Grupul Periș, format din entitățile Abatorul Periș și subsidiarele acestuia (Cathedral Distribution și Policalita) este unul dintre cei mai mari procesator al porcilor și cărnii de porc din țară. Grupul deține una dintre cele mai moderne facilități de producție, iar Abatorul Periș este, de asemenea, specializat în producția produselor românești din gama ultra proaspătă. L-am invitat pe Alin Zamfira, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Abatorul Periş, la o discuție despre provocările contextului actual de piață, obiceiurile de consum, dar și despre oportunitățile de creștere pentru grupul pe care îl reprezintă.
Care este cel mai important obiectiv pe care l-ați setat în 2026?
Pentru Abatorul Periș, cel puțin în viitorii ani, ne-am propus o creștere de la simplu către dublu. Direcția noastră este să avem predictibilitate și calitate constantă în ceea ce privește carnea de porc românesc pe care o punem pe masa clienților.
Concret, cum se traduce această expresie de la simplu la dublu?
De obicei, suntem foarte ambițioși și ne fixăm niște targete mai înalte, iar până acum, am reușit să le atingem. Pentru anul în curs, ne-am propus o creștere de 15%-20%. În 2023, Abatorul Periș a încheiat cu o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei, în 2024 cu 600 de milioane, iar în 2025 cu circa 750 de milioane de lei. Astfel, am menținut o creștere constantă și vrem să continuăm în acest ritm cel puțin până în 2030.
Care au fost driverii care au făcut posibilă această creștere constantă?
Sunt mai mulți piloni care au făcut posibil acest lucru, iar aici vorbim, în special, de creșterea canalelor de distribuție; ne-am axat pe retailul modern pentru că vrem să fim un partener de încredere pentru marile rețelele de supermarketuri, hipermarketuri etc, un furnizor deschis și dornic să construiscă soluții la cerințele și așteptările pe care le au. Dar am crescut prezența noastră și pe ale canele.
Un alt diver este diversificarea portofoliul de produse, iar în acest sens, în ultimul an și jumătate, Abatorul Periș s-a îndreptat și către carnea de nișă: vită, vită maturată, vită feliată, niște cut-uri mai speciale, în principal pentru retailul modern, iar din acest an, și pentru HoReCa.
Ce pondere are retailul modern în totalul vânzărilor?
În momentul de față, aproximativ 71%. Nu ne-am axat foarte mult pe piața tradițională datorită faptului că am vrut să fim destul de solizi și dinamici pe piața retailului modern care se schimbă destul de des și în care săptămânal sau lunar apar lucruri noi pe care trebuie să le urmărim; astfel, e necesar să ne reinventăm tot timpul și să venim mereu cu lucruri interesante în întâmpinarea nevoilor clienților noștri, iar aceștia mai departe către clienții finali.
În medie, într-o rețea de retail, câte SKU-uri aveți listate și care sunt produsele „tractor”?
Avem foarte multe produse pe care le împărțim în categorii. Domină marca privată, ceea ce nu este un lucru rău. Retailul modern ne-a educat și pe noi, furnizorii, să ajungem la un standard de calitate foarte înalt prin controale inopinante, prin faptul că tot timpul vin cu multe idei noi din afara țării ș.a Știm cu toții că un retailer internațional are o arie de informație mult mai mare față de noi.
A doua mare categorie de produse este constituită din articolele comerciaziate sub brandul nostru. În 2025, am trecut printr-un proces de rebranding, o nouă imagine curată care promovează în special carnea românească.
Care este ponderea produselor private label în business-ul dvs?
Share-ul între private label și brandul nostru este undeva la 70%-30%.
Ce produceți pentru portofoliile de private label, ce își doresc clienții din retail?
Toate tipurile de carne, în special, mici, cârnați, carne tocată, produse feliate, dar și bucăți anatomice întregi, însă cererea pentru acestea a scăzut foarte mult din punctul nostru de vedere.
Ce trenduri ați sesizat în consumul de carne?
A început să crească foarte mult cererea de produse feliate, în caserolă, cu greutate fixă sau variabilă, bucăți mai mai mici – clientul final cumpără atât cât îi trebuie. Totodată, observăm foarte mult trecerea de la marfa vrac la cea în caserolă, clientul având o încredere mai mare în aceasta din urmă, considerând-o mai sigură. Caserola de carne are o mai bună trasabilitate, nu a fost manipulată, clientul și-o desface singur acasă și și-o gătește cum dorește, iar asta îi oferă o mai mare siguranță și confort. Din punctul nostru de vedere, acesta este viitorul – vânzarea de cantități mici și produse ambalate.
La ce tipuri de produse vedeți o dinamică mai accentuată?
