Categoria de mere, în scurt timp sub presiunea sfârşitului de sezon

Suntem cu aproximaţie la mijlocul sezonului 2020/2021. Anul trecut pe vremea aceasta începeau îngrijorările cu privire la criza sanitară, iar în scurt timp magazinele erau luate cu asalt de consumatori care simţeau nevoia acută de a face stocuri. Pentru zile “negre”. Nimic nu părea să prevestească criza din perioada mai-august 2020 de pe piaţa merelor. Cantităţi limitate, preţuri istoric de mari, soluţii limitate în ceea ce priveşte sortimentaţia. În România au ajuns în respectiva perioadă chiar sortimente de mere din America de Sud, situaţie mai puţin întâlnită în condiţii normale de piaţă.

În martie 2020, comercianţii îşi vedeau liniştiţi de importuri, căci la acel moment nu mai vorbeam decât într-o foarte mică măsură de producţie locală, promoţiile se desfăşurau neîngrădite, iar retailerii nu dădeau o foarte mare importanţă dezvoltării sortimentaţiei, mizând în continuare pe argumentul suprem: preţul. Însă ce s-a întâmplat în ultimul an? Vom trece printr-o criză similară cu cea din vara lui 2020, atunci când un kilogram de mere de o calitate medie era aproape de două ori mai scump decât un kilogram de banane? Pe scurt, răspunsul poate fi: şi da, şi nu. Iar dilema trebuie cu siguranţă analizată din mai multe perspective.

  1. I. Producţia România, piaţa europeană şi nivelurile de preţuri
    Aşa cum am mai subliniat şi în alte articole legate de această categorie, piaţa internă este an de an dependentă de importuri pentru mai bine de jumatate de sezon. Preţurile de la raft sunt influenţate de particularităţile şi evoluţiilor unor pieţe europene precum cea a Poloniei şi cea a Italiei.

Care este diferenţa faţă de sezonul trecut? În primul rând, producţia România. În februarie-martie 2020 nu mai existau pe piaţă decât într-o foarte mică măsură mere din producţia autohtonă. Sortimentele erau puţine, în majoritatea cazurilor vorbeam de vracuri, soluţiile alternative ambalate fiind aproape inexistente. În schimb, anul acesta merele cu origine România au fost mai des întâlnite pe piaţă, iar variantele ambalate mai numeroase. Însă la nivel calitativ lucrurile nu s-au modificat din păcate neaparat în bine.

Surplusul nu pare să vină din producţia din toamna lui 2020, superioară ce este drept, celei din 2019. Conform estimărilor şi datelor WAPA (World Apple and Pear Association), producţia totală a României în 2020 ar fi trebuit să fie undeva la 343 mii de tone, în creştere cu cca. 5% faţă de 2019, atunci când au fost înregistrate în total 327 mii tone, însă departe de vârful din 2018 (425 mii tone). Cum pentru ţara noastră nu există raportări lunare de tip follow-up, estimarea de la început de sezon este singura cu care trebuie să ne mulţumim pană în iunie-iunie 2021, atunci când apar noile cifre. Pentru majoritatea ţărilor europene care contează pe această piaţă, aceste cifre lunare există şi voi face referire la ele în cele ce urmează.

Dacă nu este vorba de producţii mai importante realizate, atunci de unde vine surplusul? Clar că din consum, unde probabil vorbim de cifre mai mici, dar şi dintr-un comportament cred eu ceva mai profesionist din partea jucătorilor din piaţă, mai ales a producătorilor şi procesatorilor. Aceştia, nu au mai pus pe piaţă în toamna lui 2020 mari cantităţi de mere aşa cum au facut-o în perioada similară a anului 2019, atunci când promoţiile în retail erau numeroase şi agresive, atât din punct de vedere al preţurilor cât şi a cantităţilor expuse.

Plasările masive, calitatea oarecum îndoielnică, calibrarea aproape inexistentă, toate întâlnite în septembrie-noiembrie 2019, nu s-au mai repetat la aceeaşi intensitate. Producătorii au fost mai precauţi şi s-au concentrat în toamna lui 2020 în primul rând pe soluţii legate de depozitare. Producătorii români au văzut bineînţeles preţurile extrem de ridicate din timpul verii. Cu siguranţă nici măcar nu au îndrăznit să viseze la acestea, constienţi fiind de faptul că începând cu lunile mai-iunie nu vor mai avea mere în depozite, diferenţele calitative dintre producţia românească şi cea din alte state europene fiind evidente. Au sperat totuşi la creşteri de preţuri începând din noiembrie-decembrie, peste valorile anilor anteriori şi astfel au “ţinut” de marfă. Însă, pe fondul consumului redus, această mişcare a pieţei a întârziat, iar stocurile păstrate în condiţii nu tocmai moderne, au început să se deprecieze. Cel puţin 4-6 săptămâni, după sărbătorile de iarnă, piaţa a fost ţinută jos de infuzia de măr de o calitate relativ slabă.

