Vinurile roșii pierd teren în fața celorlalte segmente, cel mai mult câștigă rose-ul

0
526

Peste 50% din vinul consumat în casele românilor provine din gospodăriile proprii. Totuși, în ultimele 12 luni, volumele din producție proprie sunt în scădere, arată datele unui studiu GfK Consumer Panel România, cumulate pentru perioada noiembrie 2016 – octombrie 2017, comparativ cu noiembrie 2015 – octombrie 2016.

În perioada menționată, vinurile au avut o evoluție negativă în volum, dar scăderea se înregistrează în segmentul de vinuri provenite din producție proprie, în timp ce volumele de vinuri procesate au crescut cu peste 8%.

În rândul vinurilor comercializate, segmentul economy este în continuare cel mai vândut, acoperind un sfert din volumele totale, arată Raluca Raschip, Consumer Goods & Retail Director, GfK România.

„Vinul roșu este în continuare cel mai cumpărat segment, acoperind aproape 48% din piață, în volum. Este urmat îndeaproape de cel alb, care deține 41% din volumul total de vin vândut. Totuși, dacă ne referim la dinamică, vinurile roșii pierd teren în fața celorlalte segmente. Cel mai mult câștigă rose-ul, care atrage noi cumpărători”, comentează Raluca Raschip.

Rose-urile au înregistrat o creștere în volum de 29% față de aceeași perioadă a anului precedent (august 2015-iulie 2016). De asemenea, se mai poate observa o creștere a vinurilor seci, de 6% în volum, în perioada august 2016-iulie 2017 față de aceeași perioadă a anului 2015-2016.

Ce se întâmplă în segmentele demi-sec și demi-dulce?

Segmentul demi-dulce are o evoluție pozitivă în volum, comparativ cu cel demi-sec care se menține la nivelul din perioada precedentă. Creșterea vinului demi-dulce provine din atragerea mai multor ocazii de cumpărare și din volume mai mari achiziționate la un act de cumpărare. Vinurile demi-seci sunt cumpărate de mai multe gospodării, dar mai rar și în cantități mai mici la un act de cumpărare.

Spumantele
Categoria de vinuri spumante, în schimb, a avut o evoluție pozitivă în perioada noiembrie 2016–octombrie 2017 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o creștere de două cifre, de peste 17%. Categoria a beneficiat pe de o parte de noi cumpărători, iar pe de altă parte de mai multe ocazii de cumpărare.


Conform datelor de Retail Audit Nielsen pentru categoria vin în total România, înregistrate în perioada cumulată august 2016-iulie 2017 comparativ cu august 2015-iulie 2016, vinurile din segmentul economy, cu prețuri mai mici de 10 lei, înregistrează volumele cele mai mari de vânzări (58%). Vinurile din segmentul de preț mediu (până în 20 de lei) înregistrează volume de 30%, cele din segmentul de preț premium (până în 30 de lei) au facut volume de 7%, iar cele din segmentul super-premium (preț peste 30 de lei) au înregistrat un volum al vânzărilor de numai 4%.

În perioada cumulată august 2016-iulie 2017, cea mai mare valoare a vânzărilor (50%) și cel mai mare volum (45%) au fost obținute în comerțul tradițional (TT). Hipermarketurile revendică 22% din volumul vânzărilor și 4% din valoare, discounterii 13% din volum și 15% din valoare, iar supermarketurile revendică 19% din volumul vânzărilor și 31% din valoarea vânzărilor de vinuri.

România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători
România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume (5,3 mhl) , iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) și Austria (2,4 mhl), este printre puținele state europene care în 2017 înregistrează o creștere față de 2016, arată datele unui studiu realizat de KeysFin la finalul anului 2017. Potrivit estimărilor KeysFin, piața vinului ar fi depășit 385 de milioane de euro în 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Dacă în 2012, piața vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului.

Astfel că, după rezultatul negativ al industriei din 2016, care a înregistrat o pierdere de 26 de milioane de euro, industria vinului a revenit pe profit în 2017, iar sărbătorile de iarnă au avut un impact decisiv în această creștere.

Potrivit analiștilor KeysFin, „după două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță a fi un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol hotărâtor în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut ca acest sector să își diminueze în mare măsură factorul meteosensibil”, au comentat analiștii.

Potrivit studiului KeysFin, în piața vinului activau, în 2016, 559 companii ( CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor). Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată în 2016 de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activau două companii mari (cu afaceri de peste 30 mil.euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane de euro) și 440 de microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).

Datele oficiale comunicate de Ministerul Finanțelor arată că Jidvei este liderul pieței cu o cotă de 8,8% și este urmat de Cotnari SA, Cramele Recaș cu 8,1% și respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piață.

Cel mai profitabil jucător de pe piață este, de departe, Cramele Recaș cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea și Crama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează peste 61% din producția internă de vin.

Din punct de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investițiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producție.

În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).
Industria este în continuare plină de provocări- falimentul Murfatlar

După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro și o pierdere netă de 18 milioane de euro, compania a emis o notificare oficială de intrare în faliment în 2017. Puse cap la cap, pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au ridicat la aproape 50 de milioane de euro.

„Piața vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plățile se fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în dificultate sau chiar în faliment”, afirmă experții de la KeysFin.

Datoriile comerciale de peste 760 de milioane de euro în 2016 au reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector. Finanțarea bancară a reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor, ceea ce arată o dependență crescută de creditul furnizor.
Producția mondială de vin este estimată să atingă 246,7 mhl în anul 2017, după o scădere de 8,2% față de anul 2016 potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Producția scăzută, în special în Europa de Vest, se datorează condițiilor climatice nefavorabile.

*datele GfK sunt aferente perioadei noiembrie 2016 – octombrie 2017

Despre studiul GfK Consumer Panel
Datele provin din studiul GfK care are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic pentru toate categoriile de produse de larg consum, pe un eşantion de 3.000 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Datele sunt colectate cu ajutorul scannerelor care înregistrează codurile de bare ale produselor achiziționate din toate formatele de retail, atât modern, cât și tradițional. Sunt de asemenea monitorizate produsele consumate din producție proprie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here