La prima vedere, noul sistem “TVA la incasare” ce va fi aplicabil pentru tranzactiile locale incepand cu 1 ianuarie 2013 pare a fi o facilitate fiscala acordata de stat pentru companiile cu o cifra de afaceri anuala ce nu depaseste 2.250.000 lei (echivalentul a cca. 500.000 EUR). La o analiza mai atenta, insa, concluziile pot fi diferite. Sistemul genereaza o multime de probleme in aplicare, atat la nivelul companiilor care vor aplica “TVA la incasare”, cat si la nivelul companiilor care – desi nu vor aplica acest sistem – vor achizitiona bunuri si servicii de la cei care aplica “TVA la incasare”. Sistemul este obligatoriu pentru platitorii de TVA care indeplinesc conditiile mentionate de lege, iar in momentul in care aceste conditii nu mai sunt indeplinite compania va reveni la sistemul normal de TVA.
Cum functionaza sistemul “TVA la incasare”? Sa presupunem ca o companie A care aplica “TVA la incasare” vinde bunuri sau servicii la nivel local atat catre o companie B care aplica sistemul normal de TVA, cat si catre o companie C care aplica acelasi sistem “TVA la incasare”. Potrivit noilor reguli, compania A va emite facturi catre B si C, dar nu va datora TVA aferenta acestor vanzari decat atunci cand B, respectiv C, vor plati facturile respective, dar nu mai tarziu de cea de a 90-a zi calendaristica de la data emiterii facturii. Ce se intampla la nivelul companiilor B si C? Acestea nu vor avea drept de deducere pentru TVA aferenta achizitiilor efectuate de la compania A decat la momentul platii acestor facturi, fara insa a considera aceeasi limitare de 90 de zile calendaristice.
Tinand cont de faptul ca termenele de plata ale facturilor depasesc frecvent cele 90 de zile calendaristice, rezulta ca pot fi destul de multe cazuri in care furnizorul va fi obligat la plata TVA pentru vanzari in limita celor 90 de zile, desi clientul sau va putea deduce TVA aferenta achizitiilor decat mai tarziu, la data platii. Bugetul de stat va fi avantajat. Trebuie mentionat si faptul ca daca o companie care aplica TVA la incasare este in etapa de investitii si nu are vanzari, aceasta nu va putea sa deduca TVA aferenta achizitiilor locale decat la plata facturilor. De regula, aceste companii se confrunta cu dificultati financiare si nu vor fi in masura sa achite facturile in termen scurt. Ca rezultat, se va amana semnificativ procesul de rambursare a TVA aferenta investitiilor catre aceste companii. Bugetul de stat va fi din nou avantajat.
Riscuri: Companiile mari ar putea limita tranzactiile cu cei care aplica “TVA la incasare”.
Sa analizam acum si cateva aspecte de ordin practic, legate de inregistrarea facturilor si de declararea TVA. In prezent, sistemul informatic este configurat sa editeze registrele si declaratiile de TVA pe baza facturilor de vanzare si de cumparare inregistrate in contabilitate. Nu va mai fi la fel de simplu, deoarece sistemul va trebui sa tina si evidenta TVA colectata/deductibila inca neexigibila deoarece facturile respective nu au fost inca incasate/platite. In exemplul nostru, compania A va trebui sa reconfigureze sistemul informatic astfel incat acesta sa semnaleze cand este datorata si trebuie declarata in declaratiile fiscale TVA aferenta vanzarilor locale (respectiv la prima dintre “data incasarii” sau la expirarea celor “90 de zile calendaristice”). In egala masura, companiile B si C vor trebui sa-si reconfigureze sistemul informatic astfel incat sa deduca TVA aferenta achizitiilor locale la data platii facturilor.
Compania B care nu aplica “TVA la incasare” va trebui sa configureze in sistemul integrat ERP doua tipuri de achizitii cu reguli diferite de TVA: de la furnizori care aplica sistemul normal de TVA si de la cei care aplica sistemul de TVA la incasare. Cum vom identifica furnizorii care aplica un sistem sau altul? Se pare ca identificarea se va efectua pe baza un registru public sau in functie de mentiunile din factura. Dar daca registrul nu este actualizat sau furnizorul nu emite factura corect? Putem sa ne imaginam dificultatile generate de schimbarea in ERP a statutului unui furnizor in functie de sistemul de TVA pe care-l aplica la un moment dat. In egala masura, companiile vor trebui sa-si modifice si procedurile de lucru. Ar trebui mentionate aici si dificultatile majore in a reconcilia TVA inregistrata/declarata/platita in cazul unor inspectii fiscale. S-ar putea ca aceste eforturi sa determine companiile mari sa limiteze tranzactiile cu cei care aplica “TVA la incasare”. Avand in vedere cele de mai sus, se poate concluziona ca desi sistemul va ajuta intr-o oarecare masura companiile care-l aplica si probabil va conduce la reducerea termenelor contractuale de plata, totusi va genera dificultati majore in aplicare pentru toate companiile. Neavand posibilitatea sa deduca TVA aferenta achizitiilor decat la plata facturilor, companiile vor fi de fapt cele care vor “finanta” aplicarea acestui sistem.
Mihaela Danalache – parcurs profesional:
Mihaela Danalache are o experienta profesionala de peste 22 de ani in contabilitate si taxe, din care mai mult de 17 ani in consultanta de afaceri. Are competente in management financiar, redesign procese financiare in cadrul proiectelor de transformare a companiilor (reorganizari, restructurari, implementarea sistemelor informatice integrate), expertize contabile, asistenta contabila, consultanta fiscala. Este membru certificat al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), al Camerei Consultantilor Fiscali (CCF) si al Camerei Auditorilor Financiari din Romania (CAFR). Pana in anul 2005, de cand s-a alaturat in calitate de Partner companiei Ensight Finance, a ocupat functii de conducere in companii multinationale de renume: CEO in cadrul TMF Gontard, Director al Departamentului pentru servicii contabile si salarizare in cadrul KPMG Romania.
Text: Mihaela Danalache, Partner Ensight/ mihaela.danalache@ensight.ro
