Murgu & Gavrea, ING Bank: Băncile vor prefera jucători care vor avea un flux cât mai integrat și vor oferi în economie o valoare adăugată cât mai mare

Deși pe parcursul traversării perioadei curente de criză, focusul ING a fost pe a asigura clienților săi lichiditățile necesare, banca a acordat și credite pentru investiții noi, unele încurajate chiar de programul IMM Invest. O parte dintre solicitările venite de la clienții din sectorul agro-alimentar au fost în direcția securizării afacerilor, altele pentru continuarea dezvoltării. Specialiștii ING atrag atenția asupra riscului de supraîndatorare și avertizează că deși unele oferte par atractive, orice nouă investiție trebuie dimensionată la necesitățile afacerii, mai ales în această perioadă imprevizibilă.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în sectorul agro-alimentar în primul semestru al anului 2020?

Marius Gavrea, Business Strategy Lead Agri Financing Products, ING Bank România: Pentru prima verigă a lanțului de furnizare – fermierii angrenați în producția primară, provocările ultimelor luni au fost multiple. Criza generată de COVID-19 a creat perturbări legate de logistică și aprovizionare, sectorul vegetal s-a confruntat cu o secetă severă, sectorul zootehnic cu pesta porcină africană. Dacă în primul caz, sectorul a dovedit o reziliență ridicată, iar fermierii au reușit să treacă cu bine peste problemele cauzate de criza sanitară, în celelalte cazuri, situația este dificilă și pierderile sunt mai mari.
Astfel, sectorul producției vegetale va înregistra pierderi de cca. 30-40% față de anul anterior la culturile de toamnă: grâu, orz, rapiță. La producția de porcine, în ultimii doi ani, asistăm la diminuarea drastică a efectivelor, tendință care a continuat și în 2020, sectorul având pierderi, până în prezent, de peste 600.000 porci din cauza pestei. Producția anuală este de sub 3,9 mil capete față de 4,2-4,3 milioane înainte de epidemie.

Delia Murgu, Sector Head Commodities Food & Agri, ING Bank România: Mergând mai departe pe lanțul de furnizare, la producătorii din piața FMCG, aceștia sunt afectați de criza sanitară, în primul rând ca urmare a fluctuațiilor comportamentului de consum. Observăm o raționalizare a costului de consum și o reorientare către produsele cu un raport calitate/preț mai bun sau cu o valabilitate mai mare. Producătorii cei mai afectați sunt furnizorii segmentului HORECA, care și-au redus drastic volumele livrate către restaurante sau hoteluri. O altă categorie puternic afectată este reprezentată de producătorii de alimente proaspete, care au fost nevoiți să se reinventeze și să găsească soluții de ambalare a produselor într-un timp foarte scurt. De asemenea, lipsa evenimentelor în aer liber, a concertelor și a competițiilor sportive are un impact major asupra businessului producătorilor de băuturi.

Ce soluții punctuale are ING la aceste provocări?

Murgu: ING a continuat să ofere clienților săi produsele și serviciile bancare oferite și înainte de pandemie, inclusiv: finanțare, soluții de îmbunătățire a capitalului de lucru, plăți și management al lichidităților, instrumente financiare de protecție a riscului de fluctuație a cursului valutar sau a prețului la materiile prime.
Gavrea: Pentru fermieri, ING și-a asumat și rolul de consultant pentru afacerile clienților. Sfaturile acordate în această perioadă au fost despre cum să își protejeze afacerea, atât prin grija față de sănătatea angajaților, cât și prin o mai bună administrare a lichidităților pentru a nu se crea blocaje. Am încercat să ajutăm fermierii cu sfaturi concrete, de exemplu: i-am îndrumat pe cei care nu găseau sămânță de porumb din import să se îndrepte spre soiuri autohtone. Ne-am bucurat că îi putem ajuta, pentru că am găsit astfel de furnizori chiar în portofoliul nostru. Totodată, am venit în sprijinul clienților noștri cu implementarea schemei OUG 37/2020 de amânare a plății ratelor la credite și oferirea posibilității IMM-urilor de a accesa programul IMM Invest.

