Cât și de unde cumpără românii?

Restricțiile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa și limitările privind călătoriile au mutat consumul în casă. Conform datelor de audit de retail Nielsen, retailul de băcănie a crescut cu +10% versus anul anterior, România avansând mai rapid versus media europeană, unde FMCG a crescut în vânzări față de 2019 cu doar 7,6%. Valoarea vânzărilor a înregistrat creșteri în toate macro-categoriile de produse, cu un avans maxim în produsele alimentare (+12%) și în băuturile alcoolice (+13,3%).

Conform datelor de audit de retail Nielsen, retailul de băcănie a crescut în 2020 cu +10% versus 2019.

Creșterile spectaculoase de la debutul pandemiei, de exemplu peste 600% la dezinfectanții pentru mâini, au stagnat în restul anului pentru categoriile de îngrijire personală și a casei. Acestea au avut un avans anual de +5,7%, însă cu segmente precum Machiaj prăbușindu-se cu -30%, la fel că și în alte țări. Marii retaileri, dar și comerțul tradițional, au înregistrat creșteri și datorită mutării volumelor din HoReCa, în cumpărături pentru consum acasă:

Vânzările realizate prin cele circa 60.000 de magazine ale comerțului tradițional din România acoperă în continuare peste o treime din totalul național, dar sunt depășite ca rată de creștere prin dezvoltarea accelerată a rețelelor de comerț modern.

Cele 222 de hipermarketuri ale celor patru mari retaileri (Auchan, Carrefour, Cora și Kaufland) au vândut peste un sfert din totalul FMCG, în timp ce cele cca 2600 de supermarketuri internaționale (Carrefour, dm, MegaImage și Profi) acoperă o cincime din totalul vânzărilor valorice.

Cea mai mare rată de creștere aparține celor cca 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl și Penny), care însă vând sub 15% din valoarea retailului de băcănie.

Optimismul românilor în ce privește finanțele proprii și perspectivele de angajare a scăzut brusc la debutul pandemiei (-22pp respectiv -19pp), rămânând însă mai ridicat decât nivelul țărilor vecine și decât media europeană. Totuși, 41% dintre românii din mediul urban declarau la sfârșitul anului trecut, că sunt în continuare dispuși să cheltuiască suplimentar în perioada următoare și doar 13% au declarat că nu le rămân deloc bani suplimentari.

Se observă o creștere a tendinței de economisire (43% dintre respondenți), în timp ce cheltuielile pe vacanțe, haine sau distracții s-au diminuat semnificativ. Iar marile rețele, dar și micii comercianți se întrec în oferte pentru a atrage cumpărătorii dornici de a își cheltui bugetul altă dată alocat poate unei vacanțe sau ieșirilor în oraș.

În toate categoriile, se înregistrează o creștere accentuată a promoțiilor, însă băuturile alcoolice sunt cele mai intens promovate și și-au crescut importanța promoțiilor cu 5,3pp în T4 2020. Și băuturile non-alcoolice au încercat să impulsioneze consumul prin promoții și au înregistrat o creștere cu 4,7pp a ponderii acestora în totalul vânzărilor, în timp ce produsele alimentare (+2,1pp) și non–alimentare (+1,3pp) și-au menținut presiunea promoțională mai apropiată de cea anterioară în ultimul trimestru al anului 2020, deci în sezonul sărbătorilor.

După un Crăciun cu creșteri mai modeste – creștere de o singură cifră în decembrie, pe când în mod tradițional “luna cadourilor” înregistra anii trecuți creșteri de două cifre față de media lunară anuală, Paștele este așteptat cu încredere de marii jucători din industria de bunuri de larg consum. Ritmul de creștere al vânzărilor în sezonul sărbătorilor de primăvară va depinde de măsurile impuse de autorități, de evoluția temperaturilor, dar și de ofertele lansate către consumatori.

Economia României este prognozată să crească în acest an cu +3,8%, la o inflație de 2,6%. Consumul este unul din motoarele acestei evoluții pozitive, premisele industriei de bunuri de larg consum fiind optimiste, în așteptarea unui an asemănător în performanță cu 2021.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here