În inima județului Timiș, la Belinț, nouă fermieri și-au unit eforturile pentru a gestiona o suprafață de 120 de hectare, dedicată nu doar culturilor de legume, ci și cerealelor. Fondată în 2016, Cooperativa Agricolă de Legume Belinț s-a remarcat prin calitatea produselor, atrăgând parteneriate cu marile rețele comerciale. În ciuda problemelor provocate de climă și de legislația fitosanitară, Angelica Buză, președinta cooperativei explorează noi oportunități de a asigura un viitor durabil și prosper pentru membrii săi.

Ce suprafețe dețineți în prezent și unde sunt situate?

În prezent, cei nouă membri ai cooperativei noastre dețin, în total, aproximativ 120 de hectare de teren agricol situate în județul Timiș, în comuna Belinț, satele Chizătău și Gruni, la o mică distanță de municipiul Lugoj. De asemenea, mai avem terenuri și în comuna Boldur, o localitate învecinată. Activitatea noastră agricolă nu se limitează doar la cultivarea legumelor; avem și culturi mari. Mai specific, cultivăm porumb pe o suprafață de 50 de hectare, producând aproximativ 400 de tone anual. În plus, pe 20 de hectare cultivăm floarea-soarelui, cu o producție de 50 de tone, iar pe 12 hectare cultivăm grâu, obținând 100 de tone de producție.

Care a fost motivația din spatele înființării Cooperativei de Legume Belinț?

Cultivarea legumelor este o tradiție de familie la noi. Odată cu deschiderea pieței volante din Timișoara, ne-am dat seama că este necesar să facem o schimbare pentru a ne putea dezvolta sustenabil. Participarea pentru doar două zile pe săptămână la piață nu ne oferea suficiente oportunități de creștere.

Pe atunci, eram tineri și aveam aspirații – ne doream o casă, o mașină. Însă, piața volantă ne asigura doar traiul de zi cu zi, fără perspective. De asemenea, trebuia să producem o gamă variată de legume pentru a atrage clienții la taraba noastră, ceea ce reprezenta o provocare.

În piața volantă, am cunoscut președintele unei cooperative de lactate, la acea vreme, care ne-a inspirat și ne-a încurajat să ne asociem. „Voi sunteți tineri, e păcat să nu vă asociați,” ne-a spus el.

Această idee a încolțit în mintea noastră și, impulsionați de sfaturile lui, am organizat o adunare la care au participat 30-40 de persoane. În cele din urmă, am rămas doar câțiva, dar suficient de dedicați pentru a continua. De-a lungul timpului, membrii cooperativei s-au mai schimbat, dar am reușit să menținem un nucleu de 8-9 membri dedicați.

În ce an s-a înființat cooperativa?

În 2016.

Ce ar trebui să știm despre ceilalți fermieri care fac parte acum din Cooperativa Agricolă de Legume Belinț?

Cooperativa Agricolă de Legume Belinț reunește fermieri cu diverse capacități de producție. Printre membri se numără atât mari producători, cât și fermieri de mai mici dimensiuni. Un exemplu este un producător mai mic care furnizează direct magazinului Carrefour, adaptându-se astfel la capacitatea sa de producție.

Unul dintre principalele obstacole cu care ne confruntăm este lipsa forței de muncă. În absența unor lucrători disponibili, ne bazăm exclusiv pe membrii familiei pentru a desfășura activitățile zilnice. Aceasta nu numai că limitează capacitatea de extindere, dar adaugă și un nivel suplimentar de dificultate în gestionarea operațiunilor agricole.

Pe lângă lipsa forței de muncă, care sunt problemele actuale?

Pe lângă deficitul de forță de muncă, ne confruntăm cu o serie de alte probleme semnificative care afectează activitatea noastră agricolă. Clima, în continuă schimbare, reprezintă o provocare majoră. Fiecare an vine cu noi dificultăți: anii ploioși aduc un exces de apă care favorizează apariția bolilor la plante. Anii secetoși atrag insecte și boli necunoscute până acum, complicând și mai mult gestionarea culturilor.