Este şi perioada în care importurile devin majoritare. Un comportament asemănător l-au avut şi alţi producători din Europa, mai ales cei din Polonia şi mai ales în cazul merelor roşii (de exemplu Idared). Aici datele WAPA sunt disponibile şi o analiză lunară din punct de vedere al stocurilor este posibilă. Dacă Polonia vine cu cifre rotunjite, Italia oferă un tablou aproape complet.

Golden Delicious (piaţa Italiei şi piaţa Poloniei)

La nivel de stocuri (în mii tone), în ultimele luni, situaţia a fost urmatoarea:

Iar la nivel de vânzări (tot în mii tone), se constată o oarecare presiune pe piaţa Poloniei, unde în februarie, vânzările faţă de 2020 s-au triplat. Nervozitatea provine nu neaparat dinspre piaţă şi implicit dintr-o presiune ridicată a consumului ci mai ales din zona de depozitare, acolo unde producătorii şi ambalatorii raportează probleme în interiorul facilităţilor de păstrare şi un procent mai ridicat decât în alţi ani pentru merele căzute în urma sortării şi trimise către industrie. În schimb, Italia a anticipat/sesizat acest fenomen şi a redus ieşirile mai ales în a doua parte a lunii, într-o încercare de prevenire a prăbuşirii preţului.

Idared (piaţa Poloniei)

Stocurile (în mii tone) din Polonia sunt mult mai bune faţă de cele de anul trecut – aceeaşi perioadă, presiunea acumulată în cazul varietăţii Golden Delicious nefiind încă sesizată acut. În ianuarie pentru ambele varietăţi ieşirile au fost de cca. 20 mii tone, iar în februarie au crescut uşor. Aşadar, în acest caz vorbim încă despre prudenţă, producătorii consideră că încă pot aştepta preţuri mai bune, neexistând decât într-o mică măsură constrângeri de natură calitativă ca în 2020, atunci când în ianuarie vânzările au fost foarte ridicate.

Red Delicious (piaţa Italiei)

Poate varietatea cu cea mai mare stabilitate din piaţă dintre varietăţile importante ca şi consum, Red Deliciosul nu înregistrează evoluţii notabile. Aici, cuvântul de ordine este constanţa. Exceptând anul 2017, dezastruos din punct de vedere al producţiei (şi nu numai la această varietate), în rest cantităţile stocate şi cele vândute au fost constante, aici producătorii italieni controlând majoritatea pieţei europene. Chiar dacă stocurile sunt mai mari decât cele de anul trecut, aceştia nu se grăbesc cu vânzarea.

Ce urmează?

Ultimele cantităţi origine România se vor epuiza probabil până la mijlocul lunii aprilie. Preţurile de vânzare la raft cu siguranţă vor continua să crească uşor, lună de lună. În acest moment nu sunt din punct de vedere al stocurilor existente, motive de creşteri abrupte. Iar de scăderi, nici nu poate fi vorba. În funcţie de stocurile existente în mai-iunie în depozitele din Polonia şi Italia, dar şi în funcţie de previziunile pentru noul sezon, încordarea în rândul producătorilor şi distribuitorilor va fi mai mică sau mai mare. Două aspecte sunt certe:

a. Preţurile de la Golden Delicious nu vor fi mai mici decât cele ale varietăţilor roșii, comune, aşa cum s-a întâmplat în trimestrele 2 şi 3 ale anului trecut. Mărul Golden Delicious de Polonia, cu probleme de calitate se va epuiza rapid, iar piaţa europeană va fi controlată de către Italia.
b. Nivelurile generale de preţuri vor fi ridicate, peste media ultimilor ani, dar nu vor atinge în iunie-iulie nivelurile record din 2020.

