Mallurile și retailul nu vor pieri, ci se vor reconverti

1000

Proprietarii mallurilor din România pierd peste 48 de milioane de euro, într-o singură lună de inactivitate, scrie presa de business, pe baza ultimelor rapoarte financiare anuale. Este posibil ca mirajul și funcționalitatea mallurilor să dispară odată pentru totdeauna? Arhitecții Matius Studio, birou de arhitectură dedicat spațiului de retail, spun că acesta nu este sfârșitul marilor centre comerciale moderne, ba chiar au câteva idei de reconversie, care pot genera o mai mare valoare comercială.


Există soluții pe termen scurt și mediu, la situația actuală, pe care nu le întrevăd proprietarii marilor centre comerciale și parcuri de retail?
Cred că aceste soluții vor veni, în primul rând, din dialogul pe care operatorii de centre comerciale îl vor avea (sau îl au deja) direct cu chiriașii lor – pe de o parte – și din consultarea consumatorilor de către retaileri, pe altă parte. Noi, ca arhitecți specializați în retail, putem enunța câteva formule posibile, din perspectiva celor 20 de ani de activitate, în special cu privire la aspectele tehnice pe care le-ar presupune reconversia unor spații de retail în alte activități ce pot genera valoare comercială.

Cel mai dificil de rezolvat vor fi, într-o primă fază, aspectele financiare. Organizaţia Patronală a Retailerilor din România – RoRetail – solicită deja un Moratoriu General. Statul român ar putea avea un rol determinant în gestionarea tensiunilor, deși suntem cu toții reticenți, având în vedere piedicile birocratice și viteza acestuia de reacție.

În acest context, este foarte posibil ca mii, zeci de mii de metri pătrați să devină vacanți, ceea ce ar putea fi privită ca o șansă atât pentru restul retailerilor ce vor rezista, cât și pentru noi furnizori de servicii, care în alte condiții nu ar fi putut accesa chiriile dintr-un mall. Către aceștia ar trebui deja orientate privirile și sondate posibilitățile tehnico-economice.

Pe termen foarte scurt, toată industria retailului își poate propune să facă două lucruri: primul este să-și reorienteze resursele către depășirea în termen cât mai scurt a crizei – financiare, punerea la dispoziția autorităților de spații ce pot deveni spații de carantină/spitale –, iar cel de-al doilea, să comunice intens și empatic, atât în interiorul industriei, cât și cu masa consumatorilor.

Un raport al Credit Suisse din 2017 estima că, până în 2022, unul din patru malluri se va închide în SUA. Suntem mult în urma modelului economic american, dar chiar și așa, au șanse mallurile să își recâștige atractivitatea și să redevină profitabile?
Mallurile sunt, în general, un produs al civilizației urbane contemporane, iar în România – spre deosebire de SUA și Europa de Vest – acestea nu sunt destinații amplasate în periferia îndepărtată a comunităților urbane aglomerate. Cu firave excepții – Fashion House Outlet, DN1 (deschis anul trecut), Tg. Mureș Shopping Center (aproape finalizat însă neinaugurat) –, inserțiile urbane cunoscute generic drept „mall” sunt prezențe viscerale, adică organic legate de oraș. Sunt orașe în oraș, literar vorbind. Poate tocmai din acest motiv, unele dintre ele au în denumire cuvântul city.

Conectarea socială și funcțională a unui mall cu orașul nu exclude sub nici o formă ideea vie, sănătoasă de reconversie. Dacă mallurile: Electroputere, Dermatina, Iulius Mall Iași, Vitan Mall, CityMall sunt produsul reconversiei parțiale sau totale ale unor foste obiecte sau ansambluri arhitecturale, nu este exclus ca, la rândul lor, acestea să se reconvertească în alt tip de clădiri, cu alt tip de funcțiuni. City Mall București este un exemplu cât se poate de actual. În cel mai rău caz, vom vorbi mai curând despre o reconversie parțială a unor spații de retail decât vom vedea malluri închise.

