Incepand cu anul 2018 se va introduce obligativitatea achizitionarii pungilor de hartie. Plasticul este unul dintre cele mai daunatoare produse din categoria deseurilor. Pungile lasate in mediu se degradeaza in sute de ani. Compozitia acestora afecteaza solurile si subsolurile. Ar fi bine daca autoritatile ar oferi un ghid practic retailerilor prin care sa-i sensibilizeze si sa-i faca sa inteleaga de ce comercializarea acestor pungi de plastic este o risipa financiara si un dezastru pentru mediu inconjurator, spune Ionut Georgescu, CEO Flat White Economy Investment si Presedinte al Asociatiei Planeta Verde.

Domnule Ionut Georgescu, multe dintre lanturile de magazine occidentale au instalat automate care compacteaza PET-urile sau dozele din aluminiu, iar cetateanul este recompensat printr-un bon valoric pe care sa il foloseasca la cumparaturi in magazin. La noi cum e, putem sa implementam un astfel de sistem?
In primul rand, acest sistem nu este sustenabil atit timp cat noi incercam sa construim sisteme locale si regionale de colectare selectiva coordonate de primarii. La noi functioneaza un pic mai dificil sistemul si aici trebuie sa lucram la partea de educare a celor din sistem, de la angajatii primariilor la salubristi, la comercianti si chiar si la cetateni. Colectarea selectiva trebuie sa fie o responsabilitate a cetateanului si este necesar sa fie sustinuta in primul rand prin introducerea de tarife diferentiate la colectarea de la noi de acasa si de taxa la groapa. Sistemul de RVM este extrem de costisitor si nu este sustenabil – Germania l-a introdus doar cand reciclarea ajunsese deja la peste 80% si aveau nevoie sa depaseasca 90%. Sistemul de recompensare, la momentul actual, si in contextul actual, nu responsabilizeaza pe deplin cetateanul, ci il robotizeaza sau il transforma intr-un vanator de beneficii care se activeaza si face colectare selectiva doar cand are ceva de primit la schimb. Deschidem o cutie a Pandorei pe care o vom gestiona foarte greu tinand cont de gradul de saracie existent in anumite zone din tara. Ceea ce incercam noi sa facem este sa-i ajutam pe cetateni sa adopte un comportament si o educatie bazate pe intelegerea necesitatii de a colecta selectiv pentru a pastra mediul curat pentru el si pentru generatiile viitoare.
Care sunt cele mai flagrante incalcari ale colectarii selective pe care le savarsesc actorii din domeniu?
Incalcarile flagrante se regasesc la nivelul primariilor, prin sistemul de salubritate. Acestea sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de la populatie. Pentru asta, au obligatia sa ofere cetatenilor si infrastructura de colectare selectiva. Doar ca niciuna dintre obligatiile amintite mai sus nu se respecta. Primariile incheie contracte cu firmele de salubritate si uita cu desavarsire de obligatiile reale pe care nu le pot transfera cu acest contract. Pana cand nu o sa avem o taxa la groapa de gunoi nimic nu o sa functioneze – acum este foarte ieftin sa duci la groapa pentru ca te costa maximum 20 euro pe tona; ca sa faci colectarea selectiva si apoi sa duci deseurile catre compostare si reciclare te costa cel putin 50 – 70 euro pe tona. Trageti singuri concluzia.
De ce e important ca retailerii sa reconsidere utilizarea sacoselor de plastic pe care le ofera clientilor la achizitionarea produselor? Exista alternative ieftine la sacosele de plastic?
Este vorba doar de responsabilitate si atat. Ce fel de oameni suntem si cat de responsabil vrem sa ne comportam fata de mediul in care traim si fata de copiii nostri?! La altii masinile devin electrice 100%, iar noi inca ne punem intrebarea daca luam pungi de plastic cu tonele. Incepand cu anul 2018, se va introduce obligativitatea achizitionarii pungilor de hartie. Plasticul este unul dintre cele mai daunatoare produse din categoria deseurilor. Pungile lasate in mediu se degradeaza in sute de ani. Compozitia acestora afecteaza solurile si subsolurile. Ar fi bine daca autoritatile ar oferi un ghid practic retailerilor prin care sa-i sensibilizeze si sa-i faca sa inteleaga de ce comercializarea acestor pungi de plastic este o risipa financiara si un dezastru pentru mediu inconjurator. Si nu trebuie sa uitam ca nu hartia este solutia cea mai buna – nici macar sacosele din porumb nu reprezinta viitorul ci mai mult ar trebui sa ne gandim la sacose reutilizabile si, cel mai important, sa ne schimbam paradigma consumismului exagerat.
Exista exemple de bune practici in materie de colectare selectiva pe care le cunoasteti din afara tarii si care ar putea fi aplicate si la noi?
Da. Va pot oferi trei exemple, care aplicate la situatia actuala din Romania, aceea in care colectam un procent de 6-7% din deseurile de ambalaj puse pe piata, desi pana in anul 2020 va trebui sa reciclam 50% − ar ajuta la cresterea cotelor. Exista sacul galben al reciclarii – care poate fi oferit fiecarui cetatean, exista principiul Pay as you throw (platesti in functie de cat arunci) si taxa la groapa, care a fost implementata la inceputul anului 2017 in Romania dar a functionat meteoric, pentru ca a fost retrasa la jumatatea anului.