Aveți soluții specifice, așadar, pentru a gestiona riscurile cauzate de fluctuațiile de curs valutar, ale ratei dobânzii sau pentru a acoperi creșterile de preț la materiile prime, din ultimul timp?

Murgu: ING oferă o gamă largă de instrumente financiare derivate, care permit clienților acoperirea acestor riscuri. Clienții pot opta pentru contracte de tip Forward, Futures, Opțiune, Swap sau diverse variații ale acestor produse, în funcție de nevoile lor și de obiective, dar și de experiența sau cunoștințele fiecăruia în tranzacționarea acestor produse.
Cert este că instrumentele financiare derivate cresc în importanță odată cu creșterea volatilității în piață, respectiv a fluctuațiilor de preț ale activelor: cursul valutar, rata dobânzii, materii prime etc. De exemplu, un contract FX Forward pe EUR/RON, prin care se cumpără EUR, va acoperi riscul ca în viitor această valută să se aprecieze (să crească în valoare față de RON, devenind astfel mai scumpă achiziționarea din import). Practic, “se cumpără” în prezent suma de plată necesară, cu o dată de decontare în viitor, pentru a acoperi acest risc de apreciere. Un alt instrument financiar derivat, utilizat des de către clienții ING, este contractul Swap pe rata dobânzii. Printr-un astfel de produs, cumpărătorul Swap-ului își schimbă expunerea la dobânda variabilă cu expunerea la o dobândă fixă, ceea ce îi conferă multă predictibilitate în rambursarea datoriilor financiare.
De asemenea, am remarcat interesul crescut al clienților pentru hedgingul de materii prime, cele mai căutate active în primele șase luni ale acestui an fiind grâul, zahărul și … aluminiul. ING este una dintre puţinele bănci din România care tranzacționează în mod activ un astfel de tip de hedging.

Aveți și soluții de finanțare specifice pentru furnizorii din supply chain?

Murgu: ING oferă astfel de soluții, care în ultimii ani s-au dovedit a fi extrem de căutate și apreciate datorită simplității în accesare. Supply chain financing sau Reverse factoring – cum sunt ele denumite în limbaj specific – permit furnizorilor accesul la finanțări rapide și avantajoase. Acordarea finanțării se face după o analiză prealabilă de creditare, fără garanții suplimentare (ci doar cesiunea creanței) și fără plafon de finanțare la nivel de furnizor, cu finanțare 100% a creanței rezultate. Costul este atractiv, comparativ cu prețul surselor alternative de finanțare disponibile în piață (linie de credit clasică pe termen scurt).
Finanțarea se poate face 100% online, prin intermediul unei platforme electronice de tranzacționare, puse la dispoziție de ING și disponibilă 24/24, 7/7, fără solicitarea prezenței fizice la bancă sau a schimbului periodic de documente în format fizic. Plățile sunt efectuate în contul existent al furnizorului, deschis la orice bancă. ING nu condiționează deschiderea unui cont curent de accesarea acestui tip de finanțare.
Aceste soluții s-au dovedit utile în perioada curentă, când accesul la finanțare pentru furnizorii din categoria clienților mici sau mijlocii este mai dificil.

Acordați credite pentru proiecte de investiții noi, în contextul actual? Care sunt criteriile de eligibilitate pentru aceste credite și cine sunt principalii beneficiari?

Gavrea: Deși focusul ING în această perioadă dificilă a fost acela de a asigura clienților existenți lichiditățile necesare traversării cu bine a perioadei curente de criză, am continuat să ne susținem clienții și cu credite pentru investiții noi. Unele dintre ele au fost încurajate prin programul IMM Invest. Un lucru îmbucurător este că solicitările pentru investiții au fost în direcția securizării afacerilor. Avem exemple de finanțare a unor investiții în sisteme de irigații și spații de stocare (silozuri) pentru ferme vegetale, dar și de investiții în biosecuritate sau bunăstarea animalelor pentru o fermă zootehnică.
Murgu: Creditarea responsabilă este un principiu după care ne ghidăm permanent, cu atât mai mult în contextul actual. Câteva aspecte pe care le urmărim sunt valoarea adăugată pe care o aduce investiția cea nouă activității desfășurate, fluxul de numerar generat de afacere, experiența în domeniu și gradul de integrare al businessului.

