Ákos Bajcsi, Ferma Cernat: „În 2019 avem în plan să livrăm cartofii noștri și în HoReCa”

0
139

Ferma Cernat, asociație de producători de cartofi din județul Covasna, a apărut în 2011, cu scopul de a satisface mai bine nevoile pieței. „În colaborarea cu hipermarketurile, care cer cantități mari de marfă, o uniune ni s-a părut ideea potrivită”, explică simplu Ákos Bajcsi, unul dintre administratorii fermei, necesitatea înființării grupului de producători. 

Anual, ferma produce mii de tone de cartofi, dar mai nou și diverse sortimente de legume rădăcinoase, în cantități mai mici: morcovi, ceapă, sfeclă roșie, țelină, pătrunjel.

„Ne-am dat seama că aici, în județul Covasna, avem condiții bune pentru rădăcinoase. Am pornit încet-încet, cu suprafețe mici, iar astăzi avem în jur de 35 de hectare dedicate doar legumelor. Producem între 800 și 1.000 de tone de cartofi, morcovi și câteva sute de tone din celelalte legume”, spune Bajcsi Ákos.

Cum a evoluat suprafața cultivabilă a fermei Cernat, din 2011 și până astăzi?
Am început cu 20 de hectare, iar astăzi cultivăm cartofi pe circa 200 de hectare și avem, pe deasupra, 22 de angajați permanenți, plus zilieri în perioadele de recoltare. Aceasta înseamnă o producție anuală de opt-zece mii de tone de cartofi, pentru consum, industrializare și de sămânță. Din această suprafață pe care o avem, o parte este proprietatea membrilor Fermei Cernat, o parte este luată în arendă de către aceștia.

Toate hectarele sunt în județul Covasna, drept e că sunt împrăștiate pe 30-40 de kilometri, pe circa 200 de parcele. Aceasta pentru că aici, fiind zonă de munte, suprafețele sunt mai mici.

Ce spații de depozitare aveți la dispoziție?
Astăzi putem depozita circa patru mii de tone de cartofi, controlate și ventilate mecanic, în containere și în vrac. Plus o linie de spălat și de ambalat cartofii, conform cerințelor pieței pentru menținerea calității. În privința recoltării, la început recoltam manual, apoi am trecut treptat la recoltare mecanizată. Astăzi, facem recoltare mecanizată în proporție de 100%. Dar aceasta vine și cu probleme specifice. Când este secetă, recoltatul mecanic înseamnă malaxarea masei de cartofi împreună cu bulgări. Aceștia rănesc masa cartofului, care își schimbă culoarea și astfel aspectul comercial lasă de dorit.

Cât ați investit pentru a recolta mecanizat și cum a evoluat cifra de afaceri de-a lungul anilor?
A fost o investiție destul de mare și am folosit fonduri din proiecte europene ca să putem face acest pas. Am achiziționat două combine din Germania, plus o combină autopropulsată, de patru rânduri, care a costat circa 450 de mii de euro.
Cifra de afaceri a evoluat constant. În 2011, a fost circa un milion de lei, iar în 2018 s-a apropiat de opt milioane. Cât despre profit, în acest domeniu, e undeva între 4,5% și 15%, în funcție de producție și de prețul anual al cartofului.

Cât de mult contează fluctuația prețului în acest domeniu?
Foarte mult, cu siguranță. Spre exemplu, 2018 a fost un an bun la preț, însă suntem obișnuiți ca în piața cartofilor să existe fluctuații deosebit de mari. Am studiat fenomenul, la fel este și în alte țări, inclusiv în Germania. Când ai un an productiv și profitabil, fermierii care văd că vecinul a obținut venituri substanțiale dintr-un produs se apucă să-l cultive și ei, pentru anul următor. Astfel, crește producția, mai ales dacă natura ajută, iar prețul, invariabil, scade. Cu cât e oferta mai mare, cu atât prețul coboară.
Noi calculăm întotdeauna o producție constantă, indiferent de an. Însă alții, în Dâmbovița, spre exemplu, procedează exact cum spuneam mai sus. Și apoi prețul cartofilor scade de la doi lei la 50 de bani, în doar o săptămână.

