Pepenii de la Cooperativa Agricolă Gheorghe Doja ajung până în Dubai

0
493

Cooperativa agricolă Gheorghe Doja s-a format în aprilie 2013, „din necesitatea de a vinde pepeni în cantități mari direct lanțurilor de hipermarketuri, fără alți intermediari”, după cum povestește Ion Florin, președintele asociației. Aflată în județul Ialomița, în comuna cu același nume, cooperativa a pornit inițial cu cinci membri, care produceau separat cantități semnificative de pepeni pentru piața locală.

„Această nouă abordare a fost necesară pentru a face față cerințelor exigente ale marilor retaileri. La acel moment reprezenta singura soluție ca să ne dezvoltăm”, mărturisește Ion Florin. La scut timp după lansare, în luna iulie a anului 2013, GDCA (Gheorghe Doja Cooperativă Agricolă) a obținut avizul de recunoaștere ca grup de producători din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Astăzi, la mai bine de cinci ani de la înființare, GDCA a ajuns la o cifră de afaceri de peste 15 milioane de lei, iar pe viitor estimează creșteri și mai mari.

Ion Florin, preşedintele cooperativei Gheorghe Doja

Care sunt avantajele organizării într-o cooperativă de producători?
Odată ce se unesc producțiile de la mai mulți membri, se achiziționează utilaje de ultimă generație și hale cu suprafețe mari de stocare și procesare, te poți dezvolta cu adevărat. Poți să devii parte a agriculturii moderne. S-au dus vremurile în care vindeam pepeni direct de pe câmp unui samsar care profita de puterea sa de negociere. Ținând cont de concurența venită din țările deja dezvoltate agricol, noi nu putem face față decât prin asocieri.

Exemple externe sunt numeroase. Țări precum Spania, Italia și chiar Grecia au deja o tradiție a cooperativelor agricole de zeci de ani. Spre exemplu, anul trecut am participat la târgul Fruit Logistica, de la Berlin, unde vin cei mai mari producători de fructe și legume. Țările dezvoltate erau reprezentate de cooperative cu sute de membri și cu o varietate mare de produse.

Care este suprafața cultivată de GDCA și cum a evoluat ea de la începuturi și până astăzi?
În 2013 a fost de aproximativ 50 de hectare. Între timp, cooperativa a crescut, iar acum are o suprafață proprie cultivată de circa două sute de hectare. Adițional, mai avem și câțiva membri colaboratori, care cultivă alte două sute de hectare. Ca distribuție și capacitate de producție, am pornit de la 1000-1500 de tone, iar în anul 2017 am depășit bariera de 12.000 de tone.

Cu ce produse ați început și ce legume și fructe cultivați astăzi?
Principalul produs au fost și sunt pepenii. Și probabil că așa va fi și pe viitor, însă dorința noastră este să ne diversificăm gama și să le oferim consumatorilor și alte produse de calitate. Povestea noastră a început de la pepenii de Gheorghe Doja, localitatea având o tradiție în sensul acesta încă din anii ’90. În acest moment, pepenii reprezintă cam 70-80% din producția proprie. Primăvara cultivăm dovlecei, varză și conopidă, iar toamna avem numeroase alte produse, precum ardei kapia, gogoșari, dovleci – plăcintar și Halloween, varză albă și roșie, ceapă și cartofi. Treptat, vom crește suprafețele cultivate și cantitățile de producție, în speranța că vor face concurență pepenilor noștri.

Ce au special pepenii din Gheorghe Doja?
Zona Bărăganului e aridă, astfel că permite pepenilor să crească armonios și să capete o dulceață specifică. Deși solul nu este perfect pentru cultura de pepeni (cel ideal ar fi unul mai nisipos), cultivatorii din Gheorghe Doja au implementat tehnici moderne și utilizează tehnologii avansate pentru a obține exemplare gustoase și sănătoase. Noi, cultivatorii, ne-am adaptat pieței, folosind solul pentru plante care nu erau chiar specifice zonei.

Mai nou, am introdus și pepenii fără sâmburi, care în acest sezon au fost foarte căutați. Spre surprinderea multora, acești pepeni nu sunt modificați genetic, ci sunt soiuri speciale obținute de marile companii din Europa. La fel de sănătoși și gustoși precum cei din soiurile clasice.

