Prelungirea cu inca un an a termenului limita pana la care lapte crud neconform poate fi colectat si procesat are atat beneficii cat si dezavantaje pentru industrie. Pe de o parte, decizia reduce pentru un timp presiunile asupra preturilor materiilor prime. Pe de alta parte, produsele prelucrate din laptele neconform nu se pot comercializa pe pietele externe. Avantajele economice si sociale au eclipsat dezavantajele. Totusi, ce ar trebui sa se intample in acest an de gratie? Cine si ce va castiga dupa expirarea termenului?
Pentru a raspunde intrebarilor de mai sus, voi relua, pe scurt, cum s-a ajuns la situatia actuala. Asadar, data de 31 decembrie 2011 ar fi trebuit sa fie termenul limita pana la care fermele de subzistenta din Romania mai puteau pune pe piata lapte crud de vaca neconform (care nu respecta criteriile de calitate ale CE: numarul total de germeni mai mic sau egal cu 100.000/ml si numarul total de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml). La solicitarea Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare, Comisia Europeana a anuntat ca ne mai pasuieste un an. Pentru a intelege miza acestei decizii, merita mentionat faptul ca laptele neconform provine de la fermele de subzistenta (1-3 capete bovine), iar procentul lor in piata este de aproape 90%. In ceea ce-i priveste pe procesatori, din materia prima achizitionata de pe piata romaneasca, 80% este lapte conform cu reglementarile europene.
Ce am castigat prin aceasta derogare?
Factorii de decizie din industria lactatelor vorbesc de beneficii sociale si economice. Practic, fermierii care cresc un numar mic de animale au in continuare o sursa de venit, iar unitatile de procesare pot prelucra si vinde in continuare in Romania produsele respective. Insa doar in Romania, cum mentionam si mai sus. „Intr-un sat din Romania, cateva zeci de familii traiesc din veniturile de 400 de lei pe luna obtinute de la centrele de colectare a laptelui. Daca aceasta derogare nu s-ar fi dat, foarte multi fermieri mici ar fi intrat in ilegalitate. Cu alte cuvinte, aproximativ 25% din cantitatea de lapte pentru procesare ar fi fost ilegal, ceea ce ar fi insemnat stoparea productiei sau, si mai rau, falsificarea documentelor”, apreciaza Dorin Cojocaru, Prim Vicepresedinte APRIL.
La capitolul economic, un prim beneficiu tine de reducerea presiunilor asupra preturilor materiei prime, ca efect al mentinerii cantitatilor actuale de lapte disponibile pe piata. In caz contrar, aceasta cantitate de lapte ar fi trebuit procurata din import, cu un cost mai mare cu 20 – 25%, la care se adauga o vulnerabilitate mare la cursul euro. Reducerea presiunilor asupra preturilor este confirmata si de marii producatori de lactate, insa acestia considera ca efectul este totusi minor. „Este adevarat, in piata „legala” sau „oficiala”, s-o denumesc asa, ramane o cantitate mai mare de lapte. Efectul il consider minor totusi, pentru ca oricum, piata romaneasca functioneaza si dupa niste reguli europene, astfel incat trendul pretului materiei prime din Romania il urmeaza pe cel european.
Cu alte cuvinte, daca trendul european al pretului la materii prime si ingrediente lactate este stabil sau chiar usor descrescator datorita crizei economice mondiale, nu putem spune ca in piata locala romaneasca tendinta ar putea fi de crestere semnificativa a pretului, indiferent de conditiile existente in piata locala”, apreciaza Gheorghe Petrisor, manager Achizitii Lapte la Danone Romania. Impactul pe care il are aceasta decizie asupra activitatii Danone Romania nu este unul semnificativ, apreciaza reprezentantul companiei, deoarece astazi, circa 85% din laptele materie prima livrat pentru procesare este conform standardelor EU. „Progresul obtinut in cresterea cantitatii de lapte materie prima conforma cu cerintele UE este rezultatul numeroaselor actiuni de sprijin dedicate fermierilor din portofoliul nostru care inca nu obtin in mod constant lapte conform”, explica Gheorghe Petrisor.
Derogarea de un an are si un impact direct asupra preturilor finale ale produselor. Nu toti procesatorii din Romania si-ar fi permis sa achizitioneze materie prima din import, din cauza preturilor.
Nici macar solutia accesarii unei piete spot (denumire generica data pietei pentru marfa efectiva a carei livrare este imediata, facanduse contra bani gheata) nu este la indemana tuturor producatorilor de lactate din Romania, datorita necesitatii sustinerii unor stocuri de marfa. „Asta nu inseamna ca mentinerea laptelui neconform in circuit nu implica, la randul sau, o serie de costuri pentru procesatori.
Exista un 2-3% costuri pentru precuratarea laptelui si, bineinteles, un risc mai mare pe produsul final, risc ce se traduce intr-un termen de garantie mai mic”, explica Cojocaru. Pe piata locala, fermierii vand procesatorilor laptele cu preturi situate intre un leu si 1,2 lei pe litru, insa cei mai multi producatori abia daca incaseaza 0,7-0,9 lei pe litru. Potrivit reprezentantilor Consiliului Concurentei, lipsa puterii de negociere a producatorilor este principalul factor care duce la asimetria puterii de negociere intre partile contractante. Dezvoltarea de contracte standardizate ar putea fi un instrument pentru intarirea puterii de negociere a fermierilor si de impact asupra unei transparente a pretului pe lantul de furnizare a laptelui.
Revenind la beneficiile derogarii, solicitantii mai spun ca, in acest an, fermierii pot face investitiile necesare in schimbarea echipamentelor de muls si marirea efectivelor de bovine pentru ca laptele crud sa atinga standardele de calitate conform cerintelor Uniunii Europene. Repre zentantii APRIL nu sunt tocmai de acord, sustinand ca un an este prea putin. „Degeaba primim derogari, daca in acest an fermierii nu sunt sustinuti si incurajati sa investeasca in modernizarea fermelor de lapte. Fara un program de sprijinire a fermelor de subzistenta, vom fi tot aici peste 10 ani”, mai spune Dorin Cojocaru, Prim Vicepresedinte APRIL. De aceeasi parere sunt si reprezentantii Danone, care apreciaza ca doi ani reprezinta un termen mai realist. „Pentru marea majoritate a fermierilor romani, prelungirea derogarii este o veste buna, deoarece acestia vor avea o perioada de timp suplimentara in care sa faca investitiile necesare in ferme pentru a-si moderniza, in principal, sistemul de muls, conditie sine qua non in obtinerea unui lapte EU conform. Trebuie sa facem aici mentiunea ca, luand in considerare nivelul actual scazut de echipare al acestor fermieri, contextul economic, apetitul scazut al bancilor, nivelul nepermis de mare al dobanzilor la credite si accesibilitatea redusa la programele de finantare din fondurile europene si nationale, ne exprimam indoiala ca intr-un singur an, toti fermierii care astazi obtin lapte neconform vor putea sa gaseasca resursele necesare pentru modernizarea fermei”, mai apreciaza Gheorghe Petrisor.
In opinia acestuia, fermierii mici trebuie sa se asocieze, asa cum au facut-o fermierii mari, pentru ca numai asa isi pot controla costurile de productie si-si pot apara interesele. „In acest caz, suntem increzatori ca o mare parte din laptele produs astazi in gospodarii mici si care nu are calitatea de EU conform, va fi produs la finele anului 2012 in exploatatii mijlocii, mai puternice, cu echipamente noi de muls si care vor indeplini cerintele de conformitate europene”, a mai declarat managerul de achizitii al companiei Danone Romania.
Cine pierde de pe urma acestei decizii?
Amanarea cu un an a interzicerii procesarii laptelui neconform nu este in beneficiul fermierilor care au investit in tehnologizare. „Fermele de subzistenta care nu au investit nimic vor face o concurenta neloiala fermierilor care au inteles sa investeasca in calitate. Fara aceasta derogare, am fi putut vedea o crestere a sigurantei si implicit a calitatii produselor, dar cu un pret mai mare cu 20 poate 30% si cu o expunere mai mare la fluctuatiile valutare. Pana la urma, calitatea costa”, apreciaza reprezentantul APRIL. Pentru a avea igiena, intr-o ferma trebuie sa ai o sala de muls, un tanc de racire, sa ai bani pentru solutii de dezinfectare s.a. In fermele europene nu exista muls manual, muls la bidon, lapte neracit etc. La noi, cu toate ca, istoric vorbind, s-a mai incercat ca pana in 2007 sa fie un termen limita, se dau derogari peste derogari. Un alt efect nedorit al deciziei Comisiei Europene ar putea fi dezvoltarea pietei de produse analog, adica produse realizate cu inlocuitori de lapte.
Cum putem profita de acest an de gratie?
Pentru a reusi sa se alinieze standardelor comuniatare pana la finele lui 2012, fermele de subzistenta trebuie sa fie sprijinite pentru a realiza investitiile necesare respectarii standardelor europene. „Acest lucru se va face numai daca prelungirea perioadei de tranzitie va fi valorificata printr-un act normativ care sa cuprinda masuri stimulative pentru fermieri. In acest sens, consideram ca este ncesara simplificarea substantiala a ghidului de aplicare pentru masura 121 – „Modernizarea fermelor agricole”, astfel incat mai multi fermieri, chiar si cei care detin ferme mici si mijlocii, sa poata aplica in vederea obtinerii de fonduri prin Programul National de Dezvoltare Rurala. De asemenea, este necesara reintroducerea masurilor de sprijin pentru fermierii care ating standardele de calitate EU la laptele de vaca materie prima. Apreciem oportuna reintroducerea sprijinului care a fost acordat fermierilor crescatori de bovine in baza ordinului MAPDR 850/2006″, a declarat presedintele APRIL, Carmen Solomonescu.
Producatorii de lapte din Romania considera ca in conditiile in care Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, nu va mari sprijinul acordat fermierilor crescatori de vaci de lapte, cantitatea de lapte de vaca livrata catre procesatori va scadea, iar acestia din urma vor fi nevoiti sa suplineasca acest deficit prin cumparari de pe pietele vecine, ceea ce va conduce la distorsionarea pietei in regiune, precum si la prejudicii aduse economiei nationale, prin marirea valorii importurilor. La randul sau, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a declarat ca fermierii si operatorii din sectorul laptelui au posibilitatea, pana la finalul lui 2012, sa acceseze fonduri europene pentru modernizarea fermelor si alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui de vaca. Nu in ultimul rand, reprezentantii APRIL avertizeaza retelele de retail din Romania sa fie mai atente la calitatea produselor pe care le achizitioneaza, pentru ca un pret mic poate ascunde foarte multe probleme de calitate. „Trebuie sa educam si populatia pentru ca, in final, ei decid ce sa cumpere si intotdeauna cel care plateste va regla piata”, concluzioneaza reprezentantul APRIL.
