Industria de mărci private a evoluat puternic în ultimii 20-25 de ani. Marii comercianți au diversificat gamele de produse, dar și exigențele și criteriile lor în colaborarea cu producătorii români au crescut. Ionuț Nache, fondator INAQ Consulting este martorul acestei evoluții, compania sa împlinind 25 de ani de existență pe piață. L-am provocat la un dialog în care să punctăm cele mai importante schimbări pe care le-a sesizat în modelele de colaborare dintre furnizori și comercianți, în dezvoltarea pieței, dar și impactul lor asupra industriei alimentare în general.
Cum au evoluat lucrurile în industria de mărci private în acești 25 de ani, ce schimbări majore ați sesizat în modelele de afaceri, în mentalitatea antreprenorilor, în nivelul de pregătire al producătorilor?
Avem o experiență de două decenii în auditarea furnizorilor de mărci private, unul dintre primii parteneri fiind Carrefour România și pot spune că lucrurile arată într-adevăr diferit în prezent. De pildă, în 2012, când am început parteneriatul cu IFS – International Featured Standards, existau 50 de certificate IFS emise pentru producătorii din România. În prezent, ne apropiem de 500 de certificate pe piața internă. Numai în zona IFS Food, în ultimii trei-patru ani, creșterea a fost de 40%. Vedem că toată industria este clar orientată către zona aceasta de certificare de produs.
Aș vrea să mai ofer o cifră interesantă: 58% din piața certificărilor de produs alimentar în România este deținută de certificările IFS Food, așadar suntem lideri de piață în România și nu numai.
În ultimii ani, s-au întâmplat și alte lucruri foarte importante. Unul dintre ele se referă la prezența României la târgurile internaționale de profil. La Anuga, timp de două ediții consecutive, România a avut peste 100 de companii prezente, în timp ce în 2012, în jur de 20-30 de companii participau la asemenea târguri de profil: PLMA, SIAL, ANUGA ca să dau numai câteva nume. Așadar, toate certificările de produs contează din ce în ce mai mult și cresc competitivitatea producătorilor pe piețele internaționale.
A crescut și numărul categoriilor în care se solicită audituri de produs, iar asta ne mai arată și că retailerii își găsesc parteneri locali în tot mai multe subcategorii ale industriei alimentare.
Dacă în urmă cu 20 de ani, condiționările legate de obținerea unor certificări de tip GFSI – Global Food Safety Initiative: IFS Food, BRC Food sau FFSC 22000 – erau un fel de nice to have, acum sunt must to have, retailerii nici nu concep ca parteneriii lor pentru producerea de produse alimentare de tip private label să nu fie certificați cu standardele recunoscute GFSI. Mai există încă o serie de furnizori mai mici pe care retailerii îi gestionează diferit, îi susțin și îi mai amână, dar asta va fi pentru o scurtă perioadă de timp.
Foarte interesant este că și numărul de certificări IFS Logistics, IFS Broker, IFS HPC a crescut și crește în continuare in România. Interesul pentru certificarea de produs nu a crescut numai în domeniul food, ci și în alte sectoare. Audităm depozite mari centrale ale lanțurilor de retail, hub-uri logistice, furnizori din zonele de servicii de depozitare, furnizori de servicii de transport, furnizori de servicii de intermediere în baza standardului IFS Broker. A început, de asemenea, să crească interesul și pe segmentul suplimentelor alimentare, unde avem deja câțiva clienți.
Creșterea pieței, concurența tot mai acerbă între producători și între comerianți, dezvoltarea unor produse tot mai sofisticate, controalele din partea autorităților statului au condus și la apariția altor nevoi. De pildă, o nișa foarte interesantă pe care o dezvoltăm în prezent este ce a a consultanței pe partea de consumuri/ pierderi tehnologice, deci practic, nivelul în zona aceasta de competitivitate, profesionalism, specializare se ridică din ce în ce mai sus.
Rămâne o plajă importantă de producători mici și medii cu care retailerii vor în continuare să dezvolte produse marcă proprie. Cum vedeți această zonă, cu ce tip de servicii veniți în întâmpinarea lor?
