Retailerii nu ar trebui să se aștepte la o revenire puternică și sustenabilă a vânzărilor

Photo Copyright: freepik.com. Designed by teksomolika

Scăderea bruscă a cheltuielilor de consum din primul semestru al acestui an a depășit-o cu mult pe cea din timpul Marii Crize Financiare și din timpul Crizei Datoriilor din Zona Euro, iar fără o revenire semnificativă a consumului privat, perspectivele de redresare economică vor rămâne reduse, avertizează analiștii Euler Hermes România, membră a Grupului Allianz.

În mod surprinzător, ritmul redresării actuale a comerțului cu amănuntul depășește cu mult ceea ce am văzut în urma Marii Crize Financiare și a Crizei Datoriilor din Zona Euro. Multe dintre economiile europene importante, inclusiv cele de top, precum: Germania, Franța, Țările de Jos și Marea Britanie au revenit sau chiar au depășit nivelul vânzărilor din luna februarie, adică cel de dinainte de criză.

Acest lucru explică entuziasmul generalizat cu privire la aparenta recuperare în formă de V a vânzărilor retail în Europa, concretizată din momentul în care guvernele din întreaga regiune au ridicat restricțiile, la sfârșitul lunii aprilie.

Un indicator mai bun însă pentru perspectivele consumului privat este încrederea consumatorilor care rămâne încă destul de scăzută, sub media pe termen lung, în toate economiile europene, alături de intențiile ridicate de economisire.

Pregătiți-vă pentru o revenire în formă de W, în retail

Revenirea bruscă a comerțului cu amănuntul a fost ajutată de un impuls temporar în cererea de bunuri de folosință îndelungată, care este puțin probabil să continue. De exemplu, cererea pentru mobilierul și bunurile de recreere și cultură a persistat în trimestrul II, întrucât consumatorii au cheltuit mai mult din veniturile disponibile pentru înfrumusețarea caselor și grădinilor și amenajarea de birouri virtuale, în timpul restricțiilor.

În plus, reducerea temporară a TVA-ului în Germania, de exemplu, a dat un avânt suplimentar. Cu toate acestea, analiștii nu cred că cheltuielile pentru bunurile durabile (aproximativ 11% din consumul privat total), care tind să fie strâns legate de ciclul crizei, vor rămâne prea mult timp imune la declinul generat de Covid-19.

Acest lucru este valabil mai ales în condițiile în care analiștii se așteaptă la o creștere a șomajului în lunile următoare, întrucât schemele de sprijinire a veniturilor sunt pe sfârșite, iar insolvențele urmează să crească.

“Este timpul să ne dăm seama că și în lipsa unui al doilea val de infecție semnificativ, revenirea în formă de V în comerțul cu amănuntul se va dovedi a fi doar prima etapă a unei recuperări în formă de W.”


Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director, Euler Hermes România.

Atenție la tendințele de consum specifice perioadei de pandemie Covid


Pe lângă victimele recesiunii obișnuite, cum ar fi bunurile de folosință îndelungată, textilele și încălțămintea, preocupările continue legate de riscul de contaminare vor continua să pună presiune și asupra componentelor consumului.

Cheltuielile vulnerabile la criza Covid-19 sunt cele de tipul „cheltuielilor sociale” și, prin urmare, au impact asupra serviciilor de transport, a restaurantelor și hotelurilor, precum și asupra serviciilor de recreere și cultură. Aceste componente vulnerabile reprezintă aproximativ un sfert (23%) din consumul privat total din Zona Euro. Revenirea la obiceiurile de consum anterioare crizei depinde de disponibilitatea la scară largă a unui vaccin anti Covid-19.


Componente de consum vulnerabile la recesiune și Covid-19 (% PIB). Sursa: Refinitiv, Allianz Research.

Estimările de creștere a numărului de insolvențe în România, făcute de analiștii Euler Hermes, de cel putin 20% pentru anul următor, comparat cu nivelul din 2019, nu induc o perpectivă liniștitoare nici pentru sectorul comerțului cu amănuntul.

În România, în ultimele luni s-a putut observa o revenire a comerțului cu amănuntul care a înregistrat o creștere de peste 4% în luna iulie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, recuperând treptat scăderea de aproape 19% din aprilie.

În timp ce trendul consumului alimentar rămâne într-o zona de confort, se remarcă o contribuție accentuată din partea bunurilor de folosință îndelungată, pentru care cererea este susținută doar de un context volatil, respectiv de necesitatea adaptării stilului de viață la condițiile create de pandemie.

“În ceea ce privește carburanții și serviciile, cele din urmă pierzând mai mult de 40% din nivelul anului anterior*, ne putem aștepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilității limitate și a unui indice de încredere a consumatorilor, care este puțin probabil să depășească 80% în 2020.” a avertizat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director România.

“Șomajul în creștere, deși încă nu departe de 5%, dar cu potențial sigur de a mai urca în prima parte a anului următor, tendința spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodăriilor, precum și valul așteptat de insolvențe de la începutul lui 2021 sunt și ele de natură să contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum”.

*sursa INS, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate
**sursa INS, comparatie lunara iunie 2020 : iunie 2019 – sursa INS, serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate

Există perspective de redresare a economiilor europene?

În contextul recesiunii, judecând acele sectoare vulnerabile la Covid-19 din perspectiva contribuției la formarea PIB-ului fiecărei tări în parte, rezultă perspective foarte diferite de redresare pe teritoriul Europei.

“La urma urmei, suma componentelor consumului, sensibile la recesiunea actuală, variază de la 13% din PIB în Belgia la 26% în Grecia. Interesant este că reiese un risc mai mare pentru redresarea consumului privat în Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie decât în Italia.”


Recuperarea de activitate observată în multe sectoare dependente de consum va fi, probabil, de scurtă durată. Retailerii, mai ales, nu ar trebui să se aștepte la o revenire puternică și sustenabilă din punct de vedere al vânzărilor.

Creșterea bruscă a retailerilor din perioada post-restricții, ca rezultat al încercării consumatorilor de a recupera timpul pierdut, se va estompa în timp, iar consumatorii vor începe să simtă efectele șomajului în creștere.

În același timp, profiturile vor continua să aibă de suferit sub presiunea prețurilor în creștere și a costurilor adiționale pe care le presupune funcționarea magazinelor într-o perioadă de criză sanitară.