Suntem mândri de certificarea noastră Global Gap, care garantează calitatea și siguranța produselor noastre, dar respectarea acestei certificări impune utilizarea exclusivă a produselor omologate pentru tratamente fitosanitare.

Acest lucru este problematic pentru culturi precum castraveții și dovlecei, pe care le recoltăm zilnic. Dacă o cultură se îmbolnăvește, opțiunile de tratament sunt foarte limitate, deoarece piața oferă puține produse omologate care să fie eficiente și sigure pentru utilizare zilnică.

Legislația românească actuală contribuie la aceste dificultăți. Deși respectăm reglementările în vigoare, acestea nu oferă suficientă flexibilitate pentru a răspunde eficient provocărilor pe care le întâlnim în practică. Necesitatea de a folosi doar produse omologate limitează semnificativ capacitatea noastră de a proteja culturile în mod eficient.

Așadar, pe lângă lipsa forței de muncă, schimbările climatice și reglementările stricte reprezintă provocările care afectează capacitatea noastră de a extinde producția agricolă.

Un alt aspect este concurența pe piața legumelor. Produsele importate din Turcia reprezintă o competiție semnificativă. Producătorii turci au acces la o gamă mai largă de insecticide și fungicide, ceea ce le permite să gestioneze eficient culturile și să mențină un cost de producție redus. Acest lucru se reflectă în prețurile mai mici ale produselor lor în magazinele noastre.

În schimb, produsele noastre trebuie să respecte standarde stricte de certificare, care limitează utilizarea tratamentelor fitosanitare. Acest lucru face ca producția noastră să fie mai costisitoare. Producția locală implică un lanț scurt, ceea ce înseamnă că legumele noastre ajung rapid de la fermă la piață. În acest proces, dacă nu putem trata culturile eficient, pierderile sunt mai mari și culturile se degradează mai repede.

Pentru a acoperi costurile mai mari și pentru a asigura un profit necesar pentru sustenabilitatea afacerii, prețurile noastre sunt mai ridicate. Profitul este esențial pentru orice afacere. Fără un profit adecvat, eforturile noastre devin inutile.

Ce tip de tehnologii utilizați ca să mențineți calitatea producției?

Recent, am aplicat pentru un proiect în valoare de 75.000 de euro, destinat achiziționării de utilaje noi, având în vedere că echipamentele noastre vechi erau depășite tehnologic.
Un exemplu de tehnologie pe care intenționăm să o achiziționăm este o bandă de sortare pentru recoltare. Aceasta ar permite mecanizarea procesului de recoltare, ar îmbunătăți eficiența și ar reduce pierderile. Cu toate acestea, lipsa forței de muncă limitează eficiența acestei investiții. Dacă nu avem suficienți oameni care să opereze banda de sortare, utilajul nu poate funcționa la capacitate maximă, făcând investiția mai puțin rentabilă.
Pentru a susține cultura mare, am aplicat și pentru un proiect ce ne-a permis achiziționarea unor echipamente esențiale: Tractoare, pentru a eficientiza lucrările agricole și a acoperi suprafețe mari într-un timp mai scurt, semănători pentru plantarea precisă și uniformă a culturilor, ceea ce contribuie la o recoltă de calitate, precum și o freză, un utilaj esențial pentru pregătirea solului, asigurând o creștere sănătoasă a plantelor.

Pământul, în zona noastră, nu este nici cel mai sărac, dar nici din cale afară de bogat. Acest lucru ridică o problemă, pentru că nu putem să cultivăm chiar toată gama de legume.
Spre exemplu, ni se cere să cultivăm ridichi, dar este foarte greu să le cultivăm în tipul de sol pe care îl avem noi. Ar fi nevoie de un sol nisipos. La noi nu este nisipos. În cazul ăsta e foarte greu să cultivăm ridichi. Nu este un sol care se pretează nici pentru conopidă.
Avem un sol acid, un sol care se pretează pentru varză.

Spuneți-mi, pe partea de sisteme de irigație ați întreprins ceva?

