Silviu Diaconu, Carrefour: Furnizorii români să știe că nu există un ordin de mărime pentru a putea fi listați pe rafturile noastre

Pe fondul rezultatelor bune avute în parteneriatul derulat cu cooperativa Vărăști, Carrefour are planuri ambiţioase şi pentru Cooperativa Grădinile noastre din Zarand. Silviu Diaconu, Director de Achiziții Produse Proaspete la Carrefour România, estimează că în cinci ani vor intra în magazine circa 7.000 de tone de verdețuri și legume, produse acolo.

Pentru a se apropia de această țintă, compania anunță că în perioada următoare va pune accent pe atragerea cât mai multor producători, în cooperativă. Aceeași ambiție stă și în centrul programului Creștem România Bio. În 2021, Carrefour a reuşit să recruteze peste 70 de producători, iar în acest moment există 100 de parteneri, aflați în diferite stadii ale conversiei către agricultura BIO.

O categorie care ia avânt în portofoliul Carrefour în 2022 este şi cea de legume și fructe curățate, ready-to-eat, dar proiecte noi există şi în zona produselor de panificaţie și carne.

Silviu Diaconu vorbeşte pe larg despre noutăţile pe care le vom vedea la raft în 2022 și în categoriile pe care le coordonează.

Cooperativa din Zarand urmează modelul Cooperativei Carrefour Vărăşti?

Aș dori să clarific mai întâi care este modelul Carrefour Vărăști. Din primul an de parteneriat planificăm producția la Vărăști și le oferim agricultorilor garanția că o preluăm în întregime. În felul acesta și-au putut diversifica oferta și asigura desfacerea. Acesta este și rolul planificării: să vedem care este necesarul nostru și să îl traducem în cotă pentru fiecare producător în parte. Aceasta este o condiție de bază: dacă cei 150 de producători de la Vărăști ar face doar salată, ar fi imposibil pentru Carrefour să preia întreaga cantitate.

Am făcut cu legumicultorii și un plan de creștere a calității produselor. Ce înseamnă aceasta? Pe de-o parte prospețime. Am creat un flux mai rapid, prin care marfa să ajungă de la ei la consumator. Am investit acolo într-un depozit și o flotă de mașini care să poată livra zilnic sau chiar de două ori pe zi marfa în București. De doi ani am început să livrăm zilnic în București, iar din 2021 chiar de două ori pe zi, în hipermarketuri. Prospețimea aduce un plus evident de calitate pentru client.

Mai mult decât atât, am făcut o planificare a substanțelor cu care ei își tratează recolta și am început să înlocuim o parte din substanțele chimice cu unele ecologice. Acesta este un demers pe care l-am gestionat mult mai bine din 2021, de când am început colaborarea cu un inginer agronom, care poate să le ofere mult mai multe informații direct producătorilor, el aflându-se chiar la Vărăști. Acesta a fost modelul pe care l-am dezvoltat la Vărăști, unde Carrefour a fost membru-fondator.

În cazul cooperativei din Zarand, am început discuțiile cu un prim producător și în momentul în care s-a înființat cooperativa am ajuns la șapte membri fondatori. Fără să fie membru fondator, Carrefour a sprijinit proiectul din toate punctele de vedere. În primul rând cu know- how-ul înființării Cooperativei, adică am avut discuții cu ei înainte și le am explicat care sunt pașii înființării, ulterior aplicând modelul de la Vărăști.

Practic, noi le vom prelua întreaga producție. Acesta este un element important de construcție pentru cooperativa de la Zarand, formată în urma asocierii celor șapte producători, care acum au garanția vânzării produselor. Acesta este un factor motivațional de bază pentru înființarea unei asociații. De cele mai multe ori, fermierii se întreabă: de ce să mă asociez, dacă asocierea nu îmi aduce nimic bun, dacă nu îmi aduce un plus de valoare, dacă acest plus de valoare nu e ceva concret?
Asigurarea desfacerii a fost plusul care a contat enorm în asocierea producătorilor de la Zarand.

