Alsolut natural, fructele și legumele se și depreciază. Retailerii au obligativitatea legală de a sorta și de a elimina de la vânzare produsele neconforme consumului uman. Până la distrugerea efectivă și trecerea pe pierdere a cantităților respective, există, în cadrul fiecărei rețele comerciale, proceduri de lucru care, aplicate corect și cu consecvență, duc la înregistrarea unor pierderi acceptabile și la o imagine bună a raionului de legume-fructe. Aici mai apar de asemenea și aspecte legate de rolul departamentelor de achiziții și controlul calității în ceea pe privește calitatea efectivă oferită clienților, dar și aspecte care țin mai degrabă de moralitate și de demnitate umană.
Food Waste a devenit un punct important în strategia retailerilor (inclusiv la cei cu vânzare online). Identificăm, la fiecare vizită în magazine, articole ambalate sau vrac care beneficiază de reduceri de preț deloc de neglijat, uneori chiar de peste 50%. Foarte puțini sunt cei care nu au o astfel de strategie. Inclusiv Penny sau Profi care nu aveau astfel în trecut de abordari, le-au inclus în strategia lor comercială actuală.
Pentru a oferi o imagine cât mai clară, dar și pentru că fiecare retailer are o strategie separată, încercăm în câteva fraze să surprindem situația fiecăruia.
Kaufland: Comunică în general destul de mult pe această temă. Încă de la intrarea lor pe piața internă, compania a implementat sistemul vânzărilor accelerate, mai ales seara. Din 2021 au ieșit și public cu această strategie, însă ideea livrată către consumator prin respectiva campanie a fost mai mult aceea de „ugly fruits”. Rezultatul final: se “împinge” și mai mult marfă aproape depreciată, dincolo de orizontul de timp deja cunoscut de amatorii de astfel de chilipiruri. Continuă să existe zone special amenajate în acest sens (echipate cu standere de metal) corespunzător semnalizate, însă constant neîngrijite, lăsând de cele mai multe ori o impresie ușor dezolantă. Acolo apar inclusiv diverse cantități de produse efectiv stricate și asta duce evident la compromiterea proiectului.

În ultima perioadă, standerele metalice nu mai sunt etalonul pentru acest proiect. În unele magazine au dispărut, în altele mai apar când și când, iar articolele reduse sunt plasate în funcție de stocurile, spațiul și disponibilitatea fiecărui magazin. Pentru salate sau articole ultra fresh, a fost creată o zonă special amenajată (de la începutul lui 2024), în cadrul fiecărei vitrine cu temperatură controlată din raion.

Însă, în scurt timp, zona a început sa fie de asemenea neglijată, au dispărut chiar și separatorul și colantarea, astfel încât articolele reduse au început să fie amestecate cu unele la preț normal. Magazinele sunt de cele mai mult ori răspunzătoare de aceste pierderi, cei care decid reducerile (30-50%) fiind șefii de raion, de departament sau de magazin. Până să modifice strategia, erau reduse în special articolele deja ambalate, cele vrac beneficiind de discount către sfârșitul zilei. Articolele vrac au început și ele să beneficize de discounturi importante. Ambalate de către angajații magazinului în pungile de plastic de pe raion, acestea oferă adesea o imagine neatractivă.
Lidl: Și ei au definit o astfel de zonă în raioanele lor de legume fructe, însă impresia mea este că subiectul este relativ neglijat. De regulă, zona delimitată este amplasată la capetele rafturilor. În acest spațiu delimitat, articolele ajunse acolo sunt plasate într-o tăviță distinctă, nu foarte mare ca dimensiuni. Acolo ajung de cele mai multe ori articolele cu adevărat depreciate, pe care nu le cumpără nimeni. De asemenea, zona respectivă este de multe ori „invadată” de articolele de lângă, fără reduceri de prețuri și care sunt plasate peste capacitatea raftului. Deși conceptul există, pare adeseori neglijat de către angajații “multi-tasking” din magazine, care preferă să deprecieze direct, decât să mai piardă timp cu re-etichetarea și plasarea reducerilor în zona special amenajată.