Nu ar fi nevoie, avem puțuri, dar și aici există un minus, pentru că apa de la noi, de aici din zonă, conține foarte mult fier, excesul de fier nu este benefic pentru plante. De aici rezultă și producții mai mici, la vinete, de exemplu, o plantă sensibilă. La noi, fiind foarte mult fier în apă ni se înfundă sistemele de irigație, fie că sunt proiectate prin picurare, fie prin aspersie… Deci, e un minus și ăsta.

Am devenit grup de producători și de doi ani am făcut un proiect în care am inclus linia de sortare, dar și tamburi pentru irigații. Din păcate, am pierdut finanțarea.

Capacități de depozitare aveți?

Nu avem, este costisitor și deocamdată nu avem cum să ne construim un depozit.
Deci, noi culegem, ambalăm și livrăm rapid.

Ce varietăți de legume cultivați în prezent?

Avem cartofi, varză, dovleceli, zucchini, salată, ceapă verde, ceapă uscată. Pepene Galben, dovleac plăcintar, vinete, salată verde, gulii. De anul acesta unul dintre producători face și ardei. Este, de fapt, o înțelegere între Lidl și HeKtar cu Stațiunea de cercetare-dezvoltare agricolă Turda. Fermierul produce ardei Hektar, cu sămânță de la Hektar.

În ce cantități produceți?

Cartofi – 250 t pe o suprafață de 10 ha, varză – 200 t pe 6 ha, dovlecei – 25 t pe 1 ha, vinete 60- t pe 2 ha, salată 200.000 bucăți pe 2 ha, Pepene galben 50 t pe 1 ha.
Cred că varză am livrat în jur de 40-50 de tone până acum, începând de la jumătatea lui mai…

Există intenția să extindeți producția sau să mai scoateți ceva, să plantați altceva?

Noi ne-am extinde, evident. Dar, din păcate, este foarte greu. Avem contracte comerciale cu alți fermieri însă e greu să îi faci să înțeleagă că e nevoie de corectitudine.

E foarte greu să îi faci să înțeleagă că varza trebuie să fie ambalată la 15 kg pe sac, să eticheteze sacul acela, să-l pună pe palet, să înfolieze paletul, deja sunt multe costuri.
Lăzile costă, sacii costă, plasa de înfoliat.

Dacă ni se solicită să livrăm ardei gras galben, așa trebuie să fie galben, cu nicio pată roșie. E foarte greu să-i faci să înțeleagă lucrurile astea pe micii fermieri.
La piață și pe piața de gross, te duci, ai încărcat microbuzul, ai deschis ușile mașinii și vinzi marfa. În schimb, dacă vrei să livrezi în supermarket nu mai este așa, trebuie să treci și de sistemul de verificare a calității. Adică, dacă vinzi calitatea întâi, trebuie să fie calitatea întâi, pentru că altfel nu treci inspecția de calitate și e rău, pentru că tot tu pierzi.

Totuși, cum ați reușit să faceți parteneriatele cu marile lanțuri comerciale?

Eu cred că am avut puțin noroc, când am făcut contractul cu Lidl. În 2017, cred că a venit Lidl către noi, când a deschis depozitul la Lugoj și am fost oarecum norocoși. Deja eram cooperativă, atunci ei erau foarte deschiși către colaborare cu fermierii români. Cu Profi colaboraserăm cu un an înainte, de fapt, de când ne-am înființat cooperativa.

Bine, a fost foarte greu să facem contractele cu ei, și mai greu să le menținem și să-i facem uneori să înțeleagă că produsele noastre sunt extra fresh, nu le ținem într-un depozit și le vindem când ne convine. E foarte greu să-i facem să respecte estimările noastre.

Dacă eu spun că din două în două zile am dovlecel sau că în fiecare zi am o anumită cantitate de dovlecel sau castravete, aș vrea să respecte acel grafic, pentru că nu am un depozit cu temperatură controlată ca să pot să-mi păstrez produsul pentru vreme îndelungată, până când pot să-mi facă comandă pe el.