II.Sezon şi promoţii

În mod “tradițional”, din lipsă de alternative, perele şi mai ales merele îşi trăiesc în fiecare an un al doilea sezon, strict comercial de data aceasta, în perioada martie-mai. Sezonul citricelor trece, datorită temperaturilor ridicate consumul acestor fructe scade, iar fructele noi de primăvară nu reuşesc atât ca şi stocuri, dar mai ales ca şi sortiment să acopere golul lăsat de citrice. Fructele de vară din emisfera sudică (piersici, nectarine, prune, pepeni) sunt în general scumpe, consumatorii români nedezvoltând încă un apetit pronunţat pentru acestea.

Atunci, în mod firesc, la cei mai mulţi dintre retaileri au loc modificări de layout, în condiţiile în care spaţiul de vânzare pentru legume (şi mai ales cele de sezon: salate, ceapă verde, ridichi roşii, etc) se măreşte iar în spaţiul dedicat fructelor, merele şi perele capătă în mod artificial suprafeţe mai mari. Astfel, creşte uşor consumul pentru aceste fructe, însă cererea şi comenzile retailerilor cresc fulminant, cel puţin într-o primă fază. Acela este şi momentul în care preţurile primesc şi ele un “push”. Treptat, lucrurile încep să se aşeze, tonul şi direcţia fiind dictate atât de conjunctura sezoanelor altor fructe, cât mai ales de către consumatori.

Care este situaţia la acest moment şi ce urmează?

Nu suntem departe de sfârşitul sezonului clasic de citrice. Plasările mari de mere nu sunt vizibile încă, însă acest lucru se va produce cu siguranţă până spre sfârşitul lunii martie. Temperaturile din ce în ce mai ridicate dar şi sfârşitul de sezon pentru o serie de articole “consumatoare” de spaţiu: pomelo, mandarine sau portocale origine Europa etc., vor accelera această tendinţă devenită deja tradiţională.

Paştele ortodox care este anul acesta foarte târziu, dar şi diferenţa considerabilă faţă de Paştele catolic, va accelera cu siguranţă creşterea suprafeţelor de legume de sezon. Suprafeţele alocate merelor vor începe să scadă din nou de la sfârşitul lunii mai, odată cu apariţia fructelor de vară şi vor atinge un minim al anului, undeva în luna august, înainte de noua recoltă 2021.

Din perspectiva promoţiilor, nu insist asupra aspectelor pur teoretice, oricine ştie că promoţiile frecvente aruncă piaţa într-un soi de încordare artificială. Preţurile sunt ţintuite la limite inferioare, iar furnizorii fie ei producători, fie distribuitori sunt supuşi unei permanente presiuni din partea retailerilor. Argumentele economice legate mai ales de costuri sunt înlocuite de strategii de tip “me too” şi mai rău, de cele mai multe ori de emoţie şi înverşunare.

Spre deosebire de începutul anului 2020, numărul promoţiilor la mere în primele doua luni ale lui 2021 a fost mai mare. În sezonul anterior, în toamna lui 2019, acţiunile promoţionale au fost numeroase şi agresive, dar au fost frânate puternic la începutul lui 2020, atunci când distribuitorii, mai ales cei polonezi au înţeles pe deplin gravitatea situaţiei. Sezonul acesta, promoţiile din toamnă au fost mai prudente, lucru care a condus la o activitate promoţională ceva mai intensă în ianuarie şi februarie.

Sunt retaileri precum Carrefour şi Kaufland care au promovat cel puţin un sortiment de mere în fiecare dintre cele 8 săptămâni trecute de la începutul anului. De asemenea sunt retaileri precum Cora şi Auchan care şi-au permis chiar organizarea de acţiuni tematice concentrate pe mere (aşa zisele târguri).

Sunt retaileri care s-au focusat pe un sortiment anume în promoţie: Golden Delicious (Metro), Idared (Carrefour). De asemenea, sunt retaileri precum Carrefour, Selgros, Mega Image sau Lidl care au promovat inclusiv sortimente ecologice. Fără să susţin că acest lucru este neapărat rău, sunt şi retaileri, precum Penny sau Profi care nu au acordat o mare importanţă acestei categorii din punct de vedere al promoţiilor.

În ceea ce privește preţurile, promoţiile de anul acesta sunt la niveluri ceva mai reduse. De exemplu, la Golden Delicious preţurile de raft sunt undeva la 2.79-2.99 lei faţă de 3.33-3.69 (în februarie 2020) iar la sortimentele roşii comune, unde cel mai de seamă reprezentant este Idaredul, preţurile de raft din promoţiile 2021 se regăsesc în zona 2.39-2.99 lei faţă de 2.99 în februarie 2021.

