Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a declarat saptamana trecuta in cadrul sesiunii stiintifice „România in Uniunea Europeana” organizata de Academia Romana ca „decalajele dintre zonele de dezvoltare ale Romaniei au ramas importante sau chiar s-au adancit in timp. S-a intamplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergenta reala care au condus la aparitia unor politici de competitivitate regionali concomitent cu cronicizarea unor zone de saracie. In zona București — Ilfov, venitul pe cap de locuitor a devenit superior mediei Uniunii Europene, este chiar peste media zonei Berlin, iar vestul si centrul tarii converg rapid catre acest deziderat avand drept principal catalizator
prezenta investitiilor straine directe. In schimb, regiuni ample, am spune, din
sudul si estul tarii sunt printre cele mai sarace regiuni din Europa si au
realizat progrese relativ modeste in ultimul deceniu”.
Declaratia face parte dintr-un mesaj mai amplu cu privire la aderarea la euro pe
care nu-l considera un proiect abandonat, ci unul care necesita o abordare mai
responsabila.
Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, doua regiuni se situeaza mai sus de
media nationala a PIB pe cap de locuitor: Bucuresti-Ilfov (cu 232,5%) si Vest
(cu 104,6%). La polul opus, trei regiuni au un PIB/locuitor mai mic decat media
nationala: Nord-Est Moldova (62,1%), Sud-Vest Oltenia (74,5%) si Sud Muntenia
(77,7%). Acest decalaj se va mentine si chiar va creste usor in 2017, arata
prognozele oficiale.
Localizarea si amploarea investiţiilor (străine, dar şi autohtone) a favorizat
mai mult jumătatea vestică a ţării, iar infrastructura s-a dezvoltat mai mult în
jumătatea de sud a ţării decât în cea de nord.