Vedem din numărul de audituri că preocuparea comercianților este ca aceștia să devină furnizori pe plan local sau regional, cu alte cuvinte, le oferă șansa de a își comercializa produsele într-un număr mai restrâns de magazine. Pentru acest tip de producători, există programele: IFS Progress Food, IFS Progress HPC, IFS Progress Logistics, IFS Progress PACsecure, programe concepute special pentru întreprinderile mici sau cele aflate la început de drum, care le ajută să se dezvolte și să atingă cerințele mai complexe ale standardelor IFS. Acestea sunt un prim pas către certificarea completă IFS, oferind un proces gradual de adaptare. Marile lanțuri de retail au programe pe care le dezvoltă și care sunt gândite tocmai pentru a pregăti piața pentru ceea ce urmează.
Ce tipuri de audituri de furnizori realizează INAQ Consulting, în ce moment al colaborării dintre un producător și un comerciant sunteți contactați?
Sunt trei tipuri de audituri – audituri de selecție, audituri de evaluare în timpul relației comerciale și auditurile de urmărire sau de follow-up în urma unor reclamații sau a unor retrageri de produs. Realizăm în continuare audituri de selecție și aici avem posibilitatea să ne întâlnim cu noi furnizori mici și medii.
Tot ce înseamnă audituri în timpul contractului comercial, în marea majoritatea a cazurilor, au devenit neanunțate de câtiva ani, la fel și auditurile de urmărire. Diferența este mare față de acum câțiva ani în sensul că, procentual, cred că peste 70% dintre audituri sunt neanunțate. Retailerul vrea să se asigure că, în orice moment/zi/schimb, rețeta este respectată, iar calitatea și siguranța produsului sunt asigurate.
Orice audit neanunțat care nu întrunește punctajul minimum necesar declanșează auditul de întegritate în urma sesizarii IFS de către lanțul de retail, care într-o proporție covârșitoare – peste 90% – înseamnă retragerea certificatelor BRC sau IFS. Acest lucru, deși pentru producătorul respectiv nu este deloc o situație plăcuta, este foarte bun pentru piață pentru că pregătește producătorul să fie la același nivel calitativ și al siguranței alimentului în orice zi, în orice schimb. În situațiile punctuale în care se mai întâmplă accidente, piața se mai cerne și competitivitatea rămâne între cei care, într-adevăr, sunt preocupați de calitate și de siguranță, care fac investiții, care dezvoltă.
În ultimele șase luni, au fost câteva cazuri în care s-a întrerupt contractul de colaborare cu anumite companii fie din cauza faptului că nu au întrunit punctajul respectiv, fie pentru că aceste companii nu au acceptat auditul neanunțat, iar atunci automat, contractul comercial se încheie, iar ele sunt scoase din lista furnizorilor pentru acel tip de produs private label.
Ce le recomandați producătorilor din acest punct de vedere pentru a educa piața și pentru a-i face mai atenți la ce se expun?
Noi încercăm să bugetăm cu ei programe de training, programe de audituri interne anunțate și neanunțate, programe de audituri la furnizorii lor. Nu poți pregăti echipa oricărui producător decât prin traininguri reale și printr-un program de audituri anunțate și neanunțate. Practic, totul se antrenează, iar atunci când vin auditurile de terță parte/ certificare neanunțate sau auditurile externe neanunțate ale unui client existent sau al unui client potențial, echipele producătorului sunt pregătite.
Încercăm să îi atragem prin trei metode să devină din ce în ce mai profesioniști: programe de training, programe de audit intern și, într-o versiune combinată, programe de servicii de consultanță lunare, trimestriale, semestriale sau anuale, încercăm să le propunem diferite pachete de abonament prin care noi să le asigurăm audit intern, audit al furnizorilor lor, training și servicii de consultanță pe o perioadă de 3, 6 sau 12 luni, în funcție de nevoile și de cerințele lor specifice, sau pe o perioada de mai mulți ani.