O sugestie ar fi ca marile lanțuri comerciale să cumpere marfa de la fermierii din vestul țării, având depozitul lor la doar 15 km distanță de noi, și să aducă produsele din sud doar atunci când nu găsesc ce au nevoie local. Acest lucru ar contribui la reducerea costurilor și la asigurarea prospetimii produselor pe care le oferim.

Anul acesta am întâmpinat o problemă semnificativă, când am fost nevoiți să aruncăm două tone de dovlecei, într-o săptămână. Acest lucru reprezintă o pierdere fantastică și s-a întâmplat deoarece comenzile pentru dovlecei au venit doar la finalul săptămânii. Or, pentru a asigura legume sănătoase și de calitate, eu culeg dovleceii în fiecare zi. Am decis să îi culeg pentru a evita pierderea culturii, chiar dacă timp de două-trei săptămâni consecutiv mi s-au făcut comenzile doar la final de săptămână.

Sper că partenerii noștri au înțeles importanța acestui aspect, să vedem cum vor evolua lucrurile pe viitor.

Deci, în momentul în care aveți un excedent de producție retailerul nu cumpără de la dumneavoastră tot?

Da, în unele cazuri, retailerii nu cumpără întotdeauna excedentul nostru de producție. De exemplu, pentru produse precum varza, cartofii, pepenele, vinetele și ardeii, există o cerere destul de constantă și o putem gestiona. Cu toate acestea, dovlecelul nu este articol la fel de solicitat, iar acest lucru face dificilă vânzarea. În mod specific, nici zucchini-ul nu este un articol cu o cerere mare, așa că Profi nu cumpără deloc această legumă, doar Lidl este unul dintre cei care o achiziționează de la noi. Legat de cantități, există o estimare pe care noi o dăm către ei în octombrie. Deci, în octombrie 2023, noi deja am dat estimarea producției pe 2024. Acum, fiind vorba de legume în câmp, sigur că nu pot să anticipez ce se poate întâmpla. De exemplu, anul trecut am avut grindină și ne-a distrus aproape toată suprafața cultivată cu varză. Din acest motiv, nici ei nu se blochează într-un singur furnizor. Este normal să fie așa, și îi înțelegem.

În momentul de față, dumneavoastră, livrați legume către Lidl și Profi?

Livrăm către Lidl, Profi. În Carrefour nu livrăm la centrul logistic, avem un fermier mai mic care merge direct în magazine. Deci lui îi convine, el produce atât cât vrea Carrefour, are un stand mic acolo, în mijlocul magazinului, unde scrie că sunt produse de la țărani din zonă și el merge acolo în Carrefour.

Care dintre produsele cooperativei agricole de legume Belinț se bucură de succes la consumatori?

Varza, cartofii, salata, pepenele galben.

Pe ce suprafață cultivați salată? Cât timp sunteți prezenți cu salata pe piață?

Cultivăm salată pe o suprafață totală de 2 hectare. Fiind o cultură succesivă, întreruperea în producție este minimă, doar în perioada iernii, aproximativ 2-3 luni. Din luna martie începem să livrăm deja pe piață. Pentru a asigura o producție constantă, folosim solarii specializate pentru cultivarea salatei.

Cum vedeți d-voastră că veți evolua în următorii 5 sau 10 ani?

Noi ne-am dori foarte tare să ne facem un depozit, în care totuși dacă se întâmplă să nu ni se comande toată canitatea, să avem unde să ne păstrăm legumele pentru a nu le mai arunca. Cu o cameră de frig, evident, cu o temperatură controlată, și una în care să putem să ne pregătim marfa.

Poate că atunci ne-ar fi mai ușor să angajăm oameni care să lucreze în depozit și să ambaleze. De dorit ne dorim, să vedem și când realizăm.

În paralel, avem în plan un proiect pentru extinderea culturii mari, pentru care am accesat finanțare bancară. Aceasta este o inițiativă importantă care va sprijini creșterea producției și diversificarea ofertei noastre.

Nu ne lăsăm învinși de nimeni și de nimic, cu fruntea sus, mergem înainte! O să încheiem proiectul pe cultură mare și, de ce nu, o să îl începem pe cel pentru depozit, și apoi, dacă se poate, ne gândim și la procesare. