Viorel Garaz, ME: „În Rep. Moldova, comerţul modern a crescut cu circa 20% în ultimii cinci ani. Vrem să schimbăm și modelul de afaceri al pieţelor agricole”

Conferinţa „Retail Modern în Republica Moldova: Expansiune, Diferenţiere şi Climat de consum” organizată de Modern Buyer la Chişinău în data de 14 martie 2023 a fost un excelent prilej de a prezenta audienţei o parte dintre indicatorii macroeconomici, dar şi principalele tendinţe din industria de retail modern.

Cu date proaspete a fost alături de noi domnul Viorel Garaz, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, care a realizat o radiografie a climatului economic şi de consum din 2022, de la declanşarea conflictului armat în Ucraina şi până în primul trimestru al anului 2023, trasând şi câteva tendinţe importante.

Potrivit acestuia, în Republica Moldova, o bună parte a comerţului este reprezentată încă de aşa numitele pieţe agricole, iar pentru insituţiile statului este încă dificil de estimat care sunt rulajele realizate de acest canal de vânzare.

“O prioritate pentru 2023 este să aducem aceşti operatori din pieţele agroalimentare pe o cale oficială, mai bine spus: ne preocupă să schimbăm modul în care ei fac afaceri. În susţinerea acestei idei, în susţinerea comerţului modern şi măsurabil, Ministerul Economiei a iniţiat un şir de modificări ce vizează actele normative prin care să determinăm operatorii din aceste pieţe să îşi oficializeze activitatea, nu atât prin modificarea formei lor juridice, cât prin aplicarea aparatului de casă, prin evidenţa procurărilor, prin prezentarea actelor de provenienţă a mărfurilor ş.a. Un obiectiv al acestor măsuri este încurajarea şi susţinerea concurenţei loiale, în raport cu reţelele de magazine moderne.” a declarat Viorel Garaz, Secretar de Stat în Ministerul Economiei.

„Prin modificările aduse actelor normative, Legea Patentelor, încercăm să oficializăm comerţul de mărfuri din pieţe. Totul va trece, începând din luna iulie 2023, prin sistemul de evidenţă fiscală.”

„Totodată, vreau să subliniez ca tendinţă generală, că în Rep. Moldova, comerţul organizat este în creştere, ceea ce ne bucură şi ne oferă noi posibilităţi pentru dezvoltarea economiei. Vedem o evoluţie pozitivă şi spectaculoasă a comerţului modern organizat, din estimările noastre, aflat în creştere cu peste 20%, în ultimii cinci ani.”

„De pildă, cifra de afaceri a rețelei Linella a crescut de circa trei ori în ultimii cinci ani, iar în cazul Metro vorbim de o creştere de 1,5 ori, în acelaşi interval. Creşteri spectaculoase există şi în cazul Kaufland. Sperăm ca această tendinţă să se menţină şi pe viitor, noi având tot interesul şi oferind tot suportul ca retailul din Rep. Moldova să fie cât mai transparent, cât mai oficial”, a completat Viorel Garaz.

Potrivit sursei citate, din datele statistice oficiale, produsele alimentare, băuturile şi tutunul reprezintă o pondere de circa 31% în structura comerţului cu amănuntul, în 2022, pe locul doi, fiind carburanţii.

“Creșterea galopantă a prețurilor și diminuarea veniturilor reale ale populației au influențat negativ consumul privat în anul 2022. Începând cu luna aprilie, cifra de afaceri din comerţul de bunuri cu amănuntul a intrat pe o traiectorie descendentă. Cumulativ în 12 luni ale anului precedent, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul s-a diminuat cu -1,8% (în termen reali), însă valoric (în termeni nominali) a crescut cu 23%, fapt ce ne permite să constatăm că în anul 2022 populația a consumat cantitativ mai puține bunuri, dar valoric a achitat mai mult, comparativ cu anul 2021”, a detaliat Viorel Garaz, Secretar de stat în Ministerul Economiei.  

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, în Moldova, apogeul a fost atins la mijlocul anului 2022 când s-a ajuns la o inflaţie de peste 34%.

