pe toata durata procesului de colectare, de donare s.a. Livrarea catre banca de alimente poate sa ii ajute pe acei operatori sa demonstreze si ca au luat toate masurile necesare pentru a reduce risipa alimentara. Noi sprijnim acesti operatori preluand, dupa caz, marfurile alimentare chiar si de la usa depozitului lor. Pentru toate acestea trebuie sa construim un pol de incredere.

Care este mesajul cu care abordati astazi companiile din retail si FMCG?

“Impreuna impotriva risipei alimentare, impreuna impotriva saraciei”. Acesta este sloganul nostru, iar la fiecare manager la care mergem prezentam ce inseamna banca de alimente, care sunt avantajele ei, cum implementam acest proiect pe piata locala. Noi suntem un ONG care, ca in oricare alta tara, creste odata cu sustinerea primita de la mediul de afaceri. Obiectivul nostru principal este recuperarea sistematica a produselor alimentare comestibile care, din diverse motive, si-au pierdut valoarea economica de piata si redistribuirea lor catre persoanele aflate in dificultate, care nu au putere de cumparare. Ceea ce ne-am propus sa facem nu este usor, pentru ca in acest demers este esentiala implicarea partenerilor din intregul lant de productie-distributie a bunurilor de larg consum. E bine ca ei sa stie ca o banca de alimente nu are propriile proiecte in care sa se foloseasca produsele primite, ci are ca scop doar sa primeasca, sa trieze si sa doneze mai departe tot ceea ce primeste. Lupta pentru a impiedica trimiterea alimentelor comestibile la groapa de gunoi ar trebui sa mobilizeze pe toti actorii care pot contribui  la functionarea concreta a acestui sistem.

Unde s-au “nascut” aceste banci de alimente la nivel global? Cine au fost primii initiatori ai conceptului si cum s-a dezvoltat acesta?

Din informatiile mele, primele banci pentru alimente au aparut in Statele Unite ale Americii, in urma cu mai bine de 40 de ani, retailerii fiind printre primii initiatori ai acestora, ca urmare a necesitatii de a “scapa rapid” de anumite alimente, cum ar fi cele de sezon sau cele ale caror ambalaje erau usor deteriorate. Si in Europa acest concept are deja peste 30 de ani, existand deja si o Federatie Europeana a Bancilor de Alimente, care a aniverat 30 de ani de existenta in 2016. Ea are un reprezentant permanent la Comisia Europeana pe subiectul reducerii risipei alimentare. In Romania, noi am infiintat aceasta organizatie dupa modelul celor de profil din Uniunea Europeana si conform cu principiile Federatiei Europene a Bancilor de Alimente, organism la care suntem in curs de afiliere.

Cum ati invatat efectiv modul de lucru si de organizare al unei banci de alimente?

Anul trecut am avut prilejul sa merg in Italia, la Milano, unde am facut un stadiu de o saptamana intr-o banca de alimente si unde am vazut efectiv tot procesul: de la primirea produsului, pana la momentul in care acesta ajunge pe masa beneficiarului. Am vazut inclusiv ce inseamna gestiunea, cum procedeaza ei daca au produse alterate sau expirate, cum se face o resortare a produselor colectate; am vazut efectiv intregul proces. Avand o imagine completa, am inteles ce putem sa facem si in Romania, care sunt etapele corecte. Astazi fondatorii organizatiei sunt exclusiv persoane fizice, dar avem deja cateva colaborari frumoase si utile in randul organizatiilor private si speram la o deschidere cat mai mare spre acest mod de lucru.

Ce obiective aveti pentru 2017?

De la inceputul anului si pana in prezent am evaluat deja mai bine de  50 de asociatii non profit pentru a le identifica pe cele eligibile si pentru a creiona corect nevoile lor. Ne-am propus ca pana la sfarsitul anului sa avem 100 de ONG-uri ce pot primi bunuriile donate. Noi incepem cu zona Bucuresti – Ilfov si Prahova, urmand ca ulterior sa ne extindem si in teritoriu. Am vizitat deja cateva zeci de companii din FMCG si din retail pentru a incheia parteneriate cu acestea si pentru a identifica donatoir care pot sustine functionarea sistemului de colectare si distributie de produse. Am identificat un depozit langa Bucuresti potrivit nevoilor noastre, dar facem in continuare apel la solidaritate pentru obtinerea de dotari in vederea inceperii colectei de donatii de alimente. Asadar, avem nevoie de un parteneriat cu agentii economici care sa inteleaga munca noastra si finalitatea ei si care, prin programele de implicare sociala pe care le desfasoara, sa ne sustina. In activitatea noastra trebuie sa ramanem o zona neutra, pentru a putea colabora cu toti producatorii, importatorii sau retailerii, fara vreun parteneriat de exclusivitate. Este important sa primim alimente de la toti, ca intr-o singura zi sa avem in depozit diferite produse de la furnizori diversi, astfel incat beneficiarul final sa aiba acces rapid la produse variate.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentAuchan Retail si OMV Petrom au deschis primul magazin MyAuchan
Articolul următorVarsta a treia: de la nevoi la oportunitati
Maria Hurduc
Este Business Unit Manager al Modern Buyer inca de la lansarea brandului, in 2008. Are o experienta de peste 16 ani in presa scrisa, iar in ultimii 11 ani s-a specializat pe domeniile Retail, FCMG si Horeca. Este absolvent al Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, specializarea Tehnologia Prelucrarii Produselor Alimentare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here