Noul set de bune practici propus de CE necesită o reevaluare a restricțiilor impuse comercianților

0
319

Recent, Comisia Europeană a făcut public un set de bune practici menit să vină în sprijinul eforturilor depuse de statele membre „de a crea un sector al comerțului cu amănuntul mai deschis, mai integrat și mai competitiv”. Potrivit documentului din 20 aprilie, mai puține restricții aplicate comerțului cu amănuntul pot avea consecințe favorabile și asupra creșterii productivității în industriile procesatoare. Nu în ultimul rând, un sector al comerțului cu amănuntul mai eficient poate oferi consumatorilor prețuri mai mici, ceea ce creează o cerere mai mare și îi îndreaptă pe producători către produse mai inovatoare.

„Măsurile vor permite comercianților europeni să își consolideze prezența la nivel global și vor sprijini numeroase IMM-uri din sectorul comerțului cu amănuntul, care sunt adesea întreprinderi familiale, în eforturile lor de a îmbrățișa schimbările tehnologice. Astfel, se va contribui la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice.”, a motivat Jyrki Katainen, vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, noul set de măsuri.

Măsurile anunțate au implicații multiple, unele dintre acestea atingând aspecte ce țin de dreptul concurenței. Georgiana Bădescu, partener în cadrul Schoenherr și Asociații SCA, anticipează că setul de bune practici elaborat de Comisia Europeană va aduce câteva modificări de substanță retailului național.

„Comisia citează practici implementate deja de către alte state membre, în atingerea obiectivelor promovate prin acest document, cum ar fi: abrogarea limitărilor privind vânzările promoționale sau vânzările sub cost; vânzarea medicamentelor eliberate fără rețetă medicală (numite și OTC-uri) și în alte locații, nu doar în farmacii; eliminarea obligațiilor de aprovizionare (într-un anumit procent) din producția națională. Legislația noastră include astfel de restricții, care vor trebui reevaluate în lumina bunelor practici recomandate la nivel european.”

Comisia menționează eforturile altor state membre, venite chiar în pregătirea acestui document, de a se alinia la bunele practici indicate aici. Este punctată foarte clar eliminarea de către anumite state a obligațiilor de aprovizionare (într-un anumit procent) din producția națională. Georgiana Bădescu apreciază că inclusiv din această perspectivă, nu doar a prevederilor actuale ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, Legea 321 va trebui reevaluată, pentru a permite libertatea deplină de aprovizionare.

„Cu privire la obligația de aprovizionare, Comisia mai punctează o chestiune foarte sensibilă: o practică a furnizorilor de talie internațională de a restricționa achizițiile transfrontaliere (sancționabilă, de altfel, în măsura în care s-ar translata într-o încălcare a dreptului concurenței). Cu alte cuvinte, se pare că furnizorii mari ar redirecționa retailerii naționali către subsidiara lor națională, evitând astfel, de ex., posibilitatea unui retailer din România de a se aproviziona direct de la un furnizor din Germania. Comisia subliniază încă o dată importanța asigurării libertății de a accesa orice sursă de aprovizionare, de oriunde de pe teritoriul UE, încurajând autoritățile naționale să ia măsurile legislative necesare pentru a propaga respectarea acestei libertăți.”

Un alt aspect important sesizat de Georgiana Bădescu în măsurile propuse de Comisie este necesitatea de a asigura un nivel de concurență adecvat și un regim de nediscriminare între retailul offline (prin puncte de vânzare sau magazine fizice) și cel online (mult mai permisiv și accesibil pentru consumatori).

„Unul dintre scopurile declarate ale acestui set de bune practici este acela de a veni în sprijinul comercianților offline și de a asigura un nivel de concurență adecvat cu retailul online, care este mult mai permisiv din punct de vedere reglementar (mod de funcționare și autorizare, de ex.) și mult mai accesibil pentru consumatori (nefiind condiționat de un program de funcționare, de ex.). Una dintre susținerile Comisiei este că retailul are nevoie de trăsăturile necesare pentru a face față cerințelor digitalizării. De altfel, inițiativele Comisiei în sectorul digital au fost destul de numeroase, creând cadrul pentru o concurență efectivă pe piața de online (inclusiv prin eliminarea geoblocării, reguli pentru acordurile digitale, platforme online etc.). Va fi interesant de văzut cum se vor implementa aceste recomandări la nivel național. Este posibil ca anumite direcții să vină chiar de la Consiliul Concurenței, care are în derulare o analiză sectorială a comerțului online și care, în cadrul acesteia, poate formula recomandări și propuneri de eficientizare a gradului de concurență de pe piață. De asemenea, acest document al Comisiei punctează anumite asimetrii între comercianții mari, care au acces mai facil la digitalizare și beneficiile aduse de aceasta vs comercianții mici, care ar trebui să beneficieze de sprijin pentru a se adapta la cerințele epocii digitale. Comisia a elaborat de altfel un ghid separat (Guide for fostering the revitalisation and modernisation of the small retail sector), care include poveștile de succes ale unor orașe mici revitalizate și care ar trebui să ofere linii directoare pentru autorități în a sprijini comercianții mici.”

Ce urmărește Comisia prin acest set de propuneri?

