Clean label, îmbunătățirea valorilor nutriționale, reducerea zahărului sunt printre preocupările actuale ale jucătorilor din industria de panificație, afirmă Valentin Tone, Sales Director, Kerry Eastern Europe. Filiala din România a producătorului de ingrediente pentru industria alimentară și de băuturi a organizat la finalul lunii mai un seminar dedicat profesioniștilor din sectorul de panificație din Europa de Est, pentru a prezenta inovațiile și tendințele de consum.
Care a fost motivația din spatele seminarului pe care l-ați organizat la București?
Ideea de bază a fost să ne facem simțită prezența în piață. Pe de o parte, avem o echipă nouă în teritoriu și pe de alta, avem de comunicat noutăți pe teme de legislație (introducerea taxei pe zahăr), elemente nutriționale, dublul standard al produselor, despre care s-a tot vorbit. Am invitat principalii noștri clienți care activează în industria de panificație din România și din Sud-Estul Europei pentru a le prezenta schimbările care au loc în materie de legislație în industria alimentară și cu precădere în panificație, cu intenția de a îmbunătăți profilul nutrițional al produselor. Mă refer aici la reducerea zahărului, a grăsimilor, a ingredientelor artificiale. Trendul pentru natural este din ce în ce mai evident și consumatorul este orientat către produse cât „mai naturale”. Se poate observa în marile magazine că se măresc rafturile cu produse care specifică pe etichetă conținutul de elemente nutriționale pozitive. Consumatorii citesc din ce în ce mai mult eticheta pentru a afla ce conține produsul.
Orientarea către un produs cât „mai natural” este pregnantă în SUA și în Europa de Vest. În Europa de Est și la noi cum e?
În Europa de Vest este o tendință care se manifestă agresiv, cu precădere în Italia, Franța și Spania. În cadrul seminarului au fost prezentate produse din Vestul Europei, care urmează această tendință. În Italia, de exemplu, înlocuirea uleiului de palmier din produsele de panificație este un subiect fierbinte; reducerea conținutului de zahăr este generată din două direcții: din partea consumatorilor care se uită la beneficiul nutrițional al produsului, dar și din partea legislației impuse de guvernele din țările respective, care au introdus taxă pe zahăr (ex: Marea Britanie, Ungaria, Portugalia). O altă orientare este către „clean label”, unde „totally clean label” înseamnă un produs lipsit total de E-uri și „leaner label”, unul cu nu mai mult de trei numere E pe etichetă. România se orientează și ea către clean label. De exemplu, în industria cărnii, focusul procesatorilor români este să curețe complet eticheta.
Care este situația, din acest punct de vedere, în panificație?
Și în panificație, din ce în ce mai mult, producătorii români se uită în această direcție. Un exemplu care îmi vine în minte este legat de unii producători care au renunțat la folosirea propionatului de calciu (E282) și au găsit o formulă naturală care înlocuiește acel conservant. Știți că se spune că produsele din panificație au cel mai mare conținut de E-uri pe etichetă, și chiar așa este. Dar toți producătorii caută să își reducă numărul de E-uri și să declare produsul cât mai natural. În majoritatea produselor de panificație se folosesc emulgatori. Trendul actual este de înlocuire a acestora cu enzime care au funcționalitate doar în procesul tehnologic de producție. După coacere acestea devin inactive; rolul funcțional din produsul finit dispare. Mulți producători de fine bakery (ex. produse de patiserie, brioșe, croisante cu diverse arome) se îndreaptă din ce în ce mai mult către aromele sau extractele naturale sau cele cu declarație de origine (de exemplu: vanilia de Bourbon / Madagascar).
Reușesc producătorii români să țină pasul cu noile tendințe?
Este adevărat că în România și, în general în Estul Europei, piața este mult mai mult sub presiune, în materie de costuri. Tocmai de aceea, producătorii au căutat să își diversifice gama de produse, astfel încât să acopere și partea de „low cost” (arome, coloranți sau conservanți artificiali), dar să aibă în portofoliu și produse din gama premium sau chiar high-end quality (arome, extracte sau conservanți naturali), produse care sunt din ce în ce mai prezente în retail.
Renunță producătorii români la uleiul de palmier?
Sunt discuții în acest sens. După cum s-a putut vedea în cadrul seminarului, dar și în discuțiile individuale, în Italia e un subiect foarte aprins și colega mea, Grainne Kavanagh, Kerry Regulatory Affairs Manager, le-a explicat participanților la seminarul de la București care sunt motivele renunțării la uleiul de palmier. Este o necesitate și din punct de vedere sustenabil. În Malaezia (și Indonezia), defrișările masive în favoarea culturilor de palmier afectează biodiversitatea. Primul impuls este să se folosească uleiul de palmier fiindcă este cel mai ieftin. În același timp, nu este cel mai sănătos și țările mai dezvoltate, cum ar fi Italia, au optat să se îndrepte către folosirea altor tipuri de uleiuri vegetale (rapiță, floarea-soarelui). La noi, și în Estul Europei deocamdată, este prea devreme, dar sunt companii care au produse în care folosesc alt ulei decât cel de palmier. Cei care vor să se adreseze pieței din Italia trebuie să îl evite.
