Despre provocările antreprenorilor din industria de distribuție FMCG în retail și HoReCa a vorbit Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România, în cadrul conferinței Retail & HoReCa Distribution, organizat de publicația Modern Buyer la Sinaia, în luna martie, 2019.
Referitor la pulsul economiei, specialistul a arătat că potrivit datelor de care dispune, 47% dintre respondenți sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni.
De altfel, procentul optimiștilor a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului EY (18% în 2019 vs. 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale și legislative, caracterul nesustenabil al creșterii economice bazate pe consum și de presiunile inflaționiste, aceștia fiind doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri și în 2019.
Ritmul accelerat de creștere a economiei din 2017 s-a menținut în 2018 cu o valoare de 4,5% conform Comisiei Europene. Pentru anul 2019 cele mai multe prognoze de creștere economică se situează sub 4%, conform ultimelor rapoarte: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 2,8%, Comisia Europeană – 4,0%, FMI – 3,4% și BERD – 3,6%, mai puțin cea a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care estimează o creștere de 5,5% pentru acest an.
“Se previzionează o scădere a consumului privat din cauza inflației care afectează veniturile disponibile reale din România, însă acesta rămâne principalul factor al avansului economic al României.” a comentat analistul EY România.
Liderii companiilor cu un număr de angajați mai mic de 50 sunt printre cei mai optimiști când vine vorba despre evoluția economiei românești în 2019 (28% sunt încrezători sau foarte încrezători), nu același lucru spun și liderii companiilor cu mai mult de 50 de angajați. Astfel, jumătate dintre respondenții care conduc companii mari, cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, sunt “neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei României”.
Comparând cu rezultatele studiului de la începutul anului 2018, această categorie de respondenți și-a pierdut semnificativ din încrederea acordată economiei Românești ( 13% încrezători sau foarte încrezători în 2019 vs. 38% în 2018).
92% dintre oamenii de afaceri respondenți consideră că nu suntem pregătiți pentru a rezista din punct de vedere economic unei crize financiare la nivel mondial, de proporțiile celei din 2008.
Aproximativ jumătate (48%) dintre executivii români respondenți consideră că organizația pe care o conduc este pregătită sau foarte pregătită în eventualitatea unei crize financiare similare cu cea petrecută în 2008.
Cel mai mare procent de executivi care declară că au o companie pregătită pentru o eventuală criză financiară sunt cei din segmentul companiilor cu capital majoritar străin (51%). Cei care își consideră compania total nepregătită sau nepregătită pentru un astfel de eveniment sunt executivii din companiile cu peste 250 de angajați (39%) și cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro (37%).
În condițiile mediului de afaceri din 2018, reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților liderilor din România.
Atragerea de talente completează topul priorităților, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin.
“Având în vedere criza de pe piața muncii din România, ne putem aștepta ca aceste reacții ale angajatorilor să crească în ordinea priorităților. Firmele mari (după numărul de angajați și cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității.”
Cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor pentru managerii și antreprenorii din România în 2019 țin în continuare de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului prin incertitudinea fiscală (72%), lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice (58%) și birocrația (53%). Aceasta din urmă, împreună cu starea economiei naționale, dar și nivelul de taxare reprezintă motive de îngrijorare pentru mai mulți dintre executivii români, înregistrând o creștere de 4-7 procente comparativ cu anul anterior. Totodată lipsa educației antreprenoriale și accesul dificil la finanțare sunt obstacole cu care se confruntă mediul de afaceri românesc.
Incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții ale 57% dintre companiile din România. 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară, declară că planurile de investiții le-au fost afectate în mare măsură sau foarte mare măsură de incertitudinile fiscale și legislative. Doar 19% dintre liderii din business consideră că planurile de investiții le-au fost afectate în mică sau foarte mică măsură de incertitudinile fiscale.
Întrebați despre cum le sunt afectate planurile de investiții de incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an, cea mai mare parte dintre liderii de business din România vorbesc de amânări, atât ale investițiilor cât și a parteneriatelor propuse. Prin urmare, se observă un ritm mai lent de dezvoltare și pierderea încrederii investitorilor în mediul de afaceri românesc. Din cauza lipsei de predictibilitate și stabilitate sunt menționate limitările aduse de investițiilor si planurilor pe termen scurt și lung.
Executivii notează în număr foarte mare efectele negative pe care le au incertitudinile fiscale asupra forței de muncă. Creșterea costurilor cu forța de muncă în urma mutării contribuțiilor de la angajator la angajat a generat modificări de structură și o îngreunare a planificării și estimării costurilor. Angajatorii arată reticență în a angaja personal, fapt coroborat cu criza de pe piața muncii și cea a competențelor, care duc la o îngreunare a investițiilor.
Doar o companie din patru în rândul companiilor românești declară că se axează pe creșterea eficienței, ca principală zonă cu potențial de dezvoltare și strategie de investire în următorii ani. Următoarele zone considerate importante din punct de vedere al dezvoltării și investițiilor ulterioare de către companiile respondente sunt: extinderea operațiunilor (19%), extinderea pieței prin adoptarea unor noi segmente de consumatori (15%). Doar 11% dintre companiile respondente se gândesc la extinderea pieței cu noi regiuni din României și alte 10% la extinderea pe piețe din afara țării.
30% dintre companiile mari, cu peste 250 de angajați, dar și cele cu cifra de afaceri de peste 10 mil. de euro, au menționat creșterea eficienței ca zonă principală de dezvoltare pentru următorii ani.
O mare parte a companiilor cu capital majoritar străin iau în calcul ca zone de investiții atât eficientizarea (29%), cât și extinderea operațiunilor (23%). Pe de altă parte, companiile românești se gândesc în mai mare măsură la extinderea pe piața locală (13%), dar și cea globală (13%).
“În contextul crizei economice care pare să planeze asupra economiei globale, managerii și antreprenorii sunt nevoiți să se confrunte în continuare cu situația locală: lipsa oamenilor, a coerenței legislative, a infrastructurii.” a concluzionat Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România. În acest caz, în opinia sa, eforturile trebuie concentrate pe eficientizarea și creșterea productivității. Eficientizare, a comentat el, nu înseamnă reducerea costurilor, ci eliminarea proceselor interne greoaie sau inutile și investiții în digitalizarea afacerii.