Cooperativa Grădinile Noastre din Zarand are șapte membri fondatori, mici producători din județul Arad, familii de fermieri și legumiculturi cu tradiție din regiune, care administrează câteva hectare de pământ: Jurj Romeo Marius, Varga Mihai Aurel, Trînc Beniamin, Șeran Paul, Flueraș Cătălin, Breaz Bianca, Farcaș Alexandru.

Există diferențe specifice între cooperativele Zarand și Vărăști?

Vărăști Vidra este un mare bazin legumicol, foarte vechi, care s-a menținut. În ținutul Zarandului a existat un bazin important de producție, unde însă nu s-a păstrat tradiția comunităților puternice locale. Noi am încercat să găsim membri fondatori din mai multe localități din ținutul Zarandului ca să putem coagula în jurul fiecăruia dintre ei comunități locale. Vrem ca ei să funcționeze ca un exemplu în comunitatea lor și să creștem bazinul de colectare a legumelor. Aceasta este marea diferență dintre cele două modele de la Vărăști și din Ținutul Zarandului.

Patru dintre membrii fondatori ai cooperativei Grădinile noastre sunt ingineri agronomi, deci la Zarand vom arde niște etape.
Practic de la Vărăști am învățat că trebuie să creștem calitatea producției, care să asigure ulterior o calitate cât mai bună pentru clientul final, iar la Zarand am început cu etapa aceasta, astfel încât ei să funcționeze pe viitor ca un model nu numai comercial, dar și din punct de vedere tehnic pentru producătorii care vor intra în Cooperativă.

Spuneam că în Zarand avem în momentul acesta șapte producători, însă mai sunt zece cu statut de colaboratori. Ei și-au fixat ca obiectiv un an de colaborare, după care devin membri ai cooperativei. Acolo, din punct de vedere logistic, nu au existat aceleași neajunsuri ca la Vărăști, deoarece ei au deja un depozit perfect funcțional, chiar un pic mai mare decât la Giurgiu, unde avem în prezent 300 de metri pătrați și ne-am dat seama că nu ne ajunge spațiul.

De altfel, avem în plan extinderea depozitului de la Vărăști cu încă 500 de metri pătrați și, probabil în 2022, vom finaliza investiția acolo.

De altfel, rezultatele de la Vărăști au fost mult peste așteptările noastre. Potențialul pe care îl are pe de-o parte zona, climatul pe de altă parte, producătorii de acolo – este mult mai mare decât cel pe care îl estimaserăm inițial.

Revenind la cei de la Zarand, ei au deja infrastructură, pe lângă depozit au mașini proprii, cu care pot livra la magazinele noastre din zonă. Am implementat același mod de livrare ca la Vărăști, deci în magazinele din proximitate, adică din Arad, Oradea, Timișoara.

Ei vor livra direct marfa către magazinele noastre, iar pentru celelalte zone livrează la depozitul nostru din Deva. Acest lucru la Vărăști am învățat cum să l facem și ne-a luat ceva timp. La Arad am ars și etapa asta și am ajuns direct în momentul în care putem livra marfa direct la magazinele din proximitate.

Cooperativa din Zarand acoperă o zonă legumicolă amplă, acoperind câteva commune, precum: Zarand, Olari, Seleuș, Pâncota, Chereluș, Tomnatec, Teremia Mare, Ciocaia, Ghiorac.

Câte articole livrează Cooperativa Grădinile noastre din Zarand?

Sunt în jur de 40-41 de articole, pe care producătorii le livrează în momentul acesta, dar cantitățile, evident, sunt mai mici. Ca să vă faceți o idee, cei de la Zarand livrează 700 de tone, cei de la Vărăști ne livrau în 2020 undeva la 7.400 de tone, în 2021 au livrat tot atât. Nu sunt echivalente producțiile.

Evident Vărăștiul are cinci ani de experiență în față și 140 de producători în plus, ceea ce contează enorm. Dacă ne gândim însă, că în primul an când am deschis cooperativa de la Vărăști, se întâmpla același lucru și acolo, cred că putem să proiectăm în următorii cinci ani cifra de 7.000 de tone, pe care le vom lua de la Zarand. Acesta este obiectivul nostru pentru următorii cinci ani.