Un subiect important în cadrul seminarului a fost nevoia de a reduce zahărul din produsele de panificație fină. Renunță producătorii români la zahăr?
Există departamente la nivel de companie care au o viziune de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în materie de legislație la nivel european, asupra modului în care se aliniază fiecare țară la cerințele legislative, asupra trendurilor și care sunt implicațiile în Estul Europei. La noi, de exemplu, există o inițiativă legislativă, depusă în Parlament, proiect care prevede introducerea unei taxe suplimentare pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, despre care se discută acum aprins pe TV. Oricum, această schimbare va fi impusă, la un moment dat, de legislația europeană. Mai devreme sau mai târziu, ne vom alinia și noi. Aceasta este și decizia producătorilor, pentru că pe piața locală se poate folosi zaharul în absența unei impuneri; dar cei care vor să își dezvolte afacerea și să se extindă către alte piețe care au adoptat deja această legislație, vor fi nevoiți să abordeze mai rapid această cerință.
Ce soluții oferiți producătorilor care vor să se alinieze la cerințele actuale de consum?
În departamentul de Regulatory Affairs al companiei Kerry din Irlanda lucrează 73 de persoane care monitorizează legislația la nivel european și producătorii pot fi ajutați cu informații despre ce se întâmplă în piață. În cadrul Health and Nutrition Institute avem o echipă de nutriționiști, pregătiți la nivel global, având un network global. Acești oameni colectează informațiile despre ce se întâmplă în piață, despre trenduri și care sunt beneficiile pentru producători, și pot oferi informații despre cum poate fi promovat un produs care are calități nutriționale ridicate. Avem la dispoziție o serie întreagă de tehnologii, acoperim atât ingrediente funcționale, cât și de gust. Dacă ne referim la un produs de panificație, pe noi ne preocupă atât textura, cât și gustul, fără a neglija în același timp aspectele nutriționale ale produsului finit. Nu suntem singurii, dar suntem siguri că soluția noastră pentru reducerea zaharului în produsele de panificație este una dintre cele mai bune din industrie în momentul de față. TasteSense, aroma pe care o propunem este 100% naturală, înlocuiește până la 30% din zahăr, percepția de dulce a produsului rămânând aceeași. Până la urmă, totul este legat și de gust (motivatorul principal în alegerea produselor alimentare și / sau băuturi). Misiunea noastră este de a menține echilibrul dintre valorile nutriționale ale unui produs și gustul acestuia.
Există arome care se află în topul tendințelor actuale?
Există cu siguranță niște megatendințe, dar ele diferă în funcție de zonă. Dacă în România și zona Balcanică predomină aromele clasice (rom, vanilie, lămâie etc), privind mai jos, spre sud, influența mediteraneană este evidentă: consumatorii preferă arome tip-tiramisu, nocciola, panetone etc. pentru gama dulce de patiserie, în timp ce pentru cea sărată aromele specifice sunt de pizza, pesto și brânzeturi cu origine declarată (parmezan, feta etc).
Care sunt planurile pe care le vizează Kerry România?
Până anul trecut, Kerry a fost prezent în Estul Europei prin diverși distribuitori, cu diverse tehnologii, cu aplicații în diverse domenii de activitate din industria alimentară. Din 2017 a înființat echipa est-europeană, pe care o coordonez. Echipa acoperă 20 de țări, începând din Țările Baltice până în sud, în Grecia, în Vest− țările din fosta Iugoslavie, la acestea se adaugă Cehia și Ungaria, iar în Est, Ucraina. Sediul central pentru Europa de Est a fost stabilit la București, iar din punctul meu de vedere, pe bună dreptate: România este țara cea mai mare și mai dezvoltată din regiune. Dacă anul trecut am înființat această echipă, de atunci am încercat să ne facem auziți în fața clienților și să ne facem simțită prezența în regiune. Evenimentul pe care l-am organizat, cu titlul „Meeting consumer demand for better bakery in a changing regulatory environment” este unul regional, nu local, și toți cei pe care i-am invitat au răspuns pozitiv. Dacă erau doar clienți din România, ar fi fost poate mai simplu, dar am avut invitați din Grecia, din Slovenia, din Ungaria, din alte țări din regiune, care au venit pentru că au considerat că ceea ce vor afla aici este important pentru businessul lor.
Care sunt planurile comerciale pentru 2018?
Ne dorim un avânt spectaculos anul acesta: în primul rând să creștem notorietatea companiei – ca un partener care propune soluții complete și know-how ce țin și de gust, dar și de nutriție, având ca rezultat creșterea cifrei de afaceri cu până la 20%. Am convingerea că prin consolidarea prezenței în piață, prin evenimente de acest gen (seminarii), prin road-show-urile care vor urma, dar și prin întâlnirile directe cu clienții, vom demonstra valoarea și diferențierea pe care le aducem în piață, atât pentru partenerii noștri, cât și pentru consumatorii finali.
