Ionut Nache, Inaq Consulting: „Auditul furnizorului este extrem de important in parteneriatele de marci private”

0
336

Produsele comercializate de marii retaileri sub diferite marci proprii se afla sub o dubla responsabilitate: cea a proprietarului de brand si cea a producatorului. Ca urmare, toti furnizorii de marci proprii sunt auditati de catre retaileri atat in faza de selectie cat si in timpul derularii contractului. L-am intrebat pe Ionut Nache, Director General al Inaq Consulting, care sunt cele mai importante aspecte pe care marii comercianti le urmaresc in procesul de audit, dar si care sunt problemele sesizate adesea in randul producatorilor.

Care sunt cele mai importante aspecte pe care retailerii le urmaresc atunci cand isi auditeaza furnizorii cu care doresc sa dezvolte marci proprii?

Pe domeniul alimentar, de pilda, retailerii vor sa verifice daca producatorii auditati respecta normele HACCP (Analiza riscurilor si a punctelor critice de control). Este o conditie minima verificata. Certificarea HACCP nu este obligatorie, insa implementarea acestor norme da. Retailerii sunt interesati de mentinerea sub control a riscurilor fizice, chimice si microbiologice. Apoi, dincolo de conditiile minime de baza, chestionarele de evaluare urmaresc sa verifice daca producatorul respectiv a reusit sa implementeze si alte standarde de management al calitatii, cum ar fi ISO 9001, ISO 22000 (o compilatie intre 9001 si normele HACCP), IFS Food (International Featured Standard – Standard pentru auditul calitatii si sigurantei alimentare) ce are drept scop crearea unui nivel inalt de transparenta pe intregul lant alimentar de furnizare) sau BRC.
Acestea din urma, – IFS si BRC – se adreseaza producatorilor de alimente ce intentioneaza sa produca sub marca privata a comerciantiilor din Europa si la nivel international. Producatorii care si-au implementat si certificat standardele de management al calitatii IFS sau BRC nu mai sunt auditati de catre retaileri in procesul de selectie.
Alte elemente urmarite in cadrul procesului de audit sunt: prezentarea companiei, istoricul acesteia, cifra de afaceri, actionarii, previziunile cu privire la evolutia cifrei de afaceri, investitiile realizate de-a lungul timpului, modul in care se realizeaza achizitiile de materie prima, receptia si depozitarea materiilor prime si ambalajelor, depozitarea si expedierea produsului finit, calitatea produsului de la concepere la expediere s.a.
Practic, se trece de la un audit pe sistem de management pe un audit de proces si de produs. Pentru ca toate aceste standarde trebuie sa conduca, in final, catre o certificare de produs.

De cate ori auditati furnizorii care intra in licitatiile organizate de retaileri pentru diferite marci proprii?
Exista doua tipuri de audit: unul de selectie si unul periodic. Dupa cum spune si numele, auditul de selectie se face in etapa in care retailerul incepe sa se uite catre trei-patru potentiali furnizori cu care incepe discutiile preliminare pentru un anumit produs. In paralel cu aceste discutii, echipele de audit INAQ Consulting auditeaza unitatile de productie, audit ce se incheie cu un raport complet ce contine situatia de la fata locului, constatarile noastre pozitive si negative precum si recomandarile specifice in directia imbunatatirii unor aspecte. Raportul de audit se transmite catre retailer in asa fel incat acesta sa introduca informatiile respective in evaluarea finala a producatorilor. Dupa semnarea contractului cu un furnizor se fac audituri periodice, de regula la distanta de un an. Exceptie fac acele cazuri in care apar probleme majore in timpul derularii contractului.

Auditul de selectie este unul anuntat catre producatori?
Da, furnizorii selectati sunt anuntati de faptul ca urmeaza sa fie vizitati de un auditor, insa depinde de la retailer la retailer. De pilda, in proiectele denumite Filiera Calitatii Carrefour, comerciantul respectiv a prevazut in contractele cu furnizorii patru audituri anuale, iar acestea nu erau anuntate. Dar in general, vizita auditorului este in prealabil anuntata/ planificarea auditurilor este anuntata cu cel putin doua saptamani inainte.

Din experienta dumneavoastra, cat de mult influenteaza un raport de audit alegerea unui furnizor sau a altuia?
Foarte mult. Imaginea unui comerciant este data si de calitate, de siguranta produselor pe care le comercializeaza, dar nu numai. Exista o serie de cerinte si pe partea de mediu, dezvoltare durabila si chiar responsabilitate sociala, pentru ca nici un retailer nu isi permite sa se afiseze cu un furnizor care nu are o buna conduita in aceste directii.
Exista si situatii in care furnizorul nu intruneste punctajul minim necesar convenit cu retailerul. In acest caz, el fie iese din selectie, fie i se acorda o perioada minima de imbunatatirea aspectelor deficitare.