Premisele sunt bune, producătorii sunt de talie ceva mai mare decât la la Vărăști având în proprietate suprafețe ceva mai generoase. Dacă la Vărăști, la început, fiecare avea un solar, la Zarand, în momentul acesta, fiecare are cel puțin trei-patru solarii.

Investiția Carrefour într-un astfel de parteneriat, concret, în ce constă?

Investițiile într-un proiect de genul acesta sunt de două feluri: una directă, care se referă la infrastructură: la Vărăști am început cu un depozit, cu un sistem informatic adecvat, o flotă de mașini și așa mai departe și pe de altă parte o investiție indirectă, în resursele umane.

La Vărăști avem un Buyer chiar acolo la depozit, un manager care se ocupă de tot ce înseamnă proiectul ăsta. Avem un Senior Buyer pentru toți producătorii locali, care gestionează și activitatea de la Vărăști. Adică este persoana de legătură între Vărăști și tot ce se întâmplă în lanțul de aprovizionare din celelalte regiuni.

La Zarand avem un Buyer local, unul regional, și un Senior Buyer care se ocupă de producătorii mici, care practic ajută la gestionarea locală a producției și a tot ce se întâmplă la Zarand.

Deocamdată în etapa actuală nu a fost nevoie de nicio investiție financiară, însă pe viitor cu siguranță vom avea planuri de investiții la Zarand, așa cum am avut la Vărăști, unde pe lângă partea de infrastructură, ne-am implicat, de exemplu, în achiziționarea de utilaje pentru ambalarea produselor într-un mod mai prietenos și unde am înlocuit lădițele de carton cu lădițele din plastic reutilizabile (RPC-urile), care permit reducerea amprentei de CO2 și a costurilor.

În prezent, Cooperativa Grădinile Noastre din Zarand cultivă o varietate de legume și verdețuri: vinete, ardei gras bianca, ardei California roșu, ardei iute, roșii roz rotunde, roșii monterosa, ardei kapia roșu, gogoșari, salată, castraveți cornișon, ceapă verde, leuștean, mărar, pătrunjel, dovleac plăcintar, dovlecel, gulii, rădăcinoase, cât și mere golden.

Care au fost provocările pe care le-ați întâmpinat la Zarand?

Faptul că specificul de producție al zonei este diferit a adus o complexitate mai mare proiectului. În continuare aceasta va fi o provocare: să găsim și alți producători. Plastic vorbind, acum am fixat niște piloni în comunitățile respective. Următorul pas este să atragem mai mulți producători.

În momentul de față încercăm să-i convingem pe tinerii ai căror părinți au fost agriculturi să devină ei înșiși fermieri, pentru că vor avea un exemplu care va funcționa chiar la ei în localitate.

Vrem să reînflorească legumicultura în ținutul Zarandului, acesta este obiectivul nostru pe termen lung. Parte din strategia noastră este să aducem produsele locale aproape de clienții noștri și evident clienții noștri trebuie să le vadă în rafturile magazinelor.

Cum a funcționat programul Creștem România Bio față de anii în care nu era pandemie?

Din punctul nostru de vedere a fost un succes având în vedere și obstacolul acesta major – pandemia. Am reușit să recrutăm peste 70 de producători în 2021. Și aș vorbi acum despre tot ce s-a întâmplat în cei trei ani de Creștem România Bio, unde au fost peste peste 600 de înscrieri, în final avem peste 100 de parteneri aflați în diferite stadii ale conversiei. România are un deficit destul de mare de produse bio, locale. Balanța comercială este înclinată destul de mult către produsele de import. Eu personal și noi la Carrefour credem că țara are un potențial extraordinar în ceea ce privește producția de legume-fructe ecologice și vrem ca programul să funcționeze ca un exemplu pentru producătorii români, așa cum este Cooperativa Carrefour Vărăști.

Chiar vorbeam cu colegii: în momentul în care am înființat cooperativa din Vărăști erau în jur de 23-25 de cooperative funcționale în România. Acum sunt câteva sute și mă bucur că am putut contribui la fenomenul acesta, ca pionieri în piață, chiar cu implicare directă și investiții, astfel am putut să ajutăm întregul sector agricol românesc. Același lucru vrem să se întâmple și cu programul Creștem România BIO, astfel încât să funcționeze drept exemplu că se poate, că este rentabil. Către acolo se îndreaptă toate întrebările producătorilor: ei vor să fie rentabil!

