PwC despre risipa alimentara: „In analiza optiunilor trebuie sa sa tina cont de costurile asociate si de implicatiile fiscale aferente”

0
736

Risipa alimentara, un subiect de actualitate si de interes mondial, a ajuns si pe agenda legiuitorului roman, care a publicat în luna noiembrie 2016 legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care va intra în vigoare in luna mai 2017.
Risipa alimentara descrie situatiile in care alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradarii si sunt distruse. Legea 217/2016 introduce masuri de prevenire, in vederea diminuarii acestei risipe, intr-o ordine ierarhică:
– masuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lantul agroalimentar;
– masuri privind vanzarea cu pret redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limita; – masuri privind transferul alimentelor – prin donare sau sponsorizare – pentru consumul uman catre organizatii non-guvernamentale;
– redirectionarea produselor pentru transformare in biogaz
– masuri privind dirijarea catre o unitate autorizata de neutralizare a produselor ramase dupa parcurgerea etapelor de mai sus.

Conform acestei legi, operatorii economici din sectorul agroalimentar pot oferi catre organizatii non-guvernamentale alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, contra unei sume de 3% din costul de achizitie/productie. Organizatiile pot comercializa mai departe alimentele cu maximum 25% din pretul de achizitie/productie. Sanctiunile pentru nerespectarea legii constau in amenzi stabilite in functie de marimea operatorilor. „Se impune insa elaborarea de norme metodologice pentru a se clarifica in ce situatii un produs este considerat aproape de expirarea datei-limita, iar operatorii economici sunt obligati sa ia masuri pentru a preveni risipa. De asemenea, va fi important ca fiecare operator economic din domeniul alimentar sa intocmeasca proceduri interne prin care sa stabileasca masurile pe care le va lua pentru reducerea risipei. In analiza optiunilor avute in vedere, va trebui cu siguranta sa se tina cont si de costurile asociate, si de implicatiile fiscale aferente”, precizeaza pentru Modern Buyer, Carmen Dan, Manager Servicii de Consultanta de Mediu, PwC Romania.

Romania este a treia tara din Uniunea Europeana, dupa Franta si Italia, care introduce o lege privind risipa alimentara. Astfel, Franta a publicat in februarie 2016 o astfel de lege care prevede o ierarhie a posibilitatilor de diminuare a risipei alimentare, ca si Romania. In ordine, optiunile sunt preventia, incheierea unui contract cu organizatiile non-guvernamentale pentru donarea de alimente nevandute si in termen de valabilitate, recuperarea acestora pentru productia de hrana animala sau productia de biogaz. Franta a acordat un termen de un an pentru semnarea de contracte cu organizatii non-guvernamentale sau cu asa-numitele banci de alimente. Sanctiunile aplicate de Franta includ amenzi si pot ajunge pana la pedepse cu privarea de libertate.

Spre deosebire de cele doua state mentionate mai sus, Italia a introdus o lege care reduce efortul societatilor in vederea donarii de alimente si ofera scutiri de la plata anumitor taxe in functie de cantitatea de alimente donata, fara a introduce insa obligativitatea donarii acestora. Cea mai interesantă prevedere pare a fi aceea prin care Italia va derula o campanie publica de informare in vederea prevenirii risipei alimentare, pentru promovarea utilizării unor pungi de familie pentru a lua acasa resturile de alimente de la restaurant.

Intrebarea care se pune este daca aceste legi trateaza cauza risipei alimentare. Astfel, conform expunerii de motive care a fundamentat initierea legii 217/2016, intelegem ca in Romania segmentul de retail este responsabil pentru numai 7% din alimentele irosite, ceea ce conduce la concluzia ca o mare parte din risipa se produce la nivelul consumatorului. Prin urmare, pentru a reduce risipa este nevoie de campanii de informare in randul consumatorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here