Cu afaceri de 53 de milioane de euro și planuri clare de extindere a fabricii din România, Puratos — furnizor global de ingrediente pentru brutărie, cofetărie și ciocolaterie — mizează pe doi piloni esențiali pentru a trece cu bine de această perioadă dificilă din punct de vedere economic: susținerea partenerilor prin produse de volum optimizate ca preț și inovația accesibilă. Aflați detalii despre strategia companiei la nivel regional, din interviul acordat revistei Modern Buyer de către Gabriela Bereș – Managing Director Puratos CEE.
Pentru început, vă rog să ne spuneți, pe scurt, cu ce se ocupă compania Puratos și de cât timp activați pe piață.
Suntem prezenți de 100 de ani la nivel mondial, de 30 de ani în România și de 27 de ani în Republica Moldova. Deși avem această tradiție îndelungată, consumatorii finali nu ne cunosc foarte bine deoarece activăm exclusiv în sectorul B2B. Noi suntem pe mesele fiecărui român. Adică nu există român care să nu mănânce o pâine – consumul fiind destul de ridicat în România. Ingredientele noastre sunt prezente în fiecare pâine, în prăjituri, ciocolată sau în covrigi și produse de patiserie.
Noi comercializăm ingrediente alimentare care sunt destinate zonei de brutărie, cofetărie, ciocolaterie. Și ce înseamnă asta? Foarte multe soluții. Și, ca să vă dau câteva exemple: în brutărie, avem tehnologia necesară pentru a-i ajuta pe producători să fabrice pâine care își păstrează prospețimea un timp mai îndelungat, sau să îmbunătățească calitatea pâinii, sau să facă produsul mai sănătos. În cofetărie acoperim ingrediente necesare fiecărui strat a unei prăjituri, de la soluții gata de utilizat pentru blaturi, creme sau umpluturi cu fructe, dar și ciocolată belgiană de uz profesional. De aceea spun că noi suntem, de fapt, prezenți pe mesele tuturor consumatorilor.
La ce cifră de afaceri ați ajuns în prezent?
La nivel de grup, atingem o cifră de afaceri de aproape 3,8 miliarde de euro. Un moment de cotitură recent a fost acordul de achiziție a companiei Dawn Foods, o mișcare strategică ce ne dublează practic volumul de business și ne poziționează drept cel mai mare producător de ingrediente alimentare din lume. Această achiziție vizează în special extinderea amprentei noastre în Statele Unite.
În plan regional, gestionăm un business solid în 14 țări, printre care și România, cu aproximativ 53 de milioane de euro raportate pe 2025, cât și Republica Moldova cu 20 de milioane de euro cifră de afaceri. Deși am putea opera centralizat, politica noastră este să fim cât mai aproape de client, deoarece industria de panificație și cofetărie nu este una globalizată. Gusturile sunt locale: de exemplu, pâinea din Republica Moldova este total diferită de cea din România, având influențe estice pronunțate și un consum specific de pâine neagră.
53 mil. euro este cifra de afaceri Puratos în România, și 20 mil. euro în Republica Moldova
Cum ați dezvoltat producția locală de-a lungul timpului?
Pentru noi, preferințele consumatorului local sunt mai importante decât orice politică globală. Din acest motiv, ne-am specializat unitățile de producție: în Moldova deținem o fabrică de ultimă generație, complet automatizată, unde producem glazuri și cuverturi de ciocolată pentru preparate dulci. În schimb, în România ne concentrăm pe competența noastră istorică: soluțiile și ingredientele pentru brutărie și cofetărie; aici avem o fabrică în Tunari, lângă București, cu 4 linii de producție: una dedicată mixurilor de panificație, una pentru margarină industrială (destinată exclusiv utilizării profesionale, nu vânzării la raft), și două linii pentru umpluturi de fructe și creme de cofetărie.
În ceea ce privește resursele umane, în România avem un total de 148 de angajați, iar în Republica Moldova o echipă de aproximativ 50 de persoane.
Pentru 2025 ați raportat o creștere a cifrei de afaceri de 11% față de anul anterior, peste rata inflației la alimente. Se poate vorbi și de o creștere de volume?
Creșterea de 11% este, în mod evident, influențată de inflație; mai exact, contextul economic ne-a determinat să operăm majorări de prețuri care s-au reflectat în această cifră. Totuși, am înregistrat și o creștere reală, susținută atât de piața din România, cât și de activitatea de export, care este foarte dezvoltată.