Cum îi convingeți că este rentabil?

Din discuțiile cu producătorii a reieșit o chestiune foarte clară: în perioada de conversie este necesară o investiție din partea lor în inputuri ecologice, care sunt mult mai scumpe decât cele convenționale. Producția este mai mică decât cea convențională și evident produsul în perioada de conversie necesită investiții mult mai mari decât unul convențional.
Până la proiectul nostru, prețul pe care îl primea un producător eco era același ca pentru un produs convențional. Acesta este motivul pentru care am creat eticheta “produs aflat în conversie la eco”. Clientul vede la raft un produs superior calitativ unuia convențional, un produs aflat într-un proces de transformare eco/bio și își dă seama că tratamentele folosite au fost similare unuia ecologic. Este evident că produsul respectiv este mai sănătos decât unul convențional, și clientul este dispus să plătească mai mult, așa cum face și pentru unul ecologic. Aşadar, am introdus încă o treaptă în ceea ce privește poziționarea produselor în raft, o etapă intermediară pentru produsul respectiv. În felul acesta, producătorul primește un preț corect pentru produsul lui.

Acesta a fost unul din motivele pentru care cei peste 100 de fermieri din programul Creștem România BIO au început să investească în agricultura ecologică. Pe de altă parte, le-am făcut o promisiune de care ne-am ținut. Le-am preluat întreaga producție planificată împreună și am răspuns nevoii de care vorbeam mai devreme în cazul cooperativelor Vărăști și Zarand. Fermierul are un client sigur, care preia întreaga producție, el a scăpat de preocuparea pentru vânzare care reprezintă în sine un stres din ce în ce mai mare. Fermierul se poate concentra exclusiv pe partea de producție, și asta îi place să facă!

Eticheta de produs aflat în conversie se poate pune abia din anul II de producție. În 2022, o să vedeți producători care intră la raft cu eticheta de produs aflat în conversie și alții care în anul 2020 erau cu eticheta asta vor avea deja eticheta bio.

Am avut de la Vărăști producători de verdeață care au intrat în conversie, iar în 2021 au intrat încă vreo patru producători, cu legume. Adică o să avem vinete, ardei, salată verde în conversie. Salată verde cu etichetă Bio avem deja. Aşadar, în afară de partea de verdețuri, din 2022 vom avea în curs de conversie și legume de la cooperativa Vărăști. Pe fiecare lădiță venită de la Vărăști apare numele producătorului. Deci el va fi ușor de recunoscut după nume, aflat pe lădița produsului.

Vinetele Bio vor avea un ambalaj diferit?

Ambalajul va fi diferit față de produsele convenționale ca să fie identificate mai ușor de client. Am găsit câteva variante de caserole de carton cu folie biodegradabilă, pentru că asta își dorește consumatorul de bio, care are un alt profil decât consumatorul de convențional. Este consumatorul care se grăbește, vrea să ia produsul repede și să plece, deci trebuie să îl identifice ușor și atunci vinetele vor fi ambalate, foarte probabil câte două. N-am decis asta încă, dar va fi o cantitate mică, fixă, pentru ca experiența clientului la shopping să fie una mult mai rapidă.

O să vedem mai degrabă vinete sau zucchini eco din producție locală, în 2022?

Ne aflăm deja în etapa de planificare a producției pentru 2022. Cu siguranță vinetele și zucchini vor face parte din plan. Ne dorim ca ușor-ușor să mărim și să diversificăm producția, fie la Vărăști, fie cu alți producători. Dacă acum considerați că este perioada de concedii în agricultură, de fapt se întâmplă lucruri importante pentru întreg anul.

Carrefour suportă ceva din procesul de conversie, este vreo etapă pe care o susține financiar?