Odată ce poți avea totul acasă – filmul și muzica preferată, ce ne-ar putea determina, în viitor, să mai ieșim la mall?
Acum putem „avea” totul acasă, inclusiv biroul. Chiar și magazinul on-line, miniatelierul, ministudioul, minisala de fitness. Ce nu putem avea încă sunt atingerea umană – socializarea în forma sa complex condensată într-un singur cuvânt.

Am cunoscut cu toții una dintre valorile unui mall când am tradus prin propria experiență conceptul one stop shop, concept ce integrează mai mult decât foodul, entertainmentul, shoppingul. Pe lângă aceste facilități am regăsit, treptat, că putem să ne facem acolo pașaportul, că ne putem căsători, că putem avea întâlniri cu partenerii de proiect, că putem lucra din biroul improvizat lângă masa cu brunch și cafea.

Uneori ne-am reinventat simțind un simplu parfum, alteori ne-am completat bagajele și garderoba pentru vacanță sau am descoperit o nouă legătură cu parcul în care n-am mai intrat de multă vreme.

Cred că mallurile, ca structură tehnică, sunt relativ facil de convertit către un alt fel de experiență. Formula acestora de dinainte de criza actuală se va hibridiza, prin altoirea cu alt tip de servicii care își făceau timid simțită prezența până acum.

Vor dispărea cinematografele din malluri?
Cinematograful este o experiență care face încă diferența între malluri, chiar dacă nu pentru toate reușește să genereze și profitul așteptat. Putem analiza împreună cu un leasing manager avantajele și dezavantajele, dacă ar fi să comparăm Promenada cu AFI Cotroceni. Din nou, nu vorbim despre dispariție, ci mai curând despre o reconversie.

Am văzut cu toții că home-cinema-ul nu a „omorât” sălile de cinema, că încă ne dorim să „trăim împreună cu sala” noile producții artistice. Ce am remarcat, chiar cu luni bune în urmă, a fost în Băneasa Shopping City: spectacole de teatru, concerte filmate și redifuzate pe marile ecrane.

Asta mă face să cred în ideea mea că mallurile vor integra – mai mult decât până acum – în paleta lor de servicii facilități orientate către start-up-eri, către noii antreprenori. Cât de curând, este posibil să ne vedem la mall pentru o conferință la sala 7, să avem un work-shop lângă food-court, să asistăm la o lansare de parfum sau telefon într-un fost spațiu de fashion, care pur și simplu nu mai are nevoie de 3-400 de mp.

Dacă avem atât de multe platforme on-line de food deilvery, vom mai avea nevoie de food-courturi?
Cu foarte, foarte puține exemple, food-courturile n-au fost pe „minus” nici în cel mai slabe centre comerciale. Urbanul contemporan nu are nici bucătăria (adică logistica), nici ingredientele, nici experiența și nici TIMPUL să-și gătească. Pe această realitate se vor reinventa food-court-urile – dacă se vor reinventa.

Aici putem privi lucrurile din perspectiva spațiului de producție care livra, încă dinainte de criză, direct de la tejghea către birourile din proximitate. Firesc ar fi ca acestea să vireze spre conceptul de „dark kitchen”.

Privind food-courtul din perspectiva locului de luat masa – a acelor mese și scaune incomode la care înfulecăm pe modul fast delicatesele de pe tăvile colorate și cam maculate – lucrurile vor sta cu siguranță altfel. Le vom lua de acolo de unde le-a lăsat Park Lake și le vom duce la un alt nivel, adică la un ambient curat, domestic, ce va putea fi loc de studiu, loc de co-working și, în diminețile în care nu e mai nimeni prin preajmă, chiar un spațiu de workshop.

Magazinele cu haine ready-to-wear vor dispărea, dacă avem atât de multe platforme online de comenzi de haine? Cu ce vor fi înlocuite?
Cu tristețe o spun: aici s-ar putea să vedem cele mai dramatice schimbări. Unii retaileri pur și simplu nu vor putea să-și mai susțină modelul de business în forma anterioară crizei. Presiunea financiară va scoate la licitație noi mii de metri pătrați de spații de retail. Industria modei își va desena și croi haine noi, cusute cu fire virtuale din “lumină digitală”.

