Foto: Afacere de familie: Eduard Țîgulea (Director, Prodfruct Nectar SRL), Vasile Țîgulea (tatăl), Sergiu Țîgulea (frate), Viorel Țîgulea (frate)
Text: Adriana Popescu
Prodfruct Nectar este un business de familie în sectorul fructelor proaspete, ajuns la cea de-a treia generație. Inițial, eforturile celor trei frați care dețin și administrează astăzi această afacere din Republica Moldova s-au concentrat pe producția de struguri, dar treptat, suprafețele de producție s-au extins, iar gama de produse s-a diversificat. Astăzi, Prodfruct Nectar produce și exportă cu succes struguri, prune, cireșe, caise și căpșuni, iar România rămâne una dintre piețele strategice pentru acești antreprenori. Eduard Țîgulea, administrator al întreprinderii Prodfruct Nectar spune că investițiile vor continua și în 2025, fiind vizate atât extinderea suprafețelor agricole, cât și implementarea de noi tehnologii care să conducă la creșterea competitivității acestui producător.
Vă invit să ne povestiți câte ceva despre istoria companiei şi produsele pe care le puneți pe piață …
Suntem agricultori vechi, din tată în fiu: tatăl meu face agricultură din ‘68, iar bunicul din al doilea război mondial, din ’47. Viticultori suntem, așadar, de trei-patru generaţii. În 2018 am înființat societatea Prodfruct Nectar, care este parte dintr-un grup de companii. Fruct Nectar este brandul sub umbrela căruia sunt promvate câteva companii gestionate de familia noastră, printre care Comfructimpex SRL, Advanced Agro Solutions, GT Sergiu Tigulea și Prodfruct Nectar.
Suntem certificați Global G.A.P, iar producția noastră merge, în mare parte, la export. Pe piaţa din România, suntem cunoscuţi sub brandul Fruct Nectar care este o emblemă pentru ceea ce producem și comercializăm.
Pe lângă struguri, mai punem pe piață prune, cireșe, caise și de circa doi ani căpșune, pe care le producem în spațiu protejat. În ultimul timp, ne-am orientat către producerea strugurilor de masă pentru că sunt ceruți de consumatori. Datorită termenului mai lung de păstrare și de livrare, strugurii de masă ne aduc plus valoare și avem atât satisfacţia de a produce, cât şi de a comercializa.
Ce suprafaţă cultivaţi cu struguri de masă?
În momentul de față, avem circa 50 de ha cultivate cu diverse soiuri de struguri de masă: soiuri albe, cum ar fi Alb de Suruceni cultivăm pe 10 ha, iar pe restul de 40 de ha producem soiul Moldova, struguri negri.
Ce suprafețe ați alocat altor tipuri de fructe?
Plantăm căpşune în spaţiu protejat, pe circa 6,5 ha, într-o asociere cu un investitor și anume 3,5 ha noi și 3 ha asociatul nostru, caiși pe 15 ha, cireşi – trei soiuri – pe 10 ha. Avem, de asemenea, și pruni pe 35 de ha, începem cu soiurile timpurii şi terminăm cu soiurile târzii, de top, care se comercializează în UE.
În fiecare an plantăm suprafețe noi, mai puțin la cireși pentru că ele necesită multă forță de muncă și sunt mari probleme și în Republica Moldova la acest capitol, dar ne străduim să facem față. Recoltarea cireșelor se suprapune cu recoltarea de căpșune, astfel că ne axăm mai mult pe caiși şi pe pruni pe viitor.
Când ați obținut certificarea GlobalG.A.P și cum v-a ajutat?
Prima dată am implementat GlobalG.A.P în 2019 pentru o altă societate de-a noastră, respectiv pentru culturile de pruni. Din anul 2020, am obținut această certificare și pentru strugurii de masă. GlobalG.A.P ne ajută foarte mult: ne disciplinează, ne determină să lucrăm mai ordonat ș.a. Vine cu o serie de obligații importante, inclusiv pe partea de reziduuri, de pesticide. Noi, oricum, şi fără GlobalG.A.P., suntem foarte stricți, nu stropim cu ce este interzis. Moldova s-a aliniat normelor europene și ne folosim de tot ce prevede registrul UE. De asemenea, retailul din Europa cere să avem GlobalG.A.P., iar certificarea oferă cumpărătorilor garanția calității și a respectării standardelor de producție.
Ce investiții ați realizat în ultimii ani?
Investițiile în înființarea de suprafețe noi s-au ridicat la circa 1,5 milioane euro. Pe lângă acestea, am investit în utilaje de ultimă generaţie, cu performanță înaltă; de exemplu, am implementat sistemul Pergola pe 17 ha de viță-de-vie – aici sunt necesare tehnologii speciale, iar cheltuielile sunt foarte mari. De exemplu, pe un ha de viță-de-vie în regim clasic, numai costul sistemului de susținere se ridică la 20 de mii de euro. Facem față cu greu, reinvestim profitul din anii precedenţi, obţinem subvenţii de la stat, apelăm la credite bancare, este important că beneficiem de toate aceste surse de finanțare.
Investițiile au continuat și în zona de depozitare. Recent, în Republica Moldova, mai mulți producători parteneri, printre care și noi, am făcut o investiţie foarte mare într-un utilaj de sortare a cireșelor foarte performant, foarte valoros, de peste 1 milion de euro.