În tot procesul de conversie noi împreună cu partenerul nostru de certificare preluăm întreaga etapă birocratică, care sperie destul de mult producătorul – partea de înființare a dosarului pe care trebuie să îl depună către autorități. Acolo îl ajutăm foarte mult, chiar dacă nu înseamnă bani efectiv, aceasta este o investiție indirectă a noastră. Însă vorbim și de o investiție directă pentru că în tot procesul de conversie, noi acoperim costurile cu organismul de certificare, deci toate taxele pe care producătorul trebuie să le plătească pentru procesul de conversie le acoperim noi.
Este important, pentru că din discuțiile pe care le am purtat cu producătorii a reieșit că acestea sunt principalele aspecte care îi împiedică să treacă la agricultura Bio.

Le-am aflat încă din primul proiect Creștem România Bio, de acum trei ani. Birocrația a fost factorul care i-a determinat pe cei mai mulți fermieri să renunțe; la momentul respectiv cea mai mare rată de abandon a proiectului a fost cauzată de partea birocratică și atunci ca o etapă de îmbunătățire a proiectului a fost tocmai preluarea acestui task de la producători.

Cum s-a comportat categoria de legume și fructe proaspete în 2021 față de anii anteriori?

Nu s-a comportat diferit. Însă sunt anumite trenduri care încep să se contureze sau anumite categorii care încep să se ridice și, cu siguranță, categoria de Bio a avut în continuare o evoluție mult peste cea a întregii categorii legume & fructe. Dacă toată categoria de legume & fructe a avut o creștere în 2021 de 10%, la bio pentru al treilea an consecutiv a fost o evoluție triple digit, deci o creștere de peste sută la sută. O altă categorie care ia avânt în portofoliul nostru este cea de legume și fructe curățate, ready-to-eat. Fie salate de fructe, salate de legume sau pur și simplu legume curățate gata de consum, și aici pot să vă dau ca exemplu usturoiul curățat.

Am avut un proiect-pilot în Carrefour Băneasa, care reunea toate articolele din segmentul acesta, care s-a bucurat de vânzări extraordinare. Suntem în curs de a-l replica, deja se află în toate magazinele din Ploiești în momentul acesta și cu siguranță îl vom duce și în alte magazine. Deci este un newcomer dacă vreți, iar după bio este cea de-a doua cea mai plăcută surpriză a noastră.

Puteți să îmi oferiți un exemplu și din categoria fructelor feliate?

Da, sâmburii de rodie curățați, o facilitate pe care am observat că o apreciază foarte mult clienții noștri. Ananasul curățat, pe care îl avem deja de mai mulți ani din rafturile noastre, intră și el în categoria de fructe tăiate ready-to-eat.

Au mai fost în zona de (ultra) fresh, în 2021, proiecte despre care ar merita să vorbim?

Dacă pentru sushi preparat în magazine avem deja câțiva ani de experiență, odată cu remodelarea magazinului din Băneasa a apărut un alt concept, un proiect-pilot de-al nostru, cu mâncare libaneză, preparată de asemenea în magazine. Cred că partea de mâncare internațională va începe să ocupe un rol din ce în ce mai important în coșul clientului.

Avem o mulțime de restaurante italienești, libaneze, chinezești în jurul nostru însă sunt puține produse de genul acesta gata de cumpărat în magazin și aceasta cu siguranță va fi o axă de dezvoltare pentru noi în perioada următoare.

Există o altă categorie pe care ați vrea să o dezvoltați în mod particular în 2022, pe care să o ia în calcul și furnizorii?

Tot ce înseamnă ready to cook se află într-o dezvoltare accentuată. La pește, noi am început să vindem din ce în ce mai mult file, deja condimentat sau marinat, gata de pus în cuptor sau gata de pus pe grătar. La fel, la carne, categoria aceasta a crescut foarte mult, cu produse elaborate, gata de pus în cuptor sau pe grill, care nu mai au nevoie de pregătire înainte de a fi gătite.
Pe de altă parte, avem categoria produselor vegane, un trend pornit acum câțiva ani buni în SUA, cu produse pe bază de plante și vedem acest lucru și în vânzările noastre la preparatele cu înlocuitori de carne (burgerii vegetali au un gust similar cu burgerii din carne). Nu doar la carne, ci și la lactate există înlocuitori pe bază de plante – un trend care a început să crească foarte mult.

În 2002, veți pune accentul pe o anumită gamă de produse?

Cred că fiecare dintre categoriile pe care le-am menționat va căpăta o importanță din ce în ce mai mare. Adică nu e doar o categorie, sunt mai multe. La pâine de exemplu, crește din ce în ce mai mult interesul pentru pâinea cu semințe, cu grâu special, cu făină de secară. Observăm o preocupare constantă a consumatorului pentru sănătate și dacă tot am trecut în revistă categoriile de mai devreme, toate trendurile duc în direcția preocupării pentru sănătate a consumatorului și cred că mâncarea e doar parte, la care se adaugă preocuparea pentru mișcare, aer curat și așa mai departe. Sunt nevoi pe care le resimțim cu toții.

Cum faceți să acoperiți necesarul de carne autohtonă, o categorie foarte sensibilă?

Noi ne folosim de experiența pe care o avem la legume & fructe și facem același lucru și în categoria carne. Vă spuneam că la Zarand încercăm să creștem producția dintr-o zonă, același lucru vrem să facem și pentru carne. Am început colaborarea cu partenerii împreună cu care stabilim o strategie pe termen lung, care să le dea încrederea să facă niște investiții, astfel încât de la an la an să își crească capacitatea de producție. Noi le preluăm întreaga cantitate și la fel va fi și în 2022.

Ne pregătim să semnăm cu un partener important, cu tradiție în zona de producție de carne, cu care vom stabili o astfel de relație. În carne plecăm cu aceeași abordare pe care o avem la legume şi fructe cu producătorii locali. Vrem să dezvoltăm micile măcelării, astfel încât experiența clienților să fie una mai bună în magazinele noastre și ei să regăsească pe rafturi și produsele de la o măcelărie mică din cartier sau, și mai important, de la o măcelărie mică din alt cartier.

Dacă ne referim la la București, de exemplu, în fiecare cartier există câte o măcelărie mică vestită acolo. Vrem să-i aducem pe rafturile Carrefour și dau un exemplu concret: există o carmangerie Doi Moși, foarte vestită în Pantelimon, însă având capacitate mică, producea doar pentru clienții din zonă. În momentul de față, îi puteți găsi produsele și pe rafturile Carrefour din Băneasa sau din Corbeanca cu niște vânzări foarte bune. Calitatea preparatelor va trece granița cartierului, dacă ne referim la București. Dacă ne referim la alte orașe, vă pot da un exemplu din Ploiești, de unde vom lua produsele unei măcelării mici locale și le vom aduce în București. Produsele se află deja pe rafturile ambelor hipermarketuri din Ploiești, pasul următor este să le aducem în Capitală. Sunt excepționale produsele provenite de la ambii producători din Prahova.

Ce ar trebui să știe totuși furnizorii români despre cerințele Carrefour legate de achiziții?

Aș vrea să știe că nu există un ordin de mărime pentru a putea fi listați pe rafturile magazinelor. Adică nu trebuie să fie un furnizor mare, este de ajuns să aibă o minimă capacitate de producție, pentru că dacă ne referim la legume şi fructe, chiar și la carne, avem posibilitatea de a livra într-un magazin sau într o regiune, deci nu există bariera “minimului de mărime”.

Le impuneți criterii de calitate producătorilor și procesatorilor locali?

Producătorii trebuie să respecte cerințele legale. Criterii suplimentare există doar pentru produsele din Filiera Calității. Pe Filiera Calității carne avem producători cu care lucrăm cu caiete de sarcini, pe trei categorii: carne de pasăre, de vită Charolais și Black Angus. Aceasta și pentru că, într-adevăr, calitatea cărnii este una superioară. În Filiera Calității avem pui cu eticheta “crescut tradițional”, singurul din România care are voie să poarte această etichetă.
Vorbim de un produs proaspăt, crescut minimum 81 de zile, care respectă rigorile calitative ale brandului – logoul Label Rouge, din Franța. Și dacă l-am duce în Franța ar fi Top Quality, deci, din punctul nostru de vedere este cel mai calitativ pui din piața românească și este marcă proprie Filiera Calității Carrefour.

Găsiți suficientă materie primă locală pentru proiectele Filiera Calității?