Din punctul meu de vedere, cele mai importante, mai vandabile și mai dorite produse sunt micii care sunt clar pe primul loc, urmați de cârnații și de ceafă, aceasta din urmă rămânând un produs preferat de consumatorul român. Acestea trei nu lipsesc de la mesele românilor.
Restul ponderii distribuției de 29%-30% între ce canale se împarte?
Un procent de 23% este reprezentat de piața tradițională, iar când spun asta mă refer în special la măcelăriile tradiționale care, în ultima perioadă, au o creștere destul de mare. În acest tip de retail specializat se vede clar o legătură a clientului final cu cel care vinde, o fidelizare. Se creează comunități, relații de prietenii și încredere reciprocă pentru că un client discută direct cu proprietarul sau cu tranșatorul despre ce are nevoie pentru o anumită masă.
Restul îl reprezintă partea de retail tradițional care, în ultima perioadă, vine și el cu avânt destul de puternic, dar nu așa de mare precum cel al supermarketurilor internaționale. Aici lucrăm de obicei cu platforme logistice pentru că ne este foarte greu să livrăm pentru două-trei magazine. Noi ne-am reorganizat toată structura pentru a putea fi eficenți pentru supermarketuri.
Pentru anul 2026 ce alte obiective v-ați setat și care sunt provocările la care vă așteptați?
Eu sunt un om cu ambiții mari și, de obicei, obiectivele sunt foarte mari, dar pentru 2026, trebuie să ținem cont de anumite aspecte care se întâmplă în lume precum războiale, creșterea costurilor pe care nu le putem controla etc. Dar toți jucătorii din piață se lovesc de aceste probleme și, cu siguranță, vom trecem peste ele.
Noi vedem un an de creștere chiar dacă toată lumea, inclusiv economia este un pic mai așezată. Avem, cum spuneam, un obiectiv de creștere de 20% pe care sper să îl depășim.
Nu avem însă o predictibilitate în a putea negocia pe termen lung unele prețuri. În industria noastră, carnea de porc se tranzacționează la bursă, iar prețul se negociază săptămânal. Astfel, trebuie să avem niște asumări împreună cu clienții și împreună cu furnizorii pentru că, de fapt, suntem un lanț neintegrat. Sper ca în viitor, noi cu partea de creștere, să începem încet-încet să ne integrăm pentru că acesta este viitorul pe care îl vedem.
Nu văd un an ușor dacă ne dorim să ne atingem aceste obiective, va fi foarte greu, dar cu echipa consolidată pe care o avem și care începe să dea rezultate anul acesta, cred că vom face față fiecărei provocări.
Pentru această creștere de 20% trebuie să luați anumite decizii strategice sau vă bazați pe o creștere a consumului în rețelele în care sunteți prezenți?
Din punctul meu de vedere, consumul va fi destul de timid anul acesta, nu văd o creștere mai mare de 1,5%, maxiumum 2%. Dar, datorită faptului că am făcut niște investiții care încep să își arate roadele anul acesta, avem capacități mai mari de producție și de procesare. Suntem mult mai eficienți, fapt ce ne oferă un avantaj în negocierea viitoarelor contracte cu clienții și cu colaboratorii noștri. Avem o stabilitate, pentru că avem o paletă mult mai diversificată de produse, astfel că nu vom mai ține cont de volume și oferim, la rândul nostru, o predictibilitate partenerilor noștri din retail.
Ce alte planuri de investiții aveți pentru acest an?
Avem proiecte destul de mari. Am aprobat bugetul pentru anul 2026 cu o investiție de peste 35 de milioane de euro într-o unitate nouă complet automatizată, ultramodernă, cu mai puțină forță de muncă pentru a le putea oferi predictibilitate clienților noștri. Proiectul va începe la finalul lunii aprilie 2026, se derulează pe 11 luni și ne va permite să intrăm în anul 2027 cu capacități noi de producție, inclusiv pentru a ne putea îndrepta către tot ce înseamnă comerț intracomunitar – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova, chiar și în Ucraina, dacă situația va fi bună aici.
Practic, vizați și o ieșire la export
Direcția este să avem și o ieșire la export, însă partea cea mai grea este faptul că nu putem ieși cu porcul născut, crescut și abatorizat în România, dar sperăm la vremuri mai bune.
Momentan, nu creștem noi porci, dar avem în plan integrarea mai multor fermieri în grupul nostru și aceasta va fi direcția. Noi facem ce știm mai bine și fiecare trebuie să facă ce știe mai bine pe bucățica lui. Abatorul este un tranzit între fermieri și supermarket, noi suntem cei care valorificăm și putem să îi dăm un plus valoare.
