Producătorul „Telemea de Ibănești” vrea să certifice european un nou sortiment, „Cașcavalul Poiana Narciselor”

0
499

În județul Mureș, undeva la 20 de kilometri de orașul Reghin, se produce faimoasa Telemea de Ibănești, o brânză tradițională care din 2016 este certificată și la nivel european. „Povestea fabricii noastre a început în 1994, ca o mică afacere de familie, fără angajați”, rememorează Nicu Bumb, inginerul șef de la Mirdatod, compania care produce brânza preparată după o rețetă veche, specifică locului. Inițial, unitatea procesa zilnic 50 de litri de lapte, din care, la cinci-șase zile, ieșea un butoi cu 200 de kilograme de brânză, pe care soții Tudoran o vindeau în piață, la București. În 2017 a investit în jur de șase milioane de euro, din fonduri europene, într-o nouă fabrică de lactate, situată în orașul mureșean Reghin.

În timp, afacerea a crescut, „cu bune, cu rele”, fiind apoi preluată de Mircea și David, cei doi copii ai soților Tudoran. „Am cumpărat o Dacie Papuc, am început să colectăm tot mai mult lapte de la fermierii din zona Depresiunii Gurghiului, iar în momentul de față am ajuns să procesăm 60 de mii de litri de lapte și să avem 120 de angajați, dintre care circa 80% lucrează în producție”, explică Bumb. De-a lungul anilor, compania a reușit să acceseze mai multe fonduri europene, prima dată în anul 2007, apoi în 2012, în total nouă sute de mii de euro.

Flora spontană de munte și saramura de Orșova, secretele rețetei

Laptele pentru telemeaua de Ibănești este procurat exclusiv de la țăranii din comunele Ibănești, Hodac și Gurghiu, în timp ce pentru celelalte produse lactate ale companiei – caș, cașcaval, brânză proaspătă, unt, smântână sau urdă, materia primă e colectată, în proporție de 10%, și din județul învecinat, Harghita. „Avem puncte de colectare în fiecare sat, cu autorizație sanitară și toate facilitățile necesare. Zilnic, dimineața și seara, fiecare mic producător local – și lucrăm cu circa 1300 – aduce laptele, care ulterior e transportat la unitatea noastră de procesare. Telemeaua de Ibănești va fi mereu fabricată cu laptele din zonă, motiv pentru care va avea întotdeauna același gust special”, spune Nicu Bumb.

Dar ce face deosebită Telemeaua de Ibănești? „În primul rând, flora spontană din zona de munte, pe care n-o mai găsești nicăieri în țară sau în străinătate. Laptele din această floră spontană miroase a miere de albine, a plante. Apoi, folosim saramură naturală de Orșova (n.a. – sat din județul Mureș), dintr-o fântână cu apă sărată veche de sute de ani, pe care oamenii din părțile locului o folosesc inclusiv pentru conservarea cărnii. Noi am concesionat acea zonă, am securizat-o, am tras o conductă într-un bazin de zece mii de litri și am pus un robinet la care toată lumea are acces”, povestește inginerul-șef de la Midratod.

Saramura de Orșova conține cantități însemnate de calciu, magneziu și sodiu, astfel că Telemeaua de Ibănești se diferențiază de alte produse asemănătoare. „Pentru noi, e importantă calitatea, cu toate că, în România, majoritatea oamenilor intră în supermarket și caută oferte, reduceri. Nu prea citesc ce scrie pe etichetă, iar cei mai mulți cumpără trei kilograme din care mănâncă două și aruncă unu. Ar trebui să nu mai facem atâta risipă și să acordăm mai mult credit produselor de proveniență locală”, e convins Bumb.

Certificarea europeană și primele exporturi, în Germania, Italia și Statele Unite

În martie 2016, Telemeaua de Ibănești a primit recunoaștere la nivelul Uniunii Europene, produsul primind înregistrarea de Denumire de Origine Protejată (DOP). Concret, asta înseamnă că Telemeaua de Ibănești va fi comercializată pe teritoriul UE doar dacă este produsă în satele din Valea Gurghiului. Obținerea certificării a durat ani întregi, după cum își amintește inginerul Nicu Bumb. „În 2008-2009, participam la diverse târguri naționale și internaționale, iar cei de la Oficiul Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești, impresionați de gustul inedit al brânzei noastre, ne-au propus să aplicăm pentru DOP. Așa că am făcut un caiet de sarcini, care a fost autentificat la sfârșitul lui 2011, apoi depus la Ministerul Agriculturii. În 2013, am primit DOP la nivel național, după care caietul de sarcini a ajuns la Comisia Europeană.”

Însă drumul spre obținerea certificării comunitare s-a lovit de un obstacol neașteptat. În ultimele zile din 2015, grecii au contestat caietul de sarcini al românilor, susținând că denumirea de „telemea” este una de origine elenă. „A trebuit să demonstrăm că flora noastră spontană e complet diferită de cea din Grecia și că noi saramurăm brânza cu apă sărată, nu cu sare luată din comerț. Am făcut asta, iar pe 13 martie 2016 am primit, în sfârșit, DOP la nivel european”, povestește Bumb, care adaugă că certificarea e importantă mai ales pentru locuitorii din zonă, care astfel își asigură traiul de zi cu zi.

Odată cu recunoașterea europeană, telemeaua a devenit interesantă și pentru export, deși cantitățile trimise în afara țării sunt încă destul de mici. „Exportăm câteva sute de kilograme pe lună în Germania și Italia. Am exportat și în Statele Unite, dar destul de puțin. Din păcate, și în străinătate magazinele caută produse cât mai ieftine, cu termen lung de valabilitate. De obicei, străinii gustă din curiozitate, le place, dar apoi caută tot produse la reducere, chiar dacă acelea sunt mai puțin gustoase. Mai degrabă românii plecați în afară sunt atrași de brânza noastră”, explică reprezentantul companiei. Totuși, pe viitor, producătorul din Ibănești și-a propus să comercializeze cantități mai mari în afara țării, mai ales că urmează să certifice internațional și alte sortimente, după cum anunță Nicu Bumb.

Cașcavalul Poiana Narciselor, următorul brand care va fi recunoscut la nivelul UE

După obținerea DOP, prețul la brânză nu s-a modificat, a rămas la fel în toate magazinele. Telemeaua de Ibănești poate fi găsită în continuare în marile lanțuri de magazine din toate zonele țării. „Avem colaborări cu Mega Image, Penny, Cora sau Auchan. Comercializăm produsele atât sub brandul nostru, cât și sub marca marilor retaileri (aproximativ 5% din toată producția). Colaborarea noastră cu retailerii mari decurge foarte bine, pentru că odată ce respecți atât calitatea cât și cantitatea, câștigi încrederea lor. Această relație e importantă și pentru că ne ajută să plătim, o dată la 30 de zile, materia primă fermierilor (aceasta fiind singura lor sursă de venit). Reprezintă cam 80% dintre vânzările noastre. În rest, deținem două magazine proprii, în județul Mureș, și colaborăm cu câțiva distribuitori locali”, spune Nicu Bumb.

Compania își promovează produsele mai ales la târguri și expoziții naționale și internaționale, iar în 2017 a investit în jur de șase milioane de euro, din fonduri europene, într-o nouă fabrică de lactate, situată în orașul mureșean Reghin. Proiectul este încă în derulare, iar când va fi gata, în 2020, firma va putea procesa o sută de mii de litri de lapte pe schimb, adică la opt ore, ceea ce va duce și la crearea a 50 de locuri noi de muncă. În același timp, businessul a devenit tot mai profitabil de la an la an. Cifra de afaceri a companiei a crescut constant din 2009 și până acum; spre exemplu, în 2016 a fost de șapte milioane de euro, iar anul trecut de peste opt. Astfel, crescătorii locali sunt încurajați să cumpere mai multe animale și, deci, să colecteze mai mult lapte, ceea ce înseamnă supraviețuirea pentru populația din zonă.

Pe viitor, inginerul Nicu Bumb și firma Midratod au planuri importante. „Vrem să certificăm la nivel european și un cașcaval din zona Gurghiului, care să aibă IGP – Indicație Geografică Protejată. Îi vom da o denumire locală, Cașcaval Poiana Narciselor, și va respecta calitatea la fel ca Telemeaua de Ibănești. Pentru moment, ne aflăm în stadiul în care pregătim caietul de sarcini”, explică Bumb. De asemenea, la sfârșitul anului trecut, fabrica de la Ibănești a primit certificare națională pentru trei produse montane: Cașcaval de Ibănești, Smântână de Ibănești și Urdă de Ibănești. „Și aceste produse sunt obținute exclusiv din laptele crescătorilor din zonă”, subliniază inginerul șef al companiei.

În paralel, Nicu Bumb și-a propus să îi strângă pe toți procesatorii de lapte, carne și panificație români, iar împreună să creeze un logo național care să apară pe toate produsele românești. „Tot ce se produce cu materie primă din România ar trebui marcat corespunzător, astfel încât consumatorul să știe că acel produs e făcut în țara noastră. Mă gândesc să adăugăm chiar un cod de bară pe aceste sortimente românești, astfel încât consumatorul să-l poată scana și să afle tot ce trebuie să știe despre produs, de la proveniența lui până la modul de preparare”, mai spune Nicu Bumb.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here