Care sunt colectorii autorizati pe care i-ati verificat si pe care ii recomandati cand vine vorba despre colectarea selectiva?
Ii verificam pe toti si facem o selectie a celor cu care ne dorim sa colaboram. Ne ferim insa, in general, sa facem recomandari, chiar daca in linii mari avem o idee despre activitatea fiecaruia.
Ce tip de beneficii financiare aduce unui retailer colectarea separata a deseurilor?
Pe langa beneficiul financiar, care este in functie de cantitatea deseurilor colectate pentru fiecare magazin, mai sunt si alte tipuri de beneficii care ar trebui luate in considerare: responsabiliatea sociala, managementul deseurilor si beneficii de customer experience. Cred ca retailul si serviciile romanesti trebuie sa intre intr-o noua era a relatiei cu clientii si sa-i fidelizeze si sa educe aceste relatii. Solutia noastra esta doar una dintre parghiile prin care un comerciant poate arata clientului sau ca ii pasa de el, ca ii pasa de copiii sai si de viata sa de zi cu zi.
Ce v-ati propus cu proiectul inVerde si ce ati reusit sa faceti pana acum?
inVerde.ro a fost lansat in toamna anului 2016, cand mi-am propus sa implementez un proiect care sa fluidizeze sistemul de management al deseurilor. Cu experienta dobandita in ONG – ul de mediu pe care l-am fondat in urma cu aproape zece ani, mi-a fost usor sa imi dau seama cine ar avea mai mare nevoie de un astfel de proiect, cine sunt cei care genereaza cantitati importante de deseuri. Asa am creat platforma inVerde.ro, care se adreseaza pe de o parte generatorilor de deseuri de ambalaj din domeniul HoReCa, retail, saloane auto, saloane beauty, dar si cetatenilor – ca mecanism de constientizare si informare. Platforma este usor de accesat. Generatorul de deseuri de ambalaj se inscrie in platforma, completeaza cateva date de contact, tipul de business, tipul de deseu si cantitatea generata lunar. Ulterior va fi pus in legatura cu un colector autorizat cu care va semna un contract si de la care se va asigura ca va primi gratuit infrastructura de colectare selectiva, si i se va prelua gratuit deseul. Odata inregistrat pe platforma, fie ca vorbim de un restaurant, hotel, magazin de cartier etc, utilizatorul va avea si un beneficiu de imagine, deoarece avem instrumente care sa-l ajute in cresterea notorietatii si a imaginii sociale. Ii promovam businessul pe canalele noastre de social media, ii oferim traininguri si materiale gratuite legate de modalitatea corecta de colectare selectiva. In viitor ne gandim sa organizam si un concurs intre generatorii de deseuri ca sa ii motivam sa sorteze deseurile inca din momentul generararii si apoi sa le ofere in vederea reciclarii.
Pentru nevoia cetatenilor am derulat un parteneriat cu Metro Romania si am amplasat in parcarile celor cinci magazine din Bucuresti, casute de colectare selectiva. Acolo, clientii Metro pot duce deseurile de ambalaj pe care le-au colectat acasa.
Ce n-ati reusit si din ce motive?
Initial am estimat un numar mult mai mare de generatori care se vor inscrie pe aceasta platforma, si care sa poata beneficia de colectarea deseurilor gratuit, dar mai ales organizat, asa cum se practica si in Occident. Ne-am lovit de lipsa de informare a oamenilor din aceasta nisa de business si, adeseori, de nepasarea cetatenilor atunci cand, in campanii am incercat sa-i facem constienti de necesitatea colectarii selective. De asemenea, ne-am lovit si de neseriozitatea unora dintre colectorii de deseuri care intarziau sa colecteze in zilele si orele convenite. Din acest motiv, am investit direct intr-un sistem de colectare propriu, in asa fel incat sa sustinem in mod serios si sustenabil acest proiect. In plus, vom putea introduce tehnologii noi care vor optimiza rutele de colectare, colectarea si analiza datelor de gestiune a deseurilor in timp real.
Care sunt principalele surse de finantare ale Asociatiei si ale proiectului inVerde.ro?
Am implementat proiecte pe diverse tipuri de fonduri, de cele mai multe ori. finantatorul proiectului inVerde este Fepra International – Organizatie Transfer Responsabilitate, care se implica si sprijina foarte multe campanii care tin de informarea si constientizarea cetatenilor cu privire la colectarea selectiva, dar si de imbunatatire a sistemului de colectare selectiva.
Renuntarea la masurile populiste si inlocuirea lor cu obligativitatea colectarii separate a deseurilor de catre populatie, introducerea sistemului „platesti cat arunci”, instituirea taxei la groapa si plata acesteia de catre operatorii care nu colecteaza separat sunt doar cateva solutii care ar putea ajuta Romania sa isi achite obligatiile fata de UE in gestiunea deseurilor de ambalaje pana in 2020.
Carte de vizita Ionut Georgescu
Cu o experienta vasta in managementul si implementarea proiectelor, Ionut Georgescu a condus, supravegheat si coordonat proiecte de mari dimensiuni, atat in sectorul public, cat si privat. A conceput si coordonat planurile de management si programele financiare pentru toate judetele din Romania in ceea ce priveste finantarea UE, a fost Team Leader Support tehnic pentru presedintele CSD 19 al Programului de Mediu al UNEP si Membru al Consiliului de Administratie al Agentiei Europene pentru Produse Chimice ECHA.