Cu ce retaileri colaborați și cum sunt relațiile cu aceștia?
Toată producția noastră merge către retaileri. Anul trecut, principalul nostru client a fost Mega Image, dar am livrat către aproape toate. Mai puțin Auchan, cu care încă nu am ajuns la o colaborare. Relațiile cu retailerii sunt, în general, bune și corecte, deși uneori apar probleme. Trebuie să avem grijă la calitate și cantitate, pentru a îndeplini condițiile. Anul trecut, de exemplu, am avut niște probleme în timpul recoltării, iar cartofii au suferit la aspect. Evident, retailerii au fost nemulțumiți, însă, din păcate, nu putem influența condițiile naturale.
Financiar, mereu înțelegerile au fost respectate. Singurele probleme au apărut din cauza prețurilor. Toată lumea dorește un preț cât mai mic, trebuie mereu să te adaptezi promoțiilor din hipermarketuri, care sunt condiționate de marfa mai ieftină achiziționată de la noi, producătorii. Dar, cum ziceam, ne adaptăm.

Cum procedați când producția e slabă?
S-a întâmplat să avem ani secetoși, în care n-am putut face nici măcar jumătate din producția estimată. Asta ne-a adus ceva probleme financiare, pentru că n-am putut livra retailerilor. Noi, care de regulă nu folosim credite bancare decât pentru investiții, a trebuit să apelăm la acest tip de împrumuturi pentru a ne acoperi pierderile.

Ați exportat sau aveți în plan să exportați produsele de la fermă?
Da, am exportat și o facem ori de câte ori avem posibilitatea. În 2018, am exportat în Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, Ungaria și o dată chiar în Franța. Însă nu e ceva sigur; exportul depinde de producțiile din celelalte țări. Am observat că din Bulgaria și Grecia sunt mai des cereri, pentru că ei își termină timpuriu stocurile de cartofi. Celelalte piețe sunt imprevizibile total, așa că nu poți avea predictibilitate în acest sens. De regulă, țările din vestul Europei au producții bune și e complicat să concurezi cu producătorii locali.

Ce estimări aveți pentru 2019?
Ar trebui să fie un an bun. Noi am pregătit producția la maximum, dar sigur că suntem condiționați de climă, de repartiția precipitațiilor. Seceta din Covasna a fost mereu un factor limitativ, așa că a trebuit să investim în irigații.

Chiar anul acesta am cumpărat un nou sistem performant (la ora asta, 200 dintre cele 600 de hectare pe care le deținem pot fi irigate), ceea ce ne-a mărit cheltuielile, dar investiția ar trebui amortizată într-un an. Altfel, dacă totul va merge normal, va fi o producție mediocră spre mare la nivel național, iar prețul cartofilor va reveni la normal.

Ce investiții aveți în plan pentru acest an?
Principalul nostru proiect este modernizarea liniei de morcovi. Până acum, foloseam pentru morcovi aceeași linie ca și pentru cartofi, dar vrem să schimbăm asta. Să facem o linie separată. Este vorba despre o investiție importantă, de circa patru sute de mii de euro. De asemenea, avem în plan să pătrundem în domeniul Horeca cu cartofii noștri. Pentru început, vrem să intrăm în restaurantele din județul Covasna, apoi, în funcție de cum vor evolua lucrurile, poate că ne vom extinde.

Cum vedeți legumicultura din România, acum și pe viitor?
Din ce am observat, zonele legumicole mari, din sudul țării, fac de multe ori rabat de la calitate pentru că vor venituri cât mai mari. Mulți fermieri nu respectă rotația normală a culturilor (mai ales la ceapă, de exemplu, care anul trecut a fost foarte slabă calitativ). Cred că dacă nu se schimbă mentalitatea, legumicultura din România va cunoaște un regres în următorii ani. Sigur, se vor dezvolta alte zone de cultivare a legumelor, cum e și Covasna, care în acest moment nu are prea mare însemnătate pe plan național.