Cat dureaza un audit de selectie?

In general, auditul de selectie dureaza o zi. Situatiile mai speciale sunt la producatorii din afara tarii, cand acest proces se desfasoara cu o echipa de doi auditori intr-o zi sau doua la fata locului, in functie de rapiditatea cu care reusim sa obtinem informatiile de la producatorii respectivi.

Ce tip de probleme sesizati cel mai adesea?
Toata lumea spune “sunt certificat”, insa uneori, in spate nu exista sisteme de management eficace si eficiente. Intre 2006 si 2011, foarte multi producatori si-au implementat si certificat diverse sisteme de management al calitatii pentru a putea intra in diverse licitatii nationale si internationale, insa nu intotdeauna au facut acest lucru “ca la carte”. Am gasit certificate emise de organisme neacreditate, dar si o serie de aspecte punctuale ca de pilda specificații incomplete pentru materii prime / produse finite, diagrame de flux ce nu includ toate etapele fluxului tehnologic sau a caror conformitate nu este verificata pe teren, contaminare incrucisata – microbiologic, ori lipsa mentionarii alergenilor pe eticheta produsului finit, ș.a

Pentru anumite categorii, cum ar fi produsele traditionale, buyerii trebuie sa lucreze cu producatori mici care nu au implementat sisteme de management al calitatii. Care sunt cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca acesti producatori pentru a colabora cu IKA?
Exista doua zone de interes pentru retailer: una este calitatea, iar alta este siguranta alimentului. In cazul producatorilor traditionali, trebuie respectate conditiile absolut obligatorii ce tin de siguranta alimentului. GFSI (The Global Food Safety Initiative – Initiativa Mondiala pentru Siguranta Produselor Alimentare) a lansat recent doua scheme reduse de audit: Global Market Primary Production si Global Market Manufacturing Programme. Chestionarele celor doua scheme acopera cerintele minime pe care producatorii trebuie sa le indeplineasca, iar aici intra si furnizorii de produse traditionale. Apoi, in aceste cazuri, cred ca este esential sa existe un parteneriat win-win intre retaileri si furnizori. Pentru a putea avea pe raft produse traditionale, comerciantii au inceput sa-si sprijine furnizorii, interesul fiind acela de continuare a unei relatii comerciale.

Ce parghii utilizeaza de regula marii retaileri pentru a urmari in continuare respectarea caietului de sarcini stabilit cu producatorul?
Fiecare retea are un responsabil de calitate, atent in permanenta la respectarea cerintelor din caietele de sarcina. Se fac, de asemenea, teste de laborator pentru a verifica anumiti indicatori de calitate, precum si respectarea retetelor. In anumite contracte, sunt prevazute anual audituri la furnizorii agreati. Daca problemele depistate persista, iar producatorul nu respecta cerintele specifice, retailerul poate cere un nou audit, chiar mai devreme de un an, perioada standard.

Ati sesizat in randul producatorilor romani o mai o mai mare preocupare pentru implementarea si auditarea unor standarde de calitate?
Da, o astfel de preocupare este vizibila. Colaborarea cu marile retele de retail, precum si oportunitatea unor exporturi i-au determinat de proprietarii mai multor companii sa ia in calcul implementarea si chiar certificarea sistemelor de management conform standardelor specifice industriilor in care activeaza.

Credeti ca producatorii de pe alte piete sunt mai bine pregatiti din acest punct de vedere?

Nu cred ca sunt mai pregatiti, sunt mai obisnuiti cu toate aceste audituri solicitate de partenerii de afaceri si au o mai mare deschidere si usurinta in comunicare. Exista un oarecare decalaj in adoptarea standardelor specifice, in special in pietele mature, unde, pentru acesti furnizori, auditurile sunt instrumente firesti de lucru in relatia a doi parteneri de afaceri. Dar asta nu inseamna ca producatorii externi nu intampina si ei probleme la un audit sau nu mai au nimic de imbunatatit.

Care credeti ca va fi impactul cresterii retailului modern asupra micilor producatori prezenti in aceste lanturi comerciale?
Dincolo de presiunile enorme asupra preturilor, cred ca tendinta este in directia unei colaborari win-win intre micii producatori si retaileri. O reusita ar fi ca acestia din urma sa inceapa sa-si sprijine furnizorii, sa-i ajute sa creasca. Cum? Cu sisteme, cu know-how, cu specialisti, cu consultanti, cu auditori etc. Astfel, relatia comerciala dintre cei doi va putea continua.

caseta


Acest articol este un advertorial.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here