Facilitarea înființării de unități de comerț cu amănuntul
Înființarea rapidă a unui nou magazin este o condiție esențială pentru comercianții cu amănuntul care doresc să aibă acces pe piață, promovând astfel productivitatea și inovarea. Prin îmbunătățirea gradului de conformitate cu directiva privind serviciile, statele membre pot facilita înființarea de unități de comerț cu amănuntul fără a pune în pericol interesele de politică publică, cum ar fi planificarea urbană și regională, protecția mediului și a consumatorilor.
Autoritățile naționale, regionale și locale sunt încurajate de CE să reducă obligațiile nejustificate sau disproporționate, astfel încât procedurile de înființare de unități de comerț cu amănuntul să fie mai simple, mai scurte și mai transparente.

Reducerea restricțiilor privind funcționarea zilnică a magazinelor
Aceste restricții pot deveni o povară semnificativă pentru întreprinderi, cărora le afectează productivitatea, motiv pentru care Comisia a identificat exemple de bune practici privind vânzările promoționale și reducerile de preț, canalele de vânzare specifice, orarul de funcționare al magazinelor, impozitele specifice comerțului cu amănuntul, cumpărarea de produse din alte state membre și practicile contractuale ale unui comerț cu amănuntul modern.
Obiectivul este de a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește comerțul cu amănuntul, precum și lanțuri de aprovizionare echitabile și eficiente, fără a restrânge în același timp libertatea de a urmări obiectivele de politică publică justificate.

Noi abordări în ceea ce privește promovarea vitalității centrelor urbane
CE a publicat un ghid privind favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu amănuntul. Ghidul oferă autorităților soluții privind modalitatea de a-i ajuta pe micii comercianți cu amănuntul să îmbrățișeze schimbările tehnologice și să facă față provocărilor viitoare. Fiecare soluție este susținută prin exemple concrete, colectate de pe întregul teritoriu al UE ca urmare a aplicării celor mai bune practici, exemple care pot fi transferate în contextul local. Ghidul identifică povești de succes din care statele membre se pot inspira, de exemplu, cu privire la modalitatea de a crea comunități de comerț cu amănuntul pentru a-i determina pe consumatori să se mute în centre urbane.

Indicatorul privind restricționarea comerțului cu amănuntul (RRI)
Indicatorul RRI oferă o imagine a situației actuale a comerțului cu amănuntul în statele membre. El contribuie la identificarea celor mai bune practici, precum și a domeniilor care ar putea face obiectul unor eventuale reforme. RRI este, de asemenea, un instrument de monitorizare dinamică pentru cuantificarea eforturilor statelor membre în ceea ce privește reducerea restricțiilor privind comerțul cu amănuntul și impactul acestor reforme asupra performanței pieței, inclusiv asupra productivității, prețurilor și inovării, precum și efectele asupra altor sectoare.
Pe lângă recomandarile acestea pentru reforme în statele membre și pentru stabilirea de priorități privind asigurarea respectării legislației în sectorul comerțului cu amănuntul, Comisia va continua să monitorizeze evoluția cadrelor de reglementare relevante și a tendințelor economice.

Sectorul comerțului cu amănuntul este unul dintre cele mai importante sectoare din economia UE, aproape una din zece persoane lucrând în peste 3,6 milioane de societăți de comerț cu amănuntul. Acest sector cunoaște schimbări rapide, odată cu dezvoltarea comerțului electronic și a comerțului cu amănuntul prin multiple canale, și are potențial să funcționeze și mai bine. Acesta este motivul pentru care Comisia sprijină statele membre și operatorii să depășească actualele provocări, reevaluând o multitudine de restricții din sectorul comerțului cu amănuntul.

În UE, comerțul cu amănuntul reprezintă al doilea sector de servicii ca mărime după sectorul serviciilor financiare, generând 4,5 % din valoarea adăugată în economia UE și asigurând 8,6 % din totalul locurilor de muncă în UE. Gospodăriile din UE cheltuiesc până la o treime din bugetele lor pe cumpărături efectuate în magazine de desfacere cu amănuntul.

Comerțul cu amănuntul este, de asemenea, o forță motrice importantă pentru inovare și productivitate. Prin interacțiunile sale cu alte sectoare economice, un sector al comerțului cu amănuntul mai performant poate genera efecte pozitive de propagare asupra întregii economii.

De altfel, în Strategia privind piața unică din 2015, Comisia s-a angajat să reevalueze restricțiile excesive cu privire la înființarea de magazine și funcționarea lor zilnică. Comunicarea din luna aprilie, referitoare la comerțul cu amănuntul este ultimul element al Strategiei privind piața unică. Ea vine în completarea altor inițiative, precum propunerile de a facilita, pentru întreprinderi, comercializarea produselor lor în întreaga UE, o inițiativă privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora.

La acestea se adaugă măsurile menite să ofere un nou elan sectorului serviciilor, măsurile în vederea unor achiziții publice eficiente și profesioniste și protejarea know-how-ului și poziției de lider a Europei în materie de inovare, acțiunile menite să consolideze respectarea și funcționarea în practică a pieței unice a UE și comercializarea de produse sigure în Europa. De asemenea, comunicarea merge în paralel cu eforturile Comisiei de a crea o piață unică digitală a UE, în special cu ajutorul unor inițiative precum: geoblocarea, serviciile de livrare transfrontalieră de colete, modernizarea TVA-ului și normele privind contractele digitale.