În ultimii ani, tendința principală de creștere a venit din colaborarea cu clienții noștri mari. Se observă o polarizare foarte puternică între marii producători și cei mici — cofetarii și patiserii artizani. Declinul acestora din urmă a început în 2020, odată cu pandemia, și s-a acutizat constant de atunci. Nu ne referim doar la anul 2025; vorbim despre o perioadă de cinci ani marcată de războaie, inflație și alte provocări care au afectat profund industria alimentară. Această realitate este evidentă acum și va continua să se manifeste și în 2026, accentuând presiunea asupra producătorilor mici care dețineau odinioară o pondere majoritară în piața din România.
Practic, s-a schimbat mult structura pieței de patiserie, cofetărie și ciocolaterie din România, în ultimii ani?
Aș spune că a fost o schimbare radicală în ultimii 15 ani. Dacă la început piața era dominată de micii producători artizani, astăzi situația este opusă: asistăm la o expansiune puternică a segmentului industrial, susținută atât de investitori locali, cât și străini. Aceștia au mizat pe automatizare și eficiență, oferind produse cu calitate care le permit să se impună în retail, acolo unde forța de distribuție este mult mai mare.
Și cum a răspuns Puratos la aceste schimbări din piață, în contexul unei inflații galopante pe care am resimțit-o cu toții în ultimii doi ani?
În primul rând, noi ne-am menținut strategia. Faptul că suntem de 30 de ani pe piață înseamnă că nu schimbăm totul radical la fiecare criză sau problemă întâmpinată. Am continuat să facem ceea ce știm mai bine, concentrându-ne pe doi piloni esențiali:
– Să rămânem alături de clienții noștri cu produse de volum accesibile, în perioade de criză, pe care aceștia să și le permită;
– Să nu încetăm să credem în inovație. Chiar și în perioade dificile, am venit cu inovații pe piață. Acestea nu trebuie să fie neapărat scumpe, ci trebuie să fie soluții speciale și diferite, care să îi ajute pe clienți să devină mai eficienți, să-și prezinte produsele la raft într-un mod inedit și să ofere consumatorilor finali produse pe care să le îndrăgească.
Aceasta a fost abordarea noastră inclusiv anul trecut și va rămâne valabilă și în viitor.
„Nu am încetat să credem în inovație. Dar aceasta nu reprezintă neapărat ingrediente scumpe”
Cât de bine a funcționat această strategie în Moldova?
Aceeași situație o regăsim și în Republica Moldova; făcând o paralelă cu România, pot spune că în Moldova au fost lansate cele mai multe inovații pe piață în segmentul nostru de activitate. Desigur, într-un context de criză nu te poți aștepta ca volumul inovațiilor să fie la același nivel cu cel al produselor de masă (mainstream), însă susținerea, promovarea și investiția constantă în acestea definesc caracterul unei organizații. Dacă nu investești, nu poți evolua, iar aceste eforturi aduc beneficii mult mai mari pe termen lung decât simpla limitare la o strategie de reducere a costurilor sau la o luptă pe preț.
De regulă, inovațiile pe care le lansați în România și Moldova vin din portofoliul vostru internațional sau sunt dezvoltate local în fabricile Puratos?
Este o combinație. O parte din inovații vin din portofoliul internațional Puratos. În Bruxelles (Belgia) avem un centru de cercetare & dezvoltare care lucrează la inovațiile pe termen lung. Acolo se desfășoară numeroase proiecte de cercetare, de la dezvoltarea unor noi enzime până la explorarea unor ingrediente inovatoare pentru industria de panificație. La nivel local, testăm și validăm aceste inovații împreună cu clienții noștri înainte de lansarea pe piață, pentru a ne asigura că răspund cât mai bine nevoilor lor.
În același timp, România este o piață importantă pentru grup, motiv pentru care am investit în propriul nostru laborator, un hub de inovare și cercetare în care lucrează specialiști dedicați. Acest hub funcționează în forma actuală de aproximativ un an, însă echipa și expertiza locală au fost construite de-a lungul multor ani. Practic, am adus în România tehnologiile și know-how-ul dezvoltate la nivelul Puratos Group și le-am adaptat la specificul și cerințele pieței locale.
Compania dvs. a investit în două școli de meserii, Bakery School, în România. Care a fost ideea din spatele acestor proiecte educaționale? Pregătiți și alte investiții similare?
Puratos a înființat două școli de meserii în ultimii șase ani, la Cluj și la Tărtășești, lângă București. Prin intermediul acestora am contribuit la formarea a numeroși specialiști, în special în domeniul cofetăriei, unde interesul tinerilor este mai ridicat decât în brutărie. Brutăria este o meserie frumoasă, dar și solicitantă, care presupune trezitul la ora 4 dimineața, în timp ce cofetăria este percepută ca fiind mai atractivă — persoane cu experiență în corporații care aleg, după mai mulți ani de carieră, să își deschidă propria cofetărie. În plus, brutăria se tehnologizează și se automatizează rapid, iar joburile clasice se vor schimba radical.
Au fost peste 80 de absolvenți până acum și suntem foarte mândri de elevii noștri. Unii dintre ei lucrează deja în domeniu, alții au ales alte drumuri, dar am avut elevi foarte buni care au participat chiar și la Olimpiada Meseriilor Lyon. Aceste inițiative nu au fost gândite ca proiecte comerciale, ci ca o modalitate de a investi în viitorul industriei și de a oferi ceva înapoi comunității. În același timp, ne-am dorit să încurajăm companiile din domeniu să ofere șanse tinerilor aflați la început de carieră. Aceasta a fost, în esență, ideea din spatele școlilor.
Legat de educație și cercetare, cred că există încă un potențial important de dezvoltare pentru industria alimentară din România. În prezent, colaborările dintre mediul privat, universități și zona de cercetare sunt mai limitate decât în alte țări europene. De exemplu, dacă vrei să faci cercetare pe un domeniu specific, cum ar fi enzimele sau procesele de fermentare a fructelor pentru a elimina zahărul din preparatele alimentare, opțiunile de colaborare sunt încă restrânse. În alte țări, precum Polonia sau Belgia, se lucrează intens cu universități și start-up-uri care doresc să inoveze și vin cu idei foarte interesante. Mi-aș dori să vedem tot mai multe astfel de inițiative și în România.
Cu retailerii aveți o relație directă în prezent?
Avem clienți din rândul brutăriilor artizanale care dețin rețele de magazine în București, Cluj, Brașov și alte orașe mari din țară. În spatele lor sunt antreprenori care și-au asumat investiții în segmente de nișă ce se adresează unor grupuri restrânse de consumatori. Noi estimăm că aceste business-uri reprezintă aproximativ 10% din piața de panificație, procent care se reduce din cauza transformării industriei pe fondul avansului tehnologic.
Brutăriile artizanale cu propriile magazine reprezintă cca 10% din piața de panificație, procent aflat în scădere
În trecut, colaboram direct și cu lanțurile de retail care aveau brutării proprii. Astăzi, pe fondul schimbării comportamentelor de cumpărare și consum, dar și al nevoii de eficientizare, numărul acestora s-a redus considerabil.
Una dintre tendințele majore din ultimii ani a fost dezvoltarea tehnologiilor de producție și a soluțiilor pe bază de aluat congelat. Astfel, producătorii pot realiza produsele în unități industriale eficiente, iar retailerii le pot coace direct în magazin, oferind consumatorilor pâine proaspătă, uneori chiar caldă, la raft.
Tehnologia a avansat atât de mult încât permite obținerea unor produse realizate la scară industrială, cu costuri competitive, dar cu aspect și caracteristici foarte apropiate de cele ale produselor artizanale. Această evoluție a contribuit la creșterea competitivității întregii industrii și la democratizarea accesului consumatorilor la produse de calitate.
În același timp, această transformare pune presiune pe unele brutării mici, independente, care se confruntă cu dificultăți în menținerea competitivității pe fondul costurilor ridicate de operare. De aceea, vedem că o parte dintre aceste afaceri dispar de la un an la altul. Aceste afaceri mici nu-și mai pot susține business-ul cu costurile pe care le au, devin necompetitive pe piață.
Ceea ce ne diferențiază de mulți alți jucători din piața ingredientelor alimentare este abordarea noastră proactivă: am ales să mergem noi către retaileri și să construim o relație cu ei utilizând două studii majore dezvoltate pentru clienții noștri producători. Primul este Taste Tomorrow, un studiu global al grupului Puratos, realizat la fiecare 2 ani în peste 55 de țări în care activăm, inclusiv România. Acesta identifică tendințele de consum prin discuții, focus-grupuri și monitorizarea micro-trendurilor din social media.
Al doilea studiu dezvăluie comportamentul cumpărătorului în fața raftului – Shopper Behavior. Există adesea o discrepanță între sondajele de opinie, unde toată lumea declară că își dorește să mănânce sănătos, și realitatea din coșul de cumpărături. Analiza aceasta ne arată dacă oamenii fac într-adevăr ceea ce spun, și dacă sunt dispuși să plătească în plus pentru calitatea pe care o solicită de la producător sau retailer. Am realizat acest studiu cu sprijinul unor retaileri care ne-au permis accesul în magazine, obținând date prețioase despre misiunile de cumpărare ale românilor, percepția asupra categoriilor de produse și eventualele lipsuri de la raft.
„Studiile de piață în care investim ne susțin să devenim o sursă de inspirație pentru clienții noștri”
Investim în cercetare de piață deoarece ne dorim să fim mai mult decât un furnizor de ingrediente; vrem să fim o sursă de inspirație pentru clienții noștri producători, cât și pentru retaileri, și să contribuim la dezvoltarea unei industrii de panificație și cofetărie mai bune și mai sănătoase.
In contextul inflaționist din prezent, cât de mult resimțiți presiunea pe preț venită dinspre clienți?
Este o presiune pe preț pentru toată industria alimentară din Europa. Lanțul alimentar nu stă bine, mai ales de câțiva ani, iar acum cu atât mai mult cu cât situația din România este una dificilă din cauza inflației mari.
Din păcate am observat și multe insolvențe în ultima perioadă, în sectorul nostru de activitate. Adică este foarte clar că acum se vor cerne și mai mult producătorii de panificație și cofetărie. Cu acest lucru ne confruntăm noi și aici avem o atenție foarte mare deoarece cash-ul este foarte important.
Ne ajută foarte mult faptul că jucăm în ambele segmente – adică avem și produse mai accesibile, cât și inovații premium. De asemenea, producția locală este un mare suport în perioade dificile când ne uităm atent la eficientizarea proceselor.
Cum a fost primul semestru pentru business-ul Puratos în România și Republica Moldova?
Primul semestru din acest an a fost o perioadă destul de dificilă. Uneori mai pierdem business din cauza presiunii mari pe preț de care vorbeam anterior; s-a întâmplat și în 2026, când am refuzat să vindem în pierdere. Nu este un moment bun pentru o astfel de stategie. În aceste situații poate că trebuie să te restrângi puțin, să devii mai mic decât te-ai obișnuit să fii, dar mai eficient.
Din fericire, avem o flexibilitate mult mai mare decât mulți furnizori de ingrediente care nu au producție locală și care nu pot să inoveze local, să vină cu produse noi pe piață. Noi continuăm ceea ce ne-am propus să facem în 2026, inclusiv deschiderea fabricii noi lângă cea existentă pe plan local, în Tunari (jud. Ilfov). Noutatea sunt și niște linii noi de producție, cu tehnologie nouă, în special pentru procesarea fructelor, ceea ce va susține diversificarea portofoliului nostru de produse. Planurile pe termen mediu prevăd și investiții în logistică, într-un depozit care va fi proprietatea companiei.
Practic toate aceste planuri de investiții arată că vedeți în continuare potențial de dezvoltare în România. Vă bazați și pe trendul de premiumizare în categoriile pe care le vizați?
Am intrat într-o altă eră, dar în continuare oportunitățile sunt acolo. În ultimul nostru studiu Taste Tomorrow, premiumizarea apare și este în continuare susținută. Evident că în situații de criză apare o scădere a consumului, însă produsele care sunt de nișă, cu valoare adăugată pentru consumator, de o calitate premium, cu o diferențiere clară în categoriile lor, nu scad cu același ritm ca și produsele mainstream care nu aduc o mare valoare în categorie.
Credem că premiumizarea va continua și va avea un alt avânt la un anumit moment și în România. După ce se termină și această criză, evident că lucrurile trebuie să se reașeze, vom vedea niște trenduri mult mai favorabile dezvoltării business-ului Puratos.
Noi rămânem la ținta stabilită anterior și deja comunicată în presa de business: trecerea pragului de 100 de milioane de euro până în 2030. Ne păstrăm drumul și obiectivul, dar va fi nevoie să arătăm și flexibilitate prin schimbări în portofoliul de produse, în route-to-market (modul în care ajungem la client) și în promovare.