Cu siguranţă promoţiile vor continua în perioada urmatoare, mai ales în intervalul martie – mai. Consider că presiunea va fi mai mare pe sortimentele de mere roşii comune (vracuri) dar nu vor fi ignorate nici promoţiile pe varietăţile superioare (ex. Golden Delicious) dedicate mai ales calibrelor mici (65-70mm) ambalate în pungi de 1.5 sau 2kg.

Promoţii vor exista de asemenea pe articole considerate superioare calitativ, acolo unde majoritatea retailerilor va căuta să se diferenţieze de concurenţă (în special mere ambalate 4-6 fructe) dar şi cu adresabilitate directă spre nişa consumatorilor de mere ecologice.

III. Sortiment – convenţional şi eco, inovaţie

Există o diferenţă majoră faţă de sezonul anterior şi aceasta ţine în special de atitudine. Eu cred că majoritatea departamentelor de achiziţii ale retailerilor din România nu au fost pregatite şi nu au anticipat gravitatea crizei, iar perioada mai-august a anului trecut a lăsat urme adânci în mentalul buyerilor de mere. De aceea, încă din toamna 2020, anticipând un sezon similar cu cel anterior, pregătirile pentru o eventuală criză s-au văzut cu certitudine şi la rafturi. În linii mari, strategiile adoptate au fost:
– Acolo unde natura sortimentului a permis-o, diminuarea riscului şi trecerea acestuia de pe un anumit articol de tip A către articole similare de tip B sau chiar C, mai ales prin listarea unor astfel de articole
– Listarea rapidă de sortimente premium (câteva chiar vrac, dar mai ales ambalate – caserole 4-6 fructe) dar şi o mai mare deschidere pentru includerea în sortiment a unui număr superior celui din 2019/2020 de articole ambalate
– Continuitatea în sortiment şi la raft a merelor ecologice, promovarea continuă a acestora
– Parteneriate cu producatorii români, însă fără a fi neaparat materializate în forme contractuale, ci păstrate cu predilecţie la nivelul de gentleman agreement.

Din acest punct de vedere, această deschidere către noi sortimente, ar fi trebuit să însemne un salt calitativ la nivel comercial mai ales pentru producătorii români. Dar, cu puţine excepţii, acolo unde raportul calitate-preţ a fost cu adevărat unul ridicat, în multe cazuri s-a înregistrat chiar o scădere calitativă, mai ales din punct de vedere a soluţiilor de ambalare adoptate.

Pungi alimentare transparente simple, care se rup la cea mai mică atingere, caserole de carton sau tăviţe din polipropilenă cu 4-6 mere bandajate ca la spital sau caserole din plastic pentru articolele ecologice, cu siguranţă nu ridică nivelul calitativ. Se pare că mulţi dintre producătorii români au pierdut iar un tren: fie nu au fost pregătiţi logistic din acest punct de vedere, fie au avut barat accesul catre marile reţele de magazine de furnizori/distribuitori existenţi pe sortimentul de mere şi care au perceput iniţiativa retailerilor doar ca o corvoadă, venind cu soluţii jalnice precum cele menţionate mai sus.

Ce urmează să apară la raft? Teoretic, articole de o calitate mai ridicată. Dacă deschiderea amintită mai sus va continua, cu siguranţă (dar cu regret o spun) sortimentele importate vor arăta mai bine. Cert este ca vor avea preţuri mai mari, iar la momentul acesta este greu de spus dacă vor fi şi acceptate de piaţă. Pentru că lipsa rezultatelor de la raft va duce la precipitare şi inevitabil la delistări premature. Articole cu oarece potenţial vor dispărea de pe rafturi înainte de a se putea impune în preferinţele consumatorilor.

Însă, oricare vor fi tendinţele din sortimentul de mere, vom continua să monitorizăm piaţa şi doar viitorul va fi cel care va confirma sau infirma previziunile exprimate aici. După doi ani cu producţii modeste, ar putea urma unul cu producţii foarte bune, peste mediile normale. Premisele, din punct de vedere meteorologic există, însă mai este mult până cand vor fi elaborate primele prognoze WAPA ale noului sezon 2021/2022, pe care cu siguranţă vi le vom pune la dispoziţie de îndată ce vor fi disponibile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here