“Vanzarile in comertul traditional au o pondere mai importanta in tarile in curs de dezvoltare, si mai mici in tarile dezvoltate. Romania se afla practic intre cele doua, comertul traditional avand in prezent o pondere de 40%, fata de, de exemplu, 65% in Bulgaria si 37% Ungaria. Comertul traditional e inca foarte important in Romania, desi in ceea ce priveste evolutia numarului de magazine observam ca acesta s-a contractat cu 4% in ultimul an. Conform datelor Nielsen, magazinele mai mari din comertul traditional, cu o suprafata de peste 41 mp, au o pondere de circa 54% din aceasta piata, in timp ce magazinele cu suprafete intre 21 si 40 mp au o pondere de 29%, iar chioscurile si magazinele foarte mici reprezinta, impreuna, 17%. Tipul de magazine mari, cu suprafata de peste 41 mp, e singurul tip care este in crestere, ceea ce e un semnal pozitiv: inseamna ca este inca loc de dezvoltare pentru magazinele din comertul traditional. Cumparatorii cauta mai degraba magazine mai mari, cu o gama extinsa de produse, care se apropie mai mult de formatul de magazin modern”, a declarat Simona Betiu, Sales Effectiveness Consultant, Nielsen Romania la conferinta “Retail & Horeca Distribution”, eveniment organizat de Modern Buyer pe data de 5 octombrie a.c.
Potrivit datelor cuprinse in studiul Nielsen Shopper Trends realizat in luna august a acestui an pe un esantion de 1.200 de respondenti, 82% dintre respondenti sunt constienti ce tip de magazin frecventeaza, facand diferenta intre magazinele traditionale si cele moderne. In ceea ce priveste vizitele realizate in comertul traditional, 68% din participantii la studiu spun ca au vizitat astfel de magazine in ultimul an, 59%, in ultima luna, iar 8% au declarat ca au vizitat cel putin un magazin traditional in ultima saptamna. “Inseamna ca doar 10% dintre cumparatorii din comertul traditional sunt si cumparatori frecventi in acest segment. Conform definitiei noastre, cumparatorii frecventi sunt cei care au fost in ultimele 7 zile intr-un magazin din comertul traditional. In medie, frecventa vizitelor intr-un magazin traditional este de circa respectiv 12 vizite pe luna, fata de 7 – 10 vizite intr un magazin din comertul modern. Acest lucru reprezinta un plus pentru magazinele din comertul traditional”, a precizat reprezentanta Nielsen.
In ceea ce priveste profilul cumparatorului din comertul traditional, 59% dintre cumparatori sunt femei, persoane casatorite, fac parte din familii cu 1-2 copii (gospodarii cu 4 membri), din gospodarii cu venituri mici – sub 2.000 lei lunar, sunt angajati dar si pensionari, si au varste cuprinse intre 35 si 65 de ani.
Conform Nielsen, valoarea pietei de bunuri de larg consum in comertul traditional este evaluata la 12,2 miliarde de lei, cea mai mare pondere fiind detinuta de categoriile de produse alimentare – 47%, urmate de bauturile nealcoolice – 23,6%, bauturi alcoolice – 17,8% si categoriile de prroduse non-food – 11,6%. Cele mai vandute cinci categorii de produse alimentare in comertul traditional sunt: berea, sucurile acidulate, apa minerala, mezelurile vrac si sucurile neacidulate, in timp ce categoriile de produse non-food cele mai vandute sunt detergentii de rufe, hartia igienica, deodorante/antiperspirante, sampon si balsam de rufe.
Potrivit reprezentantei Nielsen, in comertul traditional categoriile cu potential de dezvoltare pentru viitor sunt: cidru, prajituri refrigerate, mancare solida pentru caini, tonice, ice tea, odorizante de camera, servetele pentru bebelusi, inalbitori clasici, prosoape de hartie, pasta de dinti.
“Exista o tendinta de contractare a numarului de magazine din comertul traditional, anul trecut acesta a fost de 4%, un procent mai mic fata de anii anteriori. Ne asteptam sa continue aceasta contractare a universului de magazine, insa ce e important e faptul ca exista magazine cresc din punct de vedere numeric, e vorba de magazine mai mari, care se apropie pe formatele de comert modern. Pentru ca oamenii au din ce in ce mai putin timp liber si ar prefera sa se duca la un mag din apropierea casei. Daca acel magazin are o sortimentatie mai bogata si similara celei disponibile in comertul modern, atunci exista sanse ca aceste magazine sa se dezvolte”, a concluzionat Simona Betiu.
