Al treilea mare retailer de pe piata romaneasca, Carrefour, construieste un proiect special pe segmentul produselor cu specific romanesc. Pe data de 13 iunie 2013, retailerul francez a depus la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) o cerere de inregistrare a unei marci si a unui slogan: „Drag de Romania”, respectiv „Iti merge la suflet!”. Compania lucreaza de mai multe luni la dezvoltarea unui portofoliu pentru noua sa marca proprie pe care am putea-o regasi la raft, in cateva categorii, chiar in urmatoarele luni, potrivit unor surse din randul furnizorilor companiei.

drag_de_romaniaPotrivit documentului depus la OSIM, Carrefour a solicitat inregistrarea marcii „Drag de Romania” pentru produse si/sau servicii din categorii precum: carne, peste, vanat, fructe si legume conservate, congelate, uscate si gatite, jeleuri, dulceturi, compoturi, oua, lapte si produse lactate, uleiuri si grasimi comestibile, cafea, ceai, orez, faina si preparate facute din cereale, paine, patiserie si cofetarie, inghetata, zahar, miere, sare, mustar, otet, sosuri condimente, cereale si produse agricole, bere, ape minerale si gazoase, bauturi si sucuri din fructe, siropuri si bauturi alcoolice s.a. Departamentul de Achizitii marci proprii a initiat discutii cu mai multi potentiali producatori romani din industria alimentara, insa oficialii companiei pastreaza discretia cu privire la momentul lansarii marcii in magazine.

„Drag de Romania”, o oportunitate pe segmentul premium?

„Segmentul premium este cea de-a treia etapa de dezvoltare pentru marcile proprii. In 2013 pregatim mai multe proiecte, iar in 2014 vom vedea o dezvoltare mai importanta a gamei. Zona de premium poate sa insemne atat produse de nisa, importate, dar si retete traditionale romanesti. Exista oportunitatea de a dezvolta, inclusiv pe segmentul premium, produse specifice bucatariei romanesti. Este o piata aflata in continuare in crestere”, a declarat in luna mai a.c., Monica Coliu, fostul Director de Marci Proprii al Carrefour, intr-un interviu acordat Modern Buyer.

Lansarea „Drag de Romania” vine la aproape trei ani de la momentul in care, sesizand oportunitatea oferita de produsele traditionale si, in general de anumite retete specifice bucatariei romanesti, Mega Image si apoi Cora lansau primele linii de produse dedicate acestora: „Gusturi Romanesti”, respectiv „Traditia Gustului”.

In 2010 si 2011, targurile de produse traditionale organizate frecvent in Bucuresti si in marile orase ale tarii reuneau sute de consumatori aflati in cautarea unor produse „curate”, sanatoase, de calitate. Incet dar sigur, acest tip de evenimente a generat o cerere in intampinarea careia marile companii de retail au venit cu diverse produse.

De atunci, si asteptarile consumatorilor in ceea ce priveste produsele traditionale, retetele romanesti au evoluat. Conditiile improprii de comercializare din piete si targuri si folosirea in exces a termenului de „produs traditional” si-au teterminat pe consumatorii educati sa „cearna” mai bine oferta existenta in piata. Apetitul pentru astfel de produse a ramas, insa vorbim practic de un consumator mai informat, mai atent, lucru care reiese si din studiile realizate de catre companiile Exact Cercetare si Consultanta si Unlock Market Research, la cererea revistei Piata (vom reveni asupra lor).

„Din focus grupurile la care am participat am simtit ca oamenii cauta produse traditionale, dar si siguranta alimentara din spatele acestora, iar retailul modern poate sa indeplineasca ambele cerinte”, sublinia in acelasi interviu Monica Coliu. Proiectul „Drag de Romania” va fi continuat de noul Director Marci Proprii al Carrefour, Oana Pavel. Misiunea departamentului condus de aceasta nu este deloc usoara, dat fiind diversele bariere in dezvoltarea acestor linii de produse, bariere mentionate in diverse articole aparute de-a lungul timpului in Modern Buyer. In fine, proiectul este unul strategic pentru retailerul francez, insa cel mai probabil, in 2014 vom putea afla daca selectia de produse ne “va merge la suflet”.

Ce cauta consumatorul roman?

Rezultatele cercetarii realizate de compania Exact Cercetare si Consultanta si publicate de revista Piata arata faptul ca 92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie obtinut din materii prime traditionale romanesti, iar 84% se asteapta ca inclusiv modul de prelucrare/productie sa aiba la baza un procedeu traditional romanesc. Cu alte cuvinte, majoritatea consumatorilor considera ca un produs trebuie sa indeplineasca simultan cele doua criterii pentru a fi considerat traditional. Mai putin importante pentru el sunt criteriile ce tin de modalitatea de comercializare (de unde reiese ca acesta se asteapta sa regaseasca aceste produse si in comertul modern, nu doar in targuri si piete), dar si criteriile legate de producatori, consumatorul fiind prea putin interesat (20%) daca produsul este realizat doar de persoane particulare. Conform acestui studiu, principalele criterii pe care trebuie sa le indeplineasca un produs alimentar pentru a fi considerat traditional romanesc sunt absenta conservantilor si a E-urilor (29%), reteta traditionala (27%), sa fie natural, obtinut cu ingrediente naturale (23%), sa fie mentionata zona in care a fost produs initial (17%).

Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat de Exact Cercetare si Consultanta, sunt: gustul – produsele traditionale sunt mai gustoase decat produsele alimentare obisnuite; modul de comercializare – ar trebui sa fie vandute si in hipermarketuri si supermarketuri in spatii special destinate, nu doar in targuri si piete; sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite si sunt mai hranitoare decat produsele alimentare obisnuite. Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspectul produselor (sunt mai apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele legate de pret, cei mai multi afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.

Profilul cumparatorului cu afinitate semnificativa pentru produsele traditionale cuprinde persoanele cu varsta intre 35-54 ani, angajati cu functie de conducere sau studii superioare. Femeile si cei care locuiesc in orase mici (sub 50.000 de locuitori) cumpara mai des ali mente traditionale romanesti decat restul cumparatorilor. (Sursa foto: OSIM)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here