Anul acesta, au fost ploi foarte puternice la recoltarea cireșelor, afectându-le în proporție de 90%, iar noua investiție ne-a ajutat să salvăm o parte din producție. Acest echipament sortează cireșele în funcție de 20 de criterii: poluare, crăpătură, defect tehnic etc. Are o productivitate de 40 de tone în 24 de ore, ceea ce este foarte mult. În mod normal, pentru un producător mic care are 10 ha și o recoltă sub 50 de tone, nu rentează o asemenea investiție de unul singur, de aceea operăm împreună cu alți producători acest utilaj. Avem și linii de sortare a strugurilor.
Referitor la echipamentele de răcire și stocare, societatea noastră nu are astfel de echipamente, dar colaborăm cu alte societăţi afiliate; avem opt camere de păstrare prin răcire în două locații, cu o capacitate totală de 800 de tone. De asemenea, planificăm să avem camere frigorifice cu o capacitate de circa 1.000 de tone în 2026 când vom avea toată suprafaţa de pruni și de struguri pe rod.
Investițiile nu se opresc, în 2025 încercăm să planificăm alte investiții și pentru instalarea unui sistem antigrindină pentru 17 ha de viță-de-vie. În cee ce privește irigarea, 100% din plantații sunt asigurate cu apă prin sistem de irigare prin picurare. Suntem în aria Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Prutenii II” ceea ce ne permite să folosim apa din râul Prut cât este necesar. Practic, asta ne ajută să nu suferim din cauza secetei.
Tehnologizăm și iar tehnologicăm, am renunţat la munca manuală cât de mult posibil din cauză că nu este forță de muncă.
Ce vindeţi pe piața din Republica Moldova, cum arată piaţa internă?
Pe piaţa locală vindem căpșune, circa 50% din producția noastră, pentru că suntem cam primii care ieșim cu ele, având spații protejate. Noi producem o cantitate de circa 25 t/ha, astfel că putem vinde și la export. În 2023 am avut exporturi către Rusia și România.
Ce anume ați mai exportat în România, dar în alte piețe europene?
Recent, din 2024 mai exact, am exportat căpșune în retailul din România, pentru că una dintre societățile noastre are contract cu Lidl România. Tot către rețeaua de magazine Lidl mai livrăm mere, prune și struguri. Alte piețe în care exportăm sunt Polonia, Germania, în Suedia am ajuns recent și foarte puțin în Regatul Unit.
Ce cantitate de struguri ați exportat în 2023 și 2024?
Anul trecut am exportat în jur de 500 tone de struguri de masă. Anul acesta, ploile din ultima perioadă au afectat calitatea strugurilor; până acum, am exportat în jur de 150 tone, din care în jur de 100 tone au mers în România, la Lidl. Tot în România, mai exportăm dintr-un depozit din Iași de unde se face distribuție pe piața locală, prin angro-uri. Practic, din Iași, am început extinderea pe piețele din Europa.
Piața din România rămâne o prioritate pentru dumneavoastră?
Un procent de 30-40% din producția de struguri ajunge pe piața din România, restul ajunge în alte piețe, având România ca poartă de intrare în UE. România rămâne o piață importantă pentru noi, având în vedere distanțele. Pentru a ne extinde însă prezența aici trebuie să creștem cantitatea de struguri. Cu 1.000 de tone, nu facem față cerințelor pieţei. Ca să trimiți un produs pe piață, trebuie să ai nu mai puțin de 10 mii de tone.
Cu ce cifră de afaceri estimați că o să încheiați acest an?
Acum, veniturile noastre se situează în jurul valorii de 900 de mii de euro, estimăm că vom depăși 1,2 – 1,3 milioane de euro, dacă vorbim de anul financiar. Dacă vorbim de anul agricol, estimăm 1,5 milioane de euro, având în vedere că vom avea livrări în ianuarie, februarie și martie atunci când prețurile mai cresc.
Ce alte obiective importante aveți pentru 2025 și pe termen mediu?
Vom continua investițiile în creșterea suprafețelor cultivate. Anul acesta, plantăm 10 ha de cais, scopul nostru fiind ca în 2025-2026 să oferim toată gama de caise, de la cele timpurii la cele târzii, pentru a asigura cantitatea cerută pe piață. În categoria de prune, vrem să cultivăm soiuri și mai performante cu productivitate mare, de 25-30 t/ha.
Rămânem la 50 ha de viță-de-vie, dar înnoim circa 10 ha de viţă-de-vie cu struguri albi pentru că există cerere în retailul românesc. România este un consumator foarte mare de struguri albi, iar asta ne încurajează să ne axăm pe soiuri mult mai productive precum Alb de Suruceni. Vom încerca să cultivăm și soiuri aromate, cum este Muscatul în România, dar în cantitate mai mică, pentru că depinde de gustul consumatorului.
Pe termen mediu, avem în vedere construcția unei linii productive de sortare, calibrare pentru prune, de 40-50 tone/24 ore – o investiție de 250-300 mii de euro. De asemenea, vom trece la ambalaje de hârtie de 1 kg la prune și la struguri și de 500 g la căpșune și cireșe. Suntem optimiști, fructele moldovenești sunt apreciate de consumatorii din toată Europa, iar românii sunt mari iubitori ai strugurilor moldovenești, ai merelor dar nu numai.
Pentru mai multe detalii consultati site-ul companiei.