Să sperăm că se vor întâmpla lucrurile acestea pentru tot mai mulți dintre ei pentru că au început să se piardă contracte comerciale – discutăm de sute de mii de euro sau chiar milioane de euro, dar ceea ce este mai rău, chiar și într-o situație în care contractul să zicem că este doar întrerupt, revenirea în sistem poate să dureze de la 6 spre 12 luni, ceea ce înseamnă că producătorul pierde și în cifra de afaceri și în volume, iar revenirea ca furnizor pentru producerea acelui produs private label nu este garantată! În plus, contractul fiind întrerupt, producătorul nu poate să folosească stocurile de materie primă, ingrediente, ambalaje, etichete pentru acel tip de produs private label. Astfel, costurile sunt mai mari atât pe intervale mici de timp, cât și pe intervale mari de timp.
În cazul în care se pierde și certificarea legată de niște rechemări, situația e mai gravă pentru că are loc o pierdere de imagine și de încredere în compania respectiva, în produsul sau în brandul respectiv.
Ce verificați practic în timpul acestor audituri de selecție, de urmărire etc?
Se auditează procesele, produsele sau, în cazul celor din zona logistică, serviciile. Sunt următoarele posibilități:
– lanțul de retail are propriul lui chestionar compatibil cu chestionarele IFS Food sau BRC Food, iar noi audităm după formularul acestuia.
– împreună cu retailerul, plecăm de la un set de cerințe pe care și le dorește auditate pentru produsul respectiv și dezvoltăm cu acesta un chestionar distinct de audit.
– chestionarul se defășoară chiar după un chestionar IFS Food sau BRC Food.
Legat de conținut, verificăm și audităm tot: de la recepția materialelor/materiilor prime, ambalajelor și ingredientelor care intră într-un produs, continuând cu tot ce înseamnă partea de producție și încheind cu procesele de ambalare, depozitare – deci toate procesele pentru un singur produs sau pentru o singură categorie de produs – sunt auditate.
Care sunt criteriile de bază pe care le cer retailerii?
Orice retailer este preocupat de trei planuri: planul de conformitate cu legislația, planul de conformitate cu siguranța produsului sau cu siguranța alimentului și planul de conformitate cu specificațiile. Planul de conformitate cu legislația este, peste tot, o problemă majoră. Dacă nu este respectă legislația, producătorul nu are cum să ia punctajul minim necesar pentru a trece cu bine auditul. Auditorul anunță în ședința de închidere punctele tari, punctele slabe ale companiei, dar și motivul/ motivele pentru care auditul s-a încheiat cu un punctaj sub cel minim necesar.
Planul de conformitate legat de cerințele privind siguranța alimentului intră fie în zona de neconformitate majoră, fie în zona de neconformitate de tip knock out în care situația este atât de gravă la fața locului încât practic produsul nu este sigur pentru consum/utilizare. În această situație, producătorul nu are cum să ia punctajul minim necesar pentru a trece cu bine auditul.
Așadar, cu o singură neconformitate de tip neconformitate majoră sau o singură neconformitate de tip KO, auditul nu poate avea un rezultat minim necesar pentru a continua relația comercială între producător și retailer. Se impune atunci un plan de acțiuni corective aprobat de către auditor și de către retailer, un alt audit de urmărire, de obicei neanunțat, care se poate planifica după minim 3 luni sau după închiderea tuturor neconformităților constatate în urma auditului anterior.
Planul de conformitate cu specificațiile sau de conformitate cu rețeta ține de calitate: scrie foarte clar ce fel de materie primă trebuie folosită, din ce țară, în ce procent – este un caiet de sarcini foarte clar definit cu toate aceste lucruri care trebuie respectate pentru că un caiet de sarcini face parte din contract.
Partea de HACCP este basic, confom legii din România, este absolut obligatoriu să fie respectată. Este vorba de analiză de risc și puncte critice de control. Dacă aceste companii nu pot să demonstreze că și-au făcut analiza de risc, iar pe punctele critice de control nu au monitorizări și valorile monitorizate nu sunt în baremurile stabilite, atunci iarăși nu se poate merge mai departe cu auditul sau rezultatul final este sub cel minim necesar.
