Reglementari europene privind punerea pe piata a alimentelor noi

0
306

Pentru a face posibil ca „alimentele inovative sa ajunga pe piata europeana mai usor” si pentru a incuraja dezvoltarea unor „noi tipuri de alimente si tehnici de productie a alimentelor”, Comisia Europeana a pregatit o propunere de modificare a reglementarilor legate de alimentele si ingredientele alimentare noi.

Propunerea vizeaza alimentele care au fost produse folosind noi tehnici (cum ar fi clonarea animalelor) si noi tehnologii (cum ar fi nanotehnologia), precum si alimentele care au un istoric de utilizare in conditii de siguranta in state din afara UE. „Propunerea urma sa fie adoptata in prima jumatate a anului 2011. Totusi, in martie 2011, in urma rundelor de negociere dintre Consiliu, Parlamentul European, legislatori si reprezentantii statelor membre, nu s-a ajuns la un acord cu privire la textul final. Alimentele clonate si nano continua sa fie nereglementate, neetichetate si totusi disponibile in magazine, in timp ce producatorilor de alimente nu le este clar ceea ce este permis sau nu in Uniunea Europeana”, explica avocatul Ioana Ratescu, de la firma de avocatura Schoenherr si Asociatii.
In aceste conditii, cadrul legal al introducerii pe piata a alimentelor sau ingredientelor alimentare noi il reprezinta in continuare Regulamentul (CE) nr. 258/97 privind alimentele si ingredientele alimentare noi, aplicabil si in Romania, ca stat membru al Uniunii Europene.

Cum sunt definite „alimentele noi”

Potrivit Regulamentului, alimentele si ingredientele alimentare noi sunt cele care nu au fost utilizate in consumul uman in mod semnificativ in UE inainte de data de 15 mai 1997. Acestea se impart in urmatoarele categorii, potrivit avocatului de la Schoenherr si Asociatii:

– alimente si ingrediente alimentare cu o structura moleculara primara noua sau modificata intentionat;
– alimente si ingrediente alimentare constand din microorganisme, ciuperci sau alge sau izolate din acestea;
– alimente sau ingrediente alimentare pentru care s-a aplicat un proces de productie care nu este utilizat in mod curent si care duce la schimbari semnificative in compozitia sau structura alimentelor sau a ingredientelor alimentare;
– alimente si ingrediente alimentare constand din plante sau separate din plante si ingrediente alimentare separate din animale, cu exceptia alimentelor si ingredientelor alimentare obtinute prin practicile de inmultire sau reproducere traditionale si care au un istoric de utilizare in conditii de siguranta.

„Prin urmare, sfera de aplicare a Regulamentului vizeaza in mod special materiile prime exotice, cum ar fi fructe sau legume pentru care nu exista o dovada anterioara a consumului semnificativ in UE”, precizeaza Ioana Ratescu.

Care sunt pasii pentru punerea pe piata a alimentelor si ingredientelor noi?

In general, nu exista o cerinta la nivelul UE cu privire la inregistrarea alimentelor importate, cu exceptia punerii pe piata europeana a alimentelor noi, arata avocatul specializat in drept alimentar.
Regulamentul CE supune alimentele si ingredientele alimentare noi unui proces de autorizare si notificare care este bazat pe analiza sigurantei alimentului sau a ingredientului alimentar respectiv. Alimentele si ingredientele alimentare noi trebuie sa nu prezinte pericol pentru consumator, sa nu induca in eroare consumatorul si sa nu difere de alimentele sau ingredientele alimentare pe care se urmareste sa le inlocuiasca.

Potrivit avocatului Schoenherr si Asociatii, etapele sunt urmatoarele:

1. Notificarea

– Persoana responsabila cu introducerea pe piata europeana – solicitantul – inainteaza o cerere statului membru in care produsul trebuie introdus pe piata pentru prima oara (de ex., Romania), iar in acelasi timp inainteaza o copie a cererii Comisiei Europene; – Cererea trebuie sa contina informatiile necesare, inclusiv o copie a studiilor efectuate si orice alte materiale care pot demonstra ca alimentul sau ingredientul alimentar respecta criteriile prevazute de Regulament, precum si o propunere corespunzatoare privind prezentarea si etichetarea. Cererea va fi insotita de un rezumat al dosarului;

– La primirea cererii, statul membru asigura efectuarea unei evaluari initiale (in Romania, Ministerul Sanatatii este autoritatea competenta in domeniul alimentelor noi);

– In urma procedurii de evaluare initiala, statul membru informeaza imediat solicitantul fie ca (a) poate introduce pe piata alimentul sau ingredientul alimentar in cazul in care nu este necesara evaluarea suplimentara si nici o obiectie argumentata nu a fost prezentata, fie ca (b) este necesara o decizie de autorizare;

– In cazul alimentelor si ingredientelor alimentare care sunt echivalente in mod substantial cu alimentele sau ingredientele alimentare existente in ceea ce priveste compozitia, valoarea nutritiva, metabolismul, utilizarea preconizata a acestora si nivelul de substante nedorite continute de acestea, solicitantul notifica Comisiei Europene introducerea pe piata;

– Notificarea va fi insotita de detaliile pertinente (dovezi stiintifice si general recunoscute sau un aviz emis de un organism competent); Comisia Europeana inainteaza statelor membre o copie a acestei notificari in termen de 60 de zile, iar la cererea unui stat membru, o copie a detaliilor pertinente.

2. Autorizarea

– In cazul in care este necesara o evaluare suplimentara sau apare o obiectie, se initiaza procedura de autorizare prevazuta de Regulament;

– Decizia de autorizare va defini scopul autorizarii si va stabili, dupa caz:

(a) conditiile de utilizare a alimentului sau a ingredientului alimentar;
(b) denumirea alimentului sau a ingredientului alimentar si specificatia sa sau
(c) cerintele specifice privind etichetarea.

3. Comercializarea

– Regulamentul prevede masuri armonizate pentru notificarea si autorizarea alimentelor si ingredientelor alimentare noi, ceea ce inseamna ca odata ce un aliment a fost autorizat pentru comer cializare in Uniunea Europeana, poate fi comercializat in oricare dintre statele membre;

– Totusi, in cazul in care un stat membru are motive intemeiate sa considere ca utilizarea unui aliment sau a unui ingredient alimentar pune in pericol sanatatea umana sau mediul, acesta poate impune temporar restrictii sau poate suspenda comercializarea si utilizarea alimentelor si ingredientelor in cauza pe teritoriul sau.

In prezent, durata media a procesului de autorizare a alimentelor noi este 30 de luni, iar procesul este costisitor, precizeaza Ioana Ratescu.

Daca propunerea de modificare a Comisiei Europene ar ajunge la un rezultat favorabil, s-ar crea un sistem centralizat de autorizare care ar simplifica si grabi procesul de autorizare a alimentelor noi.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentDinu Patriciu se lanseaza in „chilipiruri”
Articolul următorVa exista un efect-tsunami in retailul local de electronice?
Maria Hurduc

Este Business Unit Manager al Modern Buyer inca de la lansarea brandului, in 2008. Are o experienta de peste 16 ani in presa scrisa, iar in ultimii 11 ani s-a specializat pe domeniile Retail, FCMG si Horeca. Este absolvent al Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, specializarea Tehnologia Prelucrarii Produselor Alimentare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here