Vom proba ținutele într-un alt fel de cabine de probă: ne vom face programare din timp pentru a savura un prosecco și o defilare de modă cu produsele pe care le-am selectat împreună cu colegii, on-line, zilele trecute. Vom valida instantaneu o ținută, împreună cu mai mulți prieteni virtuali sau prezenți deja la masa noastră. La finalul zilei, vom putea primi produsele selecționate înainte de a urca în mașină sau ele ne vor ajunge la birou ori acasă.

Cum se poate modifica acest concept – astfel încât consumatorul să își dorească, în continuare, întâlnirea cu brandul preferat în acest tip de spațiu -mallul?
Creatorii de modă și accesorii pentru modă, fie că vorbim de ținute elegante, casual sau sport, vor fi mai prezenți în magazine. Ne vor povesti despre cum au gândit acele obiecte vestimentare pentru noi și nu pentru un capriciu de-al lor. Într-o anumită măsură, vorbim despre ce vedeam deja la IKEA: designerul prezent pe etichetă sau denumirea produsului.

Colecțiile vor avea o amprentă națională sau regională din ce în ce mai vizibilă, iar spațiile comerciale vor avea anexate fie săli de fitness pe care le poți accesa înainte de a pleca la birou, fie săli de yoga unde te vei relaxa după orele de lucru.

Industria de fashion are capacitatea tehnologică de a livra produse foarte personalizate, în funcție de profiluri specifice de consumatori. Logistic va fi un efort în plus, ceea ce s-ar putea ca pe termen mediu să genereze o scădere a profiturilor, dar pe termen lung să asigure sustenabilitatea atât de dorită.

În plus, credem că retailul va fi mult mai legat de furnizor ca până acum. Prin eliminarea intermediarilor, noile spații de retail vor aminti mai mult de atelierul unde minunea creației are rol.

Containerele de shipping vor fi o dovadă a accesibilității și vor revoluționa retailul cu care ne-am obișnuit, în care obiectul stă expus pe un raft și clientul vine, îl caută și-l alege. Nu excludem, ba chiar încurajăm, ca spațiile comerciale să devină mult mai adaptate la această interactivitate dintre creator și consumator.

Cum se poate recrea funcția de “spațiu de evadare din realul urban”, pe care mallurile reușeau să o îndeplinească, la origine?
Un mall nu va putea fizic să înlocuiască un picnic într-o poieniță, un grătar la pescuit, o degustare de vinuri într-o cramă pierdută în oceanul verde al unei podgorii și nici un traseu montan într-o zi de vară. Mallurile sunt însă o parte plăcută a realului urban pentru mulți români, pentru o mare parte a timpului lor „liber”.

„Cultura consumatorilor de mall este atât de firesc parte din viața majorității românilor, încât chiar și după actuala criză nu va avea concurență. Statul acasă din zilele acestea nu face decât să crească și mai mult nevoia de a da buzna în mall sau pe terasele stradale.”

Arhitect Matius Ichim, cofondator Matius Studio

Când vom putea ieși din nou din case, ce vor face consumatorii? Se vor reîntoarce mai nerăbdători ca niciodată la malluri sau vor fi căpătat alte obiceiuri de consum deja, și vor fi uitat mallurile cu desăvârșire?
Consumatorii vor descoperi în malluri noi tipuri de experiențe, noi tipuri de servicii, cu atât mai mult cu cât nu vor mai avea doar rolul de achizitori de bunuri. Aceasta, după ce în primă fază, vor invada cafenelele și terasele, cu setea de a povesti cum au supraviețuit acestei crize.

Mallurile, ca și retailul nu vor pieri, ci se vor reconverti. Vorbim de fapt despre retail, care de sute de ani a găsit noi și noi forme de a participa la evoluția noastră ca societăți. Etimologic chiar, cuvântul retail înseamnă adaptarea la nevoile consumatorului.