Câți bani ați investit în primă fază și cât pe parcurs?
Inițial, cei cinci membri au venit fiecare cu câte cinci mii de euro, precum și cu utilajele agricole de care dispuneau. Tot în primul an, am accesat programul Ministerului Agriculturii de a fi recunoscuți ca grup de producători. 50% dintre investițiile aferente planului de recunoaștere ar fi fost eligibile pentru fonduri nerambursabile. În realitate, planul a fost cu mult depășit de investițiile noastre. Din păcate însă, anumite limitări nu au permis Ministerului să ne ramburseze decât o mică parte din sumă.

Pe parcurs am atras noi membri și noi capitaluri, inclusiv împrumuturi bancare. În acest moment, activele noastre valorează în jur de 1,5 – 2 milioane de euro. Avem utilaje moderne pentru lucratul pământului și plantat răsaduri, două hale pentru depozitare, cu zone de frig, trei linii de spălat și curățat pepeni și legume, precum și o mică flotă de camioane pentru distribuția produselor. Însă presiunea creditelor se resimte și suntem obligați să înregistrăm rezultate mai bune de la an la an, ca să ținem pasul cu dobânzile și să restituim banii.

Care a fost cifra de afaceri în primul an și cum a evoluat în următorii?
În 2003, cifra de afaceri a fost undeva la 1,5 milioane de lei. An de an s-a dublat, ajungând în 2017 la peste 15 milioane. Însă, având în vedere numeroasele credite făcute pentru dezvoltare, profitul nostru e undeva la 4-5% din cifra de afaceri. Obiectivul nostru e ca în viitorul apropiat să reușim dublarea acestui procent.

Câți membri are astăzi GDCA și ce spații de depozitare?
Din 2017, suntem zece membri (doar doi dintre cei cinci inițiali), fiecare cu o participare egală. Avem și aproximativ 40 de angajați, însă lucrăm și cu mulți zilieri. Uneori, numărul acestora îl depășește pe cel al angajaților. Spații de depozitare avem două: unul de o mie de metri pătrați, construit de noi, și altul de 1.800, achiziționat anul trecut. Nu plănuim momentan să extindem aceste spații, pentru că sunt suficiente pentru producția actuală.

Unde vă listați produsele și cum decurge colaborarea cu retailerii?
Ne-am listat încă din primul an, principalul client de atunci fiind Auchan. Pe parcurs am reușit să colaborăm cu toți, livrându-le în principal pepeni. Din experiență, este relativ ușor să ajungi să vinzi lanțurilor de hipermarketuri, pentru că duc lipsă de furnizori. Mai dificil este să păstrezi o relație de lungă durată, în care să-ți demonstrezi calitatea. Regulile retailerilor sunt stricte, însă noi suntem pregătiți și putem face față. Până la urmă, regulile sunt impuse pentru a proteja clientul final și pentru a oferi marfă de calitate.

Pentru cooperativa noastră, colaborarea cu marii retaileri este esențială, fiindcă reprezintă principala piață de desfacere. Mai vindem în cantități mici în județul Ialomița, iar relațiile de colaborare cu micii distribuitori sau cu partea de HoReCa sunt ocazionale și limitate.

În afara marilor lanțuri de magazine din România, trimiteți și produse la export?
Da. Prima oară am vândut pepeni în Ungaria, în 2015, printr-un distribuitor local de acolo. Din 2016 am început să livrăm cantități importante în Cehia, iar ocazional au existat și livrări de pepeni către Polonia și chiar Dubai. În perioada următoare ne propunem să ne consolidăm poziția pe piața poloneză.

Cum vedeți legumicultura din România și care sunt planurile GDCA pentru 2019?
Legumicultura noastră abia începe să se dezvolte la standarde europene. E un domeniu dificil, foarte costisitor și care duce lipsă de specialiști. Paradoxal însă, fix acest tip de domeniu vine cu cele mai mari oportunități de dezvoltare. Piața nu este dominată de companii multinaționale, iar noi, producătorii locali, avem șansa de a crește produse românești și de a ne câștiga un loc în piață. În viitor, cred că mai mulți producători locali se vor uni, iar competiția va crește.

În ceea ce privește GDCA, pe termen scurt și mediu ne dorim diversificarea producției, pentru a nu depinde atât de mult de sezonul de pepeni. Pe termen lung, ne vom orienta și către procesare. Concret, în 2019, dorim să reducem cheltuielile și să avem un mix optimizat de produse, astfel încât să ne crească marja de profit. De asemenea, vrem să menținem standardul de calitate al produselor noastre și să devenim o marcă recunoscută pe plan național.