“Acest vârf s-a datorat conflictului armat din Ucraina, respectiv faptului că au fost perturbate relaţiile comerciale pe care le avem cu această ţară. În 2022 am văzut că noi, Moldova, am fost foarte dependenţi de anumite surse din Ucraina, de la produse finale până la materii prime, ceea ce ne arată că nouă ne era foarte confortabil să lucrăm cu Ucraina. Când relaţiile comerciale cu state precum Ucraina, Belarus şi altele, mai la est, au fost perturbate, pe piaţa internă a existat un şoc. Acest şoc ne-a determinat să ne reorientăm nu numai pieţele de export, dar inclusiv resursele de achiziţii de materii prime. Toate aceste eforturi au generat costuri suplimentare, care au condus la o rată a inflaţiei considerabilă.”

„În luna februarie 2023, rata inflației a continuat traiectoria descendentă ce s-a conturat în ultimele 4 luni și a constituit 25,9% (față de februarie 2022).”, punctează Viorel Garaz.

Datele prezentate de invitatul nostru mai arată că, de la începutul anului 2023, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 2,3%, având cea mai mare contribuție la creșterea IPC general.

În special, s-au majorat prețurile la legume cu 17,4%, la fructe proaspete – cu 3,7%, zahăr, pește și conserve din pește – cu câte 1,8%, lapte și produse lactate – cu 1,6%, unt – cu 1,2%, produse de morărit și de panificație – cu câte 0,9%, cartofi – cu 0,7%. Concomitent, au scăzut prețurile la ouă cu 17,8% sau ulei vegetal – cu 1,5%.

Seceta din vara anului 2022 și majorarea costurilor de producție sunt factorii de bază care mențin prețurile de consum în creștere.

Minimumul de existență –  2.485 lei moldoveneşti – în medie pe persoană, în semestrul I, 2022, s-a majorat cu circa 6% față de semestrul II 2021, preponderent datorită creșterii valorii coșului alimentar. Valoarea coșului alimentar în minimumul de existență a crescut brusc cu circa 20%: de la 1.041 lei la 1.255 lei moldoveneşti. Aşadar, după creșterile continuie din anii precedenți, în anul 2022 puterea de cumpărare a populației s-a diminuat, fapt confirmat și de descreșterea consumului.

Pentru 2023, oficialul din Ministerul Economiei prognozează o creştere de 2,5 – 3% a Produsului Intern Brut.

În încheiere, Viorel Garaz a adresat producătorilor moldoveni un mesaj de susţinere, solicitând companiilor de retail o mai mare implicare în listarea acestora la raft.

“Intenţionăm să susţinem pe toate căile producătorii autohtoni şi pe această cale ţin să vă solicit o mai mare deschidere pentru producătorii din Republica Moldova. Noi înţelegem că de cele mai multe ori, d-voastră, comercianţilor sau distribuitorilor, vă este mai simplu să lucraţi cu produse din import. Suntem în discuţii cu reprezentanţii reţelelor de magazine şi negociem cu aceştia legea comerţului, unde sunt o serie de subiecte sensibile.”

„Mesajul meu este că se doreşte susţinerea producătorilor mici şi mijlocii pentru că ei sunt cei mai sensibili, cei mai vulnerabili şi nu au altă cale de a-şi vinde produsele decât în acele pieţe neorganizate şi netransparente. Rugămintea noastră este să aveţi deschidere şi în raport cu aceşti producători pentru că, astfel, o să susţineţi forţa de muncă locală şi economia internă.”

„Dacă noi, astăzi, nu vom avea grijă de ceea ce avem aici, putem să ajungem în situația ca produsele de import, poate cu adaos foarte mare şi cu rentabilitate foarte mare, să stea pe raft şi să nu aibă cine să le cumpere. Noi încercăm să avem un dialog activ cu reprezentanţii lanţurilor de retail în scopul educării micilor producători, pentru că înţelegem că trebuie să le punem acestora, la dispoziţie, instrumente prin care ei să poată ajunge să cunoască procedurile şi exigenţele comerţului modern.”

„Vrem să absorbim fonduri europene ca să susţinem creşterea know-how-ului acestor producători, pentru că ceea ce spun acum nu este un moft, nu ne dorim să lucraţi cu produse necalitative sau cu producători nepregătiţi”, a concluzionat invitatul din partea Ministerului Economiei.