Toate proiectele Filiera Calității se referă strict la produs crescut doar în România. Puiul Label Rouge provine de la Vaslui. La carnea de vită Charolais avem doi parteneri, unul lângă Curtea de Argeș și unul lângă Brașov. Din luna mai până în luna octombrie ambele ferme își cresc vitele pe pășune, nu în stabulație. Carnea de vită Black Angus provine de la o fermă din județul Sibiu. Ambele sortimente sunt de o calitate superioară față de celelalte produse din piată. Aceasta înseamnă practic Filiera Calității Carrefour: un plus de calitate. În categoria pește proaspăt, păstrăvul de Zăganu este crescut în cea mai pură apă din România, care izvorăște chiar din Vârful Zăganu și intră imediat în păstrăvărie. Îl găsiți în toate magazinele sub denumirea Păstrăv de Zăganu.

Există proiecte de marcă proprie dezvoltate acum de Departamentul de produse proaspete?

În toate categoriile sunt proiecte de marcă proprie pentru că în momentul acesta în “microclimatul economic” al produselor proaspete există o tendință de inflație accentuată. Prețul cerealelor, al energiei, al combustibilului ș.a.m.d au crescut foarte mult și orice produs derivat are potențial risc de inflație. Dacă s-a scumpit grâul se va scumpi și pâinea, dacă s-au scumpit cerealele se va scumpi și carnea pentru că ele sunt o componentă majoritară în hrana animalelor.

O să vedem scumpiri la raft?

Cu siguranță mult mai puțin, comparativ cu creșterile de preț înregistrate de materiile prime. Marca proprie este o strategie antiinflaționistă. Adică oferim un produs cu o calitate similară unui brand din piață, însă la un cost mult mai mic și în felul acesta proiectul de dezvoltare al mărcilor proprii este prezent în toate categoriile.

Puteți să menționați un proiect în care sunteți implicat la început de 2022?

În momentul acesta cred că primul proiect care va ieși pe piață în 2022 este din panificație. Lucrăm la propriile rețete de pâine, în direcția despre care vorbeam mai devreme – pâine cu beneficii, la un cost/preț cât mai mic. Am lansat deja patru articole marcă proprie: Pâinea morarului, Pâinea brutarului, Pâinea Agricultorului, Pâinea Campionului, care sunt prezente deja în rafturile noastre cu rețete proprii, cu un gust senzațional și prețuri extrem de bune. Vom dezvolta gama aceasta după o rețetă exclusivă Carrefour, astfel încât să limităm creșterea prețului pe acest segment. Adică dacă prețul la grâu a crescut cu 40%, la pâinea aceasta nu va crește deloc.

Ce alte aspecte urmărește strategia de dezvoltare a Carrefour, în 2022?

Noi avem o strategie de dezvoltare pe fiecare format în parte, fie că vorbim de hipermarket, supermarket, Supeco sau Carrefour Express, și mai ales pe on-line, pe fiecare dintre ele le vom dezvolta. Am pus accent pe on-line, segmentul pe care care o să investim în continuare foarte mult. Probabil știți, Bringo a lansat în 2021, în șase orașe din țară, livrarea ultra rapidă în mai puțin de 30 de minute, ceea ce este dacă vreți un trend de urmat. Sunt convins că vor mai apărea jucători în piață care vor face lucrul asta, care vine în întâmpinarea nevoii clienților de a avea produsele cât mai repede la ei în casă. Deci vor fi investiții în toate direcțiile de business ale noastre. Am încheiat 2021 cu 43 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 108 magazine express și 26 de magazine Supeco, deci un număr total de 365 de magazine.

Cum vedeți piața românească de retail în viitorul apropiat, în competiția dintre magazinele fizice și online?

Piața este în continuă creștere. Este suficient să dați o căutare pe Google și o să vedeți că fiecare rețea de magazine se extinde și investește tot mai mult, deci în mod clar, piața va crește. Iar în competiția dintre on-line și brick & mortar, brick & mortar încă poate să facă foarte mult.

Noi avem o strategie omnicanal (și în format brick and mortar și format on-line) și ne dorim ca shopperul din online să se ducă și în magazinul fizic, iar cel din magazinul fizic să facă comandă și din online. Este loc pentru ambele formate!