Deci, normele HACCP ca legislație sunt minimum minimorum de cerințe. Atunci când un producător dorește să deschidă o fabrică, trebuie să depună la direcția sanitar-veterinară județeană o documentație – este obligatoriu pentru a obține autorizația sanitar-veterinară de funcționare, altfel nu poate produce nimic. Când depune acea documentație, este obligatoriu să depună și documentația HACCP; este obligatoriu să aibă un plan de autocontrol în care stabilește ce vrea să determine în funcție de ce produce. Acest plan trebuie evaluat în fiecare an. Dacă un producător mic produce 10 tone anul acesta, dar anul viitor produce 50 de tone, trebuie să reevalueze acel plan de autocontrol și să introducă o frecvență de analiză poate mai mare și alți parametri în funcție de ce produce în plus.
Câți producători de private label din zona de food din România au implementat IFS?
Există următoarea statistică oficială în România: IFS Food – 58% din piață, BRC Food – 7% și FSSC 22000 – a treia schemă recunoscută de GFSI, 35% din piață. Acestea sunt date statistice conform bazelor de date BRC, IFS și FSSC.
Un producător nu poate produce private label decât dacă are minimum o certificare de acest tip sau poate produce o perioadă foarte scurtă, de exemplu șase luni, până când absolut clar, retailerul îi cere să prezinte unul dintre certificatele respective. În perioada aceasta, producatorul nu rămâne neauditat, este auditat conform grilelor de audit ale fiecărui lanț de retail.
Mai mult decât atât, chiar și dacă are certificare IFS Food sau BRC Food, retailerul își rezervă dreptul să îl auditeze la o anumită perioadă, fie anual, fie la doi ani, fie la trei ani, în funcție de regulile lui interne. Faptul că producătorul are o certificare pe schema GFSI, nu înseamnă că potențialul sau actualul client nu poate să vină să facă aceste audituri la furnizor, iar lucrurile acestea sunt clar specificate în contract.
Ce alte servicii, ce alte competențe mai aduc valoare INAQ Consulting?
Alte tipuri de audit pe care le realizăm tot pentru marile lanțurile de retail de aproape 15 ani sunt auditurile sociale. Aici sunt mai multe scheme cerute sau recunoscute de IKA– standardul social SA 8000, schema SMETA cu doi piloni și SMETA cu patru piloni și schema BSCI. Așadar, comercianți nu sunt interesați doar de aspectele legate de calitatea și siguranța produselor, ci și de impactul social al partenerilor lor. Mai nou, apar în preocupările comercianților și auditurile de mediu. Toate aceste audituri sociale noi le realizam pentru clientii noștri mari, lanțuri de retail internaționale, INAQ Consulting având în echipă auditori calificați pe aceste scheme de audit social.
Eu văd că regulile jocului sunt tot mai dinamice. IFS pregătește piața – partenerii/furnizorii – pentru o anumită abordare diferită față de ceea ce s-a întâmplat până acum – mai precis, ne interesează produsul și calitatea, dar și impactul la nivel de mediu, impactul social și la nivel de guvernanță pe care noi și partenerii noștri îl avem în societate. În acest sens, încă de acum doi, trei ani IFS a dezvoltat programe în zona ESG.
Să nu uităm că IFS Management GmbH este o companie care se află în proprietatea Asociației Retailerilor Germani și Asociatiei Retailerilor Francezi, prezenți pe toate continentele, cu peste 30.000 de certificate emise în toată lumea. Peste 2000 de rețele de retaileri din toata lumea recunosc certificarile IFS de proces, produs și de servicii.
Vă așteptați ca auditurile de mediu să capete o amploare mai mare în perioada următoare, să fie una dintre noile linii de dezvoltare?
Da, este o abordare normală în sensul că, și până acum, existau aceste sisteme de management integrat, existau certificările pe genul acesta de standarde de sisteme de management de tip ISO 9001, 14001 pe mediu, 45001 pe sănătate, securitate în muncă și standardele sociale menționate anterior.
Dacă înainte erau nice to have, au devenit must have pentru că cerințele de acest gen au fost prinse în caiete de sarcini și în licitații. Este clar că în momentul în care te orientezi spre dezvoltarea unui anumit produs sau spre dezvoltarea unui anumit serviciu, îți pui întrebarea dacă toți partenerii respectă același set de valori, de cerințe, același cod. Este o chestiune de timp.
Cum a fost anul 2024 pentru INAQ Consulting și pe ce direcții de dezvoltare mizați în 2025?
