Asocierea fermierilor din sectorul legume&fructe este cheia pentru cresterea competitivitatii

0
205

Asocierea – iata solutia la care pot apela producatorii pentru a raspunde standardelor de bune practici impuse de marii comercianti. Cateva parteneriate de succes se afla in derulare si au fost impartasite ca studii de caz in ultima parte a panelului cu tema „Cresterea competitivitatii producatorilor romani in relatia cu marile retele de retail modern”, din cadrul celei de-a treia editii a conferintei de „Legume-fructe: Forumul profesionistilor din industrie”. Conferinta, aflata la a III-a editie, a fost organizata de publicatia Modern Buyer in parteneriat cu TMT PR the Agribusiness & Food Communicators la Ana Hotels, Poiana Brasov.

„Ferma Stoian – legume romanesti” este brandul Cooperativei Agricole Stoian Land, grup de producatori de legume romanesti din Constanta. Stoian este unul dintre producatorii romani cu care Carrefour colaboreaza din 2007. Florian Stoian, Administratorul fermei Stoian, a prezentat istoricul firmei, de la o mica afacere de familie care dispunea de 7 ha pe care se cultivau varza si cartofi la o ferma agricola care cultiva morcovi pe 280 ha, ceapa pe 120 ha, varza, sfecla, ridichie neagra, pastarnac si patrunjel pe 150 de hectare, cu parc propriu de utilaje si doua depozite frigorifice.


Pe langa legume, ferma Stoian mai cultiva in prezent si circa 300 de hectare de cereale, suprafata folosita pentru rotatia culturilor. In 2002, a fost infiintata Big Land Company, firma care detine si brandul „Ferma Stoian – legume romanesti“.

Anul 2005 a insemnat construirea, din fonduri proprii, a primului depozit frigorific. In 2006, ferma a implementat și certificat Eurepgap (actual Global G.A.P. – standard de bune practici agricole). In 2007, a accesat, pentru prima data, fonduri europene si a reusit sa achizitioneze printr-un proiect SAPARD tractoarele si utilajele. In 2008 a fost accesat al doilea proiect european, pentru constructia celei de-a doua hale frigorifice de depozitare si achizitionarea de motostivuitoare, iar in 2010 a mai fost construita inca o hala ventilata pentru depozitarea cepei.

In prezent, Big Land are o capacitate de depozitare de aproximativ 3.000 de tone, o investitie care permite ca o parte insemnata din productie sa fie livrata catre reteaua de magazine Carrefour.

De la convingerea agricultorilor cu privire la beneficiile asocierii la dezvoltarea unei cooperative sustenabile, povestea “Legume de Vidra” este un model de bune practice in domeniul businessului cu legume.

Sorinel Popa, Directorul Executiv al Cooperativei Agricole “Legume de Vidra”, a prezentat rezultatele cooperativei, fondata in 2013, cu sprijinul Fundatiei Romano-Americane, care a oferit finantarea si al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, care a oferit consultanta si suport operational. In cei patru ani de existenta, cooperativa s-a bucurat crestere, atat a veniturilor obtinute, cat a numarul de membri inregistrati (de la 12 la 17 de membri).


Modelul de baza al afacerii cooperativei Vidra este intermedierea vanzarilor de la membrii sai catre lantul de supermarketuri Mega Image din Bucuresti, colaborare care a inceput in 2014 si continua si in prezent.

In anul 2016, la supermarket s-au livrat legume de la 16 membri cooperatori, care au agreat contractul, incasandu-se, echivalentul a 236.000 Euro, din care cooperativei i-au revenit 16.520 Euro; iar in anul 2017, echivalentul a 316.040 Euro, din care cooperativei i-au revenit 25.283 Euro.

Cooperativa isi propune sa valorifice in continuare productia de legume a membrilor prin contracte ferme de distributie si prin deschiderea de magazine proprii in marile zone comerciale din Bucuresti; sa asigure cerintele cooperatorilor privind aprovizionarea cu mijloacele necesare productiei agricole si sa faciliteze dezvoltarea lor profesionala; sa dezvolte legumicultura pe baze stiintifice, in acord cu principiile de agro-mediu care protejeaza terenul agricol, dar si consumatorul, si nu in ultimul rand sa dezvolte comunitatea din care fac parte (comuna Vidra, judeţul Ilfov).

Povestea “Tara mea”− o formula de succes de colaborare intre producatorii locali si un mare lant de retail a fost spusa de Andrei Ranga. Fermierii care produc pentru marca aceasta detin culturi de camp de legume si cereale, livezi cu pomi fructiferi etc. Cooperativa „Tara Mea” livreaza toate produsele obtinute din activitatea agricola catre retailerul Kaufland.

Produsele provin de la aproximativ 350 de fermieri si sunt comercializate in magazinele discounterului sub eticheta proprie „Ţara mea”.
In anul 2016, a atins o cifra de afaceri de peste 12 milioane de euro, iar in 2017 se previzioneaza o dublare a acestei cifre. Obiectivul cooperativei este de a integra productia realizata de fermierii locali astfel incat acestia sa obtina cel mai bun pret pentru recoltele lor.

Parteneriatul cu discounterul ii asigura cooperativei asigura urmatoarele beneficii: piata mare de desfacere, comercializarea unor cantitati mari, optimizarea fluxului tehnologic si logistic, promovarea brandului si a produselor in mass-media, in magazine sau la diverse alte evenimente organizate de Kaufland, menite sa incurajeze consumul produselor autohtone.

AgroTransilvania Cluster, primul cluster agricol din Romania, inspirat de modelul clusterelor din IT a pornit cu 20 de membri fondatori si a ajuns in prezent la 65 de membri. Ciprian Morcan, Coordonatorul Departamentului Dezvoltare al AgroTransilvania Cluster a prezentat unul dintre proiectele clusterului: “Transilvania acasa”, derulat in perioada 2014-2016.


Printre rezultate, Morcan a exemplificat lucrul cu mari centre comerciale intr-un punct de lucru propriu si un spatiu in regim de consignatie (incinta Iulius Mall, respectiv Carrefour – Polus); dar si colaborarea directa cu 18 producatori locali mici si mijlocii (Everest, Bonas, Xamus, Mib Prodcom, Fabrica de Branzeturi Transilvania, Mariflor, Oncos, Finas – Crama La Salina, Ijarul, IL Petric, Mik A, Taf, Marius PFA, Botezan PFA, Emini, Nado, Pusca PFA, Dan PFA).

Proiectul a atras vizibilitate pentru cluster si membrii sai, si are potential de dezvoltare si multiplicare.
Morcan a prezentat si propunerile pregatite pentru dezvoltarea proiectului “Transilvania acasa”:
1. Atragerea unor parteneri interesati in proiect (ex. Primaria Cluj-Napoca, mari centre comerciale si alti producatori / procesatori locali) in scopul identificarii unor spatii de comercializare care sa creeze premisele optimizarii economico-financiare a proiectului;
2. Dezvoltarea unui concept atractiv (marca proprie de calitate a clusterului), cu o vizibilitate mare si de incredere pentru piata, sub care sa se vanda produsele in toate punctele comerciale;
3. Crearea unor proceduri de lucru unitare pentru toate punctele de comercializare pentru usurinta multiplicarii ulterioare a proiectului si in alte spatii, pe principiul lantului scurt de aprovizionare – comercializare.
4. Analiza existentei premiselor de dezvoltare a unei piete locale moderne si care sa raspunda conceptului de smart city.