Astfel, în majoritatea cazurilor, reducerile agresive de preț, fie că este vorba de cele decise în centrală, fie că vorbim de cele acordate de magazin sunt aplicate pe loc, fără ca marfa să mai fie relocată. Salatele ambalate cu termen de valabilitate mic, capătă de obicei 30-50% discount, dar de cele mai multe ori nu sunt relocate din vitrina cu temperatură controlată. Ramân pe loc sau sunt plasate în zona de reduceri specifice departamentelor lactate și mezeluri.
Carrefour: Are astfel de zone de reduceri în majoritatea raioanele de produse proaspete (lactate, ouă, mezeluri). Pentru fructe și legume există o astfel de zonă separată și semnalizată corespunzător. Predomină marfa vrac, ambalată de angajații raionului în pungile de plastic de pe raion. În general, reducerile aplicate sunt de 50%. Și în cazul Carrefour, imaginea zonei respective poate să fie îmbunătățită pentru că uneori, produsele deteriorate sunt amestecate cu diverse articole de pe alte raioane.


Carrefour practică, de asemenea, reduceri și pentru articolele ultra fresh ambalate (ex. plante aromatice, salate ready to eat), iar respectivele cantități sunt relocate într-o vitrină utilizată de mai multe raioane și amestecate cu articole reduse ale altor departamente. Până la început anului 2025, Carrefour avea cel mai elegant sistem de vânzare cu preț redus, marfa respectivă se comercializa în boxuri (unul pe fructe 5.99 și unul pe legume 4.49 lei), însă se pare că au abandonat aceasta strategie, cel puțin în unele dintre magazine.

Auchan, Profi și Penny
Toate cele trei rețele au o strategie asemănătoare, în sensul că nu au o zona predefinită de colectare a articolelor reduse (excepție Auchan, care pare să fi început să “construiască” astel de zone specifice (una pentru temperatură ambientală și una în vitrină, pentru salate). Cei trei comercianți practică reduceri punctuale, aplicând etichete autocolante cu prețul nou/redus. Răspunzătoare de aceste reduceri sunt magazinele. Acestea intervin mai ales la produsele cu termen de valabilitate mic sau la articolele vrac, ambalate și cântărite de angajații raionului de fructe și legume. După cum aminteam mai sus, Auchan pare să trateze cel mai serios acest tip de marfă din punct de vedere al plasării, dar și al semnalizării către clienți.


Penny practică o promoție de tip Happy Hours pentru legumele ultra fresh și verdețuri, după orele 19:00. O strategie similară (Happy Hours) a folosită în trecut și de Mega Image. Profi a început să vândă și marfă ambalată în punctul de vânzare (reduceri consistente de 50%) sau salate. Produsele sunt păstrate în vitrina cu temperatură controlată, delimitate corespunzător.
Mega Image. Are spații dedicate articolelor reduse (uneori insuficient semnalizate), unde plasează inclusiv marfă vrac ambalată local de angajați. Rețeaua aplică și reduceri frecvente la articolele din vitrina de salate, lăsate pe poziție de cele mai multe ori și amestecate cu cantități de produs identic, fără discount. De asemenea, oferă în permanență reduceri la articolele din gama ready meal (marca proprie Mega Apetit), cu termene mici de valabilitate. Ca o particularitate, la Mega Image toate articolele reduse astfel, se vând pe bonuri separate. De la începutul anului 2024, mai exact din luna martie, compania a implementat o strategie similară cu cea a Carrefour, respectiv plasări de mixuri de fucte, legume și banane. Aici produsele sunt ambalate în săculeți și nu la cutii de carton.


Metro: Compania are, de asemeena, o astfel de strategie, mai ales pentru articolele cu termen de valabilitate mic (salate ambalate). Reducerile aplicate sunt în general de 30-50%, fiind semnalizate cu etichete galbene adiționale pe produs. Marfa astfel redusă fie este lasată în vitrina respectivă, fie este adusă pe un palet sau pe un stander mobil, într-o „grămadă” de articole reduse, lângă ușa de acces spre Recepția Mărfii.

