Raluca Raschip, Gfk: “Categoria produselor ready-to-eat este insuficient exploatată de comercianții tradiționali”

0
618

Mai multe rețele locale de magazine, dar și comercianți tradiționali încearcă să se impună și să se diferențieze în peisajul de tot mai competitiv al retailului din România. Vedem tot mai multe inițiative interesante și în rândul antreprenorilor – remodelarea ca strategie de creștere, lansarea de concepte specializate, premium sau gourmet – și o dorință generalizată de a se reinventa și eficientiza. Într-un interviu acordat Modern Buyer, Raluca Raschip, Consumer Goods Director la GfK România explică fenomenul de contracție al pieței de TT, punctând și câteva informații despre categoriile FMCG de diferențiere pentru comercianții tradiționali.

Comerțul modern continuă să câștige teren, în defavoarea celui tradițional. La cât estimați contracția pieței de TT în 2017 și ce trend sesizați pentru 2018?

Comerțul tradițional a înregistrat anul trecut o cotă de piață în valoare de 41%, în scădere cu două puncte procentuale față de 2016, ceea ce reprezintă un ritm similar de contracție comparativ cu 2016 vs. 2015. Pentru 2018 ne așteptăm să se mențină același ritm.

Contracția pieței se datorează dispariției micilor comercianți sau are și alte explicații?

Pe lângă dispariția micilor comercianți, există și o migrare firească dinspre comerțul tradițional către cel modern, în special către formatele de proximitate și supermarketuri. Tendința este susținută în ultimii ani printr-o rată accelerată de expansiune a acestora din urmă.

Cum încearcă micii comercianți să se reinventeze?

Avem rețele locale care încearcă să se impună în piață, precum Unicarm, Annabella, Diana sau Euro Market. Ba chiar există și cateva exemple de orașe – nu multe, este adevărat – unde jucătorii din retailul modern nu au avut succes, cum ar fi Pitești sau Focșani. În plus, în ultima perioadă vedem tot mai multe inițiative interesante și în rândul antreprenorilor – remodelarea ca strategie de creștere, lansarea de concepte specializate, premium sau gourmet – și o dorință generalizată de a se reinventa și eficientiza, chiar dacă acest din urmă aspect înseamnă afilierea la o franciză. În plus, am asistat în ultima perioadă și la o premieră: preluarea unor magazine ale marilor retaileri de către jucatori locali (Zanfir, cele două Carrefour din Brăila, Annabella, cele trei magazine Mega Image din Capitală, intrând astfel și pe o nouă piață). La final de zi, diferența între cei care reușesc mai bine versus cei care nu reușesc constă în disponibilitatea de a investi și capacitatea de a-și înțelege locul în piață și noile tendințe la nivel de cumparător.

Care sunt categoriile FMCG de diferențiere pentru comercianții tradiționali?

Dacă ne uităm la coșul de cumpărături din comerțul tradițional, în primul semestru din 2017 vedem că în cazul a peste 9 din 10 acte de cumpărare vorbim despre coșuri mici, cu 10 sau mai puțin de 10 produse în ele. Doar 8% din actele de cumpărare din comerțul tradițional presupun o achiziție de peste 10 produse. Din punct de vedere valoric, coșurile mici generează 73% din vânzările acestui canal. Dacă ar fi să facem un top al produselor pe care le regăsim cel mai adesea în coșurile mici, atunci acesta ar arăta așa: pâine proaspătă, fructe și legume proaspete, bere, lapte, carne proaspătă, mezeluri, apă, băuturi carbogazoase și ouă. Cât despre diferențiere, există multe zone unde comercianții tradiționali ar putea crea valoare, prin prisma puterii proximității, care este insuficient explorată astăzi, iar un exemplu în acest sens este categoria produselor ready-to-eat.

Ce ne puteți spune despre profilul cumpărătorului din comerțul traditional?

Din datele noastre reiese că circa 4 din 10 cumpărători din comerțul tradițional au peste 60 de ani, în timp ce la polul opus este segmentul cu vârsta de până în 29 de ani (6.9%).  Aproape 74% dintre cumpărătorii din TT nu au copii sub 14 ani. Jumătate dintre acești cumpărători provin din gospodării cu una sau două persoane, în timp ce cei mai puțini sunt cei cu familii numeroase (5+ persoane în locuință). Nu este nicio surpriză că majoritatea locuiește în mediul rural, iar cu cât localitatea este mai mare, cu atât sunt mai puțini cei care cumpără din comerțul tradițional, culminând cu Bucureștiul care deține un procent de sub 10%. În fine, când vine vorba despre suma cheltuită în comerțul tradițional, cei mai mulți bani îi lasă gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri și familiile cu copii de până în 14 ani.

La cât se ridică suma cheltuită la o vizită în TT vs IKA?

Suma medie cheltuită la un act de cumpărare în comerțul tradițional în 2017 a fost de 19 lei, în crestere cu 5% față de 2016. Aceasta este aproximativ de două ori mai mică față de cât se cheltuie la o vizită în comerțul modern (atât IKA cât și supermarketuri NKA), respectiv 43 lei. Cea mai mare sumă se lasă la o vizită în hipermarketuri (65 lei).