Pentru noi, atât 2023, cât și 2024 au fost ani foarte buni, lucru reflectat și de rezultatele financiare. În 2023 am avut o creștere mai puternică, iar în 2024, am menținut linia.
În 2024/2025, am început câteva proiecte mari de consultanță cu mai multe companii de renume precum grupul Carmistim, Farmec, grupul Macromex, Vitema/ Sibiu (suplimente alimentare). Sunt clienți cu care eram în contact, aveam colaborări, dar cu care nu dezvoltam atât de mult în zona de servicii de instruire, consultanță, audit ca acum pe niște proiecte distincte.
Extern, am început să audităm în țări precum India, China, Ucraina ceea ce pentru mine, pentru noi ca echipa a însemnat foarte mult: am depășit numarul de 20 de țări în care efectuăm audituri cu auditori români sau străini.
Ideea pe care mizez este să încercăm să creștem mai mult și pe plan internațional, încercăm o serie de parteneriate în Belgia, Olanda, Anglia, Norvegia, Suedia.
Ce zone, ce tip de servici au un potențial mai mare de creștere în 2025 și pe termen scurt?
Pilonul principal rămâne zona de food, dar uitandu-mă pe creșterea pe care am avut-o pe zona de logistică, este al doilea pilon pe care mizez, iar al treilea este zona de household and personal care – produse pentru îngrijirea casei și pentru îngrijire personală.
Mai avem o preocupare pentru zona de packaging – industria ambalajelor – al patrulea pilon pe care trebuie să mergem. Și aici am avut niște clienți mari și vedem în continuare un potențial interesant.
Pe plan intern, încercăm să ajungem cu oferta noastră în mai multe orașe importante ale Romaniei și, în acest sens, am demarat turneele de conferințe regionale IFS Road Show. Am început anul trecut cu aceste conferințe în opt orașe, iar anul acesta, are loc a doua ediție – vom merge în șase orașe – Brașov, Cluj, Timișoara, Oradea, Bacău și Constanța – tocmai în ideea de a ajunge cât mai aproape de producătorii locali și regionali și de a încerca să-i ajutăm să se dezvolte.
Mizăm foarte mult pe parteneriate cu industria, cu asociațiile patronale, asociațiile profesionale, dar și cu autoritățile. Încă din 2022, avem un protocol semnat între IFS și ANSVSA care, în primă fază, a fost dezvoltat la nivel central și pe care acum îl dezvoltăm acum cu fiecare direcție sanitar-veterinară județeană.
O altă direcție importantă este ESG – Environmental, Social, Governance – suntem la cea de-a doua ediție a acestor programe publicate de IFS. Am ținut câteva cursuri în anii anteriori, câteva conferințe unde am prezentat această abordare, iar aspectele au fost acum mai clar definite.
Avem o umbrelă de servicii dezvoltate de IFS care se numește IFS Supply Chain Solutions – sub care avem: FS Suply Chain Processes Check – o abordare la nivel de procese, ESG Compliance Check – o abordare la nivel de conformitate cu ESG și un modul de Carbon Footprint – ca sistem de evaluare ce poate fi făcută de catre organismele de certificare acreditate de IFS sau de furnizori agreați de IFS. Pe acest tip de programe, evaluarea poate fi făcută de un Assessment Service Provider, iar noi vrem să ne calificăm în acest sens, ceea ce ar însemna mult pentru INAQ Consulting și pentru clienții noștri, deoarece îi pregătim pentru ceea ce urmează în domeniul ESG.
Există o serie de directive care s-au amânat la nivel european, dar acest lucru nu înseamnă că un client mare/un lanț mare de retail nu poate să ceară anumite date de la furnizorii săi. Aceste date intră în raportarea ESG a retailer-ului pe care este obligat să o facă. Astfel, am făcut niște pași în dezvoltarea unor echipe de profesioniști. Vrem să dezvoltăm genul acesta de abonament de servicii, de contracte pe partea de implementare principii, standarde ESG, culegere de date, raportare de tip ESG.
Mai avem o direcție nouă și aici o invit pe colega mea, Simona Rotaru să povestească pe scurt. Noi nu aveam acoperită zona de testare de laborator – consultanță privind rezultatele buletinelor de analiză, consultanță privind planurile de autocontrol, consultanță privind noua legislație și conformitate cu legislația europeană sau cu legislația românească din domeniu, astfel că am cooptat-o în echipă pentru acest pachet nou de de servicii, pentru că are o experiență de peste 20 de ani în domeniu. Simona cunoaște piața dintr-un alt unghi și poate să acopere și partea de procese, produse, servicii, nu numai partea de testare. Nu se poate obține o certificare de produs fără niște dovezi privind testarea respectivului produs finit.
Simona Rotaru: Printre cursurile pe care le vom prezenta, avem unul foarte interesant și complex pentru Listeria monocytogenes. Din păcate, din ce în ce mai mulți oameni își pierd viața din cauza contaminării produselor alimentare ready-to-eat cu această bacterie. În principiu, de anul viitor, va intra în vigoare o nouă legislație în acest sens în care obligativitatea de a face testări nu o are doar producătorul, dar și pe lanțul logistic și depozitarea produsului la raft pentru că întreruperea lanțului frigorific poate duce la apariția sau dezvoltarea acestei bacterii. Ea e prezentă în mediu și e foarte ușor să intre într-o fabrică, iar o dată ajunsă acolo, e foarte greu de eliminat deoarece poate forma biofilm. Legislația este foarte complexă și greu de interpretat mai ales de către oameni care nu au de-a face zi de zi cu aceste lucruri; sunt diferite aspecte – de exemplu, când prelevezi proba – în timpul procesului sau după ce are loc igienizarea; la un plan de testare, se testează suprafețele care intră în contact direct cu produsul, dar și suprafețele care nu intră în contact cu produsul; apoi se testează produsul înainte de a părăsi fabrica de producție, dar se testează produsul și la raft, aflat în perioada de valabilitate.
Există aspecte pe care mulți nu le cunosc și pot avea repercusiuni asupra brandului, foarte mulți în ultimul timp au pierdut renume din cauza acestei contaminări. Sunt lucruri foarte tehnice de care se lovesc și pot fi afectați pentru că nu știu să interpreteze exact mecanismul acesta legislativ destul de complex. Este un întreg mecanism în ceea ce privește testarea acestor bacterii.
Ce alte tipuri de cursuri/testări mai aveți?
Simona Rotaru: Este un interes din ce în ce mai mare pe partea de teste de igienă deoarece există legislație naționala, dar și legislație europeană. Unii producători nu știu ce au de făcut, iar în mare parte, nu știu să interpreteze legislația; nu știu cum trebuie să preleveze corect probele astfel încât rezultatul să le fie util.
Se fac teste de laborator, sunt diferite metode de analiză – clienții pot opta de exemplu, pentru metoda microbiologică clasică care poate dura și până la 7 zile pentru un rezultat final, sau pot opta pentru metode validate și acreditate de organisme internaționale care le permit obținerea unui rezultat în 24 de ore pentru a putea elibera produsul mai repede sau, dacă produsul este la raft, să să știe sigur că nu e contaminat și nu va fi nevoie de retrageri.
Aveți și propriul laborator?
Simona Rotaru: Nu avem laboratorul nostru, dar ne dorim să îi putem sfătui pe clienții noștri unde pot face astfel de analize, pentru că există laboratoare cu dotări conform standardelor și acreditări pentru majoritatea analizelor de interes.
Ionuț Nache: Vrem să fim un broker de servicii, având în vedere experiența noastră, îi putem sfătui în funcție de ce produs au și cu ce laborator lucrează.
În concluzie, facem o optimizare și pe tip de metodă de analiză și pe furnizor de tip de analiză/ metoda de determinare. La fel și pe planul de autocontrol de care a amintit colega mea Simona. Și mai este o zonă care nu este acoperită – interpretăm rezultatul din buletinul de analiză și cu acesta, ne întoarcem în procesul de producție pentru a-i sfătui cum să procedeze pentru imbunatatirea calitatii si sigurantei alimentului respectiv.
INAQ Consulting a fost și rămâne partenerul de încredere al producătorilor și retailerilor naționali și internaționali pentru dezvoltarea afacerilor lor!