Genul acesta de reducere a apărut după primăvara anului 2020, când, odată cu restricțiile sanitare și problemele din HoReCa, rotația produselor nu a mai fost la cote înalte, mai ales la salatele ambalate.
Supeco: Stimulat de Carrefour pe aceasta temă, Supeco a început să amenajeze o zonă dedicată acestor articole. Găsim aici de regulă vracuri ambalate în pungi de plastic sau articole la bucată/gramaj fix. Supeco oferă aici și articole (ex. plante aromatice sau salate ambalate) care, reduse fiind, erau plasate în zonele (vitrine) de vânzare obișnuite. Fiind orientați prin definiție către reducerea costurilor, nu au avut boxurile de reducere specifice Carrefour.
Selgros. Retailerul are o plasare a produselor reduse (mai ales vrac) în raion, însă abordarea este ușor neprofesionistă (calitatea deplorabilă a mărfii sau necesitatea de a apela la ajutorul angajaților din raion atunci când vine vorba de preț și de cântărire).
Au apărut, ulterior, și astfel de spații cu reduceri, în vitrinele cu temperatură controlată (fără a fi permenentizate și fără a fi prezente în toate magazinele). Aici mărfurile reduse sunt de multe ori amestecate cu articolele la preț întreg.


Cum gestionează retailerii online acest subiect
Și retailerii online au astfel de strategii, având la vânzare atât varianta cu preț întreg a unui articol, cât și acolo unde este cazul, varianta redusă.
Freshful a început cu acest proiect în prima parte a lui 2022. De obicei aplică o reducere de 30-50%, indicând inclusiv că articolul trebuie consumat rapid. Însă, în ultima perioadă, pare să nu mai fi acordat atenție acestei direcții, articolele și cantitățile astfel reduse fiind destul de puține.
De asemenea și Sezamo are o astfel de strategie, acolo procentele de reduceri sunt oarecum similare, între 25-40%. Ca abordare separată, compania continuă să promoveze proiectul sacoșa “Salvează-mă”, un mix de produse care conține diferite tipuri de fructe și legume (inlcusiv ecologice), ce variază zilnic, în funcție de stocuri. Cu un preț inițial de 29,99 lei care a crescut între timp 30.99 lei, această sacoșă de produse are un gramaj de minim 2,5 kg (anterior a fost și 3 kg.). Sezamo impune o limită în ceea ce privește numărul de bucăți achiziționate per client/per comandă (max. 1 buc.), dar este mai tot timpul indisponibilă la comandă.

Aminteam, la începutul articolului de rolurile diferitelor departamente din cadrul rețelelor comerciale, implicate indirect în procesul de vânzare, dar și de aspecte de ordin moral ce privesc clienții amatori de astfel de chilipiruri sau cei cu venituri reduse, nevoiți să le cumpere.
Concluzii
În general, departamentele de vânzări (magazinele) sunt responsabile de gestionarea acestor tipuri de probleme. Astfel, un rol important îl are procesul de comanda al fiecăruia. Calitatea recepționată își spune și ea cuvîntul. În condițiile în care mai toți retailerii folosesc platforme proprii logistice, este crucială importanța departamentelor de achiziții (ele stabilesc standardele) și a celor de calitate care se asigură că acestea sunt respectate. Este extrem de dificil de lucrat, la nivel de magazin, cu o marfă care are la sosire deja un procent de depreciere de 10-15%. Fiind vorba de un proces evolutiv negativ, cu condiții de multe ori nu tocmai ideale în ceea privește partea de depozitare, angajații magazinelor vor fi întotdeauna prinși între nevoia de a avea un raion cât mai atractiv si limitările legate pierderi, cauzele acestora si profitabilitatea finală, în condițiile în care returul către platforme sau furnizori este aproape imposibil.
Din această perspectivă, de foarte multe ori, nu este tocmai în regulă modul în care angajații de pe raioanele de fructe și legume tratează această categorie de marfă, dar și pe clienții. Toți clienții își doresc fructe și legume proaspete, dar este adevărat că nu oricine și le poate permite. Există categorii întregi de clienți care sunt nevoiți să cumpere astfel de produse pentru că atât își permit. Iar a oferi fructe sau legume deja depreciate, cu mucegaiuri sau putregai, plasate în zone neconforme, uneori direct pe paleți, la nivelul solului, astfel încât să oblige clienții să se aplece și să scormonească după ceva cât de cât comestibil, este extrem de umilitor. În definitiv, acești clienți sunt cei care ajută la diminuarea pierderilor magazinelor, iar în schimb, în rândul angajaților acestora, de multe ori, empatia lipsește cu desăvârșire.


