Gavrea: De altfel, o caracteristică care se prefigurează este orientarea consumului spre producția internă, atât ca urmare a disfuncționalităților din lanțul de aprovizionare și a schimbărilor în comportamentul consumatorului, cât și a măsurilor de protecție pe care statele, inclusiv România, tind să le ia în domeniul alimentar. Astfel, și băncile vor prefera, în general, jucători care vor avea un flux cât mai integrat, care pot oferi în economie o valoare adăugată cât mai mare.

Ce valoare au aceste credite pentru investiții noi, pe care sunteți dispuși să le oferiți și ce poate face concret un potențial beneficiar pentru a avea cele mai bune șanse?

Gavrea: ING nu urmărește o valoare minimă sau maximă a acestor credite destinate investițiilor; valoarea depinde în principal de valoarea proiectului analizat. Pentru a avea cele mai bune șanse, beneficiarul trebuie să se asigure, în primul rând, că are nevoie de acel credit. În direcția creditării responsabile, dorim să atragem atenția asupra riscului de supraîndatorare!

Am întâlnit clienți care și-au supradimensionat investițiile: au achiziționat active mai mari și mai costisitoare decât nevoia afacerii lor, doar pentru că mare parte din investiții erau subvenționate din granturi europene. Chiar dacă anumite oferte par atractive, investiția trebuie dimensionată la necesitățile afacerii, mai ales în această perioadă imprevizibilă!

Din informațiile pe care le dețineți, în ce fel îi poate afecta criza sanitară pe jucătorii din lanțul agro-alimentar?

Murgu: Industria alimentară este una dintre industriile cel mai puțin afectate de criza sanitară curentă. Doar că această criză sanitară ar putea stimula anumite tendințe deja existente în acest sector, care vor fi aduse la nivelul următor. Prima dintre acestea ar fi trecerea către o alimentație sănătoasă, mai nutritivă, organică, bazată pe plante și alternative ale cărnii. Consumatorii au devenit mai conștienți de propria sănătate și au introdus o alimentație mai nutritivă, considerând că se protejează mai bine.

Comerțul electronic și serviciile de livrare la domiciliu: Noi ne așteptăm ca impulsul enorm al vânzărilor și al livrărilor online să persiste, iar companiile vor trebui să se reorganizeze pentru a juca un rol și a se poziționa atât în fața consumatorilor, cât și a competitorilor lor.
Schimbare în lanțurile de aprovizionare: Local pentru local
Achizițiile și produsele locale au fost, de asemenea, propulsate, deoarece consumatorii au apreciat mai mult trasabilitatea și și-au dorit să ajute comunitățile locale, gândindu-se, de asemenea, că mâncarea locală este mai proaspătă și mai sănătoasă.

În plus, având în vedere amprenta de CO2 din țările vestice, dependența într-o măsură mai mică de lanțurile globale complexe este un avantaj serios în perioada actuală. În ceea ce privește lanțurile existente de aprovizionare, producătorii ar putea căuta alternative mai apropiate de casă, iar conceptul de „just in time” ar putea fi mai puțin important decât în ultimii ani. Deși segmentul Retail în zona alimentară a fost un serviciu crucial în timpul pandemiei, această criză a evidențiat punctele slabe și dificultățile lanțurilor de aprovizionare complexe, la scară globală.

O ultimă tendință care se accentuează este legată de forța de muncă vs. tehnologie: Când forța de muncă scade, producția de alimente trebuie să continue și necesită un grad mai mare de automatizare. Există o serie de industrii care sunt încă foarte dependente de o forță de muncă umană. Contextul actual poate stimula investițiile în inovație și tehnologie, ceea ce, în mod clar, va avea un impact asupra companiilor, în ceea ce privește abilitatea lor de a rămâne competitive și de încredere!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here