Conferinţa Ro-Export Forum, eveniment organizat de Modern Buyer cu participarea APAR (Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc), la Bucureşti – a adus în prim plan instrumentele de promovare a producătorilor români peste hotare, oportunităţile existente, precum și impunerile legislative.
România exportă produse alimentare în valoare de 1,83 miliarde USD, a arătat în prezentarea sa Nicolae Hulea, Business Development Consultant Nielsen și a oferit ca termen de comparație cifra de exporturi a Bulgariei, care se ridică la 1,57 miliarde USD.
Exportăm produse de panificație în valoare de 132 mil. USD ( prepoderent în Bulgaria, Germania, Ungaria, Marea Britanie) și mezeluri/carne procesată în valoare de 88,9 miliarde USD (preponderent în Austria, Germania, Olanda și Marea Britanie), a precizat consultantul Nielsen.
Hulea a remarcat o oportunitate pentru produsele noastre în Ucraina, motivând că produsele rusești sunt respinse de consumatorii ucraineni, iar judecând după dinamica pieței de FMCG în țări precum India, Vietnam, China și Filipine, o bună oportunitate de export există și în piețele asiatice.
Piața de comerț online a crecut și ea în 2018, cu 20,6% în Europa Centrală și de Est, +30,3% în regiunea Asia-Pacific, cu +22,6% în Africa și Orientul Mijlociu, cu +17,9 în America Latină, +16,5% în America de Nord și +11,6% în Europa de Vest.
Cosmeticele și produsele de îngrijire personală reprezintă o categorie care crește în toate regiunile, dar cel mai mult în zona Asia-Pacific, categoria de produse healthy și de îngrijire a sănătății crește în Europa, America de Nord, America Latină, Africa și Orientul Mijlociu, dar mai ales în Europa de Vest și pe continentul nord-american.
Vinul de masă a înregistrat cel mai mare consum în Polonia, cei mai mari consumatori de carne procesată/mezeluri sunt Marea Britania, Franța, Spania, Olanda, Italia și Polonia, cel mai mare consum de biscuiți dulci s-a înregistrat în Liban, Iordania și Egipt, de prăjituri – Emiratele Arabe, iar cel mai mare consum de deodorante s-a înregistrat în Filipine și Malaezia.
Ovidiu Bălăceanu, Managing Associate, Reff & Asociații a încurajat producătorii și exportatorii români să folosească nișele deschise de noua legislație pe agricultura biologică, la nivelul Uniunii Europene, și să obțină certificările care îi pot ajuta să acceseze piețele europene, respectiv: ISO, Halal, Kosher, care pot face diferența, odată cu calitatea, față de produsele competitorilor din alte state.
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, agricultura organică în UE este un sector în creștere rapidă. EU Agricultural Market Briefs. Nr. 13 din martie 2019 arată că UE este cea de-a doua piață ca valoare din lume pentru produse ecologice, cu vânzări cu amănuntul de 34,3 mld. Euro în 2017, aceasta în condițiile în care prețurile produselor ecologice sunt cu 150% mai mari față de prețurile produselor convenționale. Principalele piețe din UE pentru produse ecologice sunt Germania (5,1% din totalul vânzărilor de retail), Franța (4,4% din totalul vânzărilor de retail).
Referitor la cerințele care pot fi impuse, în practică, de partenerii străini, Bălăceanu a menționat cerințele derivate din prevederi legale sau practica autorităților statului de destinație: etichetare în limba statului de destinație și, eventual, cerințe specifice (de regulă, un model de etichetă furnizat de destinatar, actualizabil periodic); întrunirea condițiilor de siguranță alimentară și calitate.
Printre potențialele cerințe suplimentare din statul de destinație, Bălăceanu a amintit:
- data durabilității minimale/ data limită de consum (procent minim din termen încă nescurs);
- testarea periodică din perspectiva siguranței alimentelor / compoziției la laboratoare agreate destinatari;
- returul/ distrugerea pe cheltuiala furnizorului a produselor neconforme/ apreciate conforme de destinatar;
- verificarea condițiilor care trebuie îndeplinite pentru recepția calitativă (verificări de temperatură nedestructive/ destructive);
- certificatele de calitate/ siguranță alimentară / declarație de conformitate per lot;
- cod de bare comunicat de destinatar;
- certificări (ISO 22000, Halal, Kosher etc.).
În materie de legislație aplicabilă la nivelul UE, Bălăceanu a invocat Regulamentul (UE) 2018/848 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului.
Vinul este cel mai puternic ambasador pentru o țară
Rodica Căpățână, Preşedinta Asociaţiei pentru Promovarea Vinului din România (APVR) spune că asociația accesează fonduri din programul PNDR, pentru ca efortul finanțării activității de promovare a vinurilor românești să nu revină exclusiv companiilor private. Cei 16 membri ai APVR sunt responsabili de aprox. 10% din cantitatea de vin care ajunge la export în acest moment.
De trei ani de când și-au fixat promovarea vinului românesc pe două piețe-țintă, Anglia și Germania, realizările nu sunt lipsite de importanță. Președinta APVR s-a referit la necesitatea refacerii imaginii României ca exportator, în opinia sa, „România neavând deloc o imagine, ba chiar una negativă în unele țări.”
„Am încercat prin prezența noastră și prin toate tipurile de acțiuni pe care le-am desfășurat să schimbăm puțin lucrurile, în favoarea noastră. Vinul este cel mai puternic ambasador pentru o țară, dar la noi este lăsat pe ultimul loc când vorbim despre agricultură. A existat cu ani în urmă un program prin care vinul era definit ca produs strategic pentru dezvoltarea exporturilor românești, plan abandonat în urma multelor schimbări de miniștri.”
De aceea, a motivat Rodica Căpățână, acțiunile pe care le desfășoară în parteneriat cu agențiile de specialitate din Anglia și Germania sunt în jurul imaginii, cu scopul de a dovedi calitatea produselor și de a reuși listarea vinurilor românești în magazinele din piețele-țintă.
„Am învățat din aceste experiențe să ne creăm diferențiatori pentru cele două piețe, complet diferite (Anglia și Germania), unde consumatorii au mentalitate, psihologie și obiceiuri de cumpărare diferite. Trebuie să ne prezentăm modern și să știm să facem business la nivelul la care se așteaptă ei. Dacă în România consumatorii iubesc dopul de plută și deschiderea unei astfel de sticle, în Anglia nu te poți duce cu sticle de vin cu dop de plută, a exemplificat ea. Trebuie să te prezinți cu sticle cu screw cap și cu o etichetă foarte modernă, nicidecum cu o etichetă tradițională care să trimită la elemente folclorice.
Recomandarea Rodicăi Căpățână a fost, în final, ca producătorul român să se ocupe exclusiv de calitatea producției și să lase marketarea în seama acelor specialiști care cunosc piața externă cel mai bine.
“Exiști într-o piață externă în momentul în care consumatorul din țara respectivă recunoaște produsul românesc și îl consumă datorită originii.”
Ce șanse au produsele românești la export?
Natural este o companie care produce prăjituri din 1991, și care a trecut prin toate provocările unei piețe în formare: probleme de producție, de ambalaj și etichetare necorespunzătoare, pe care a reușit să le depășească.
Elena Zoica, Commercial Manager la Natural Company spune că inițial partenerii-distribuitori interetnici au început să ducă produsele Natural în afara țării (Anglia, Spania, Franța), apoi, ca membru al Asociației pentru promovarea alimentului românesc, în 2012, Natural Company a fost găzduită în standul târgului alimentar de la Barcelona organizat de APAR. Participarea la târgurile internaționale i-a permis companiei să își facă propriile conexiuni cu distribuitorii externi. Sunt prezenți acum la 6-7 târguri anual, la o parte individual, la altele sub pavilion național.
Natural Company exportă în peste 28 de țări, unde vine brandul propriu, dar are și proiecte de marcă privată. Sunt prezenți în magazinele interetnice, dar și în lanțurile de retail.
Cea mai importantă lecție însușită în lucrul cu partenerii externi a fost necesitatea certificărilor, și Zoica i-a încurajat pe cei prezenți să demareze procedurile pentru obținerea certificărilor de produs, așa încât, să fie deja pregătiți pentru un contract cu un client din afara țării.
„Dacă vrem deschidere în zona internațională și vizăm mai mult decât clientul etnic, atenție la ambalaje, începând de la denumire la etichetare și designul de ambalaj.”
Compania Natural exportă în Chile și a intrat pe această piață după tentative care au însumat patru ani. În Australia au intrat după trei ani și jumătate, în urma unei recomandări oferite de compania Râureni.
.
„Noi vizăm America de Sud, în principal, ca piață de desfacere. Produsul se potrivește consumatorului de acolo, prezența concurenței nu este atât de agresivă, iar dintre toate țările de acolo, Chile este țara cea mai deschisă la produse noi. Există istorii în spate care arată că, dacă un produs a apărut acolo, și a mers bine, succesul lui a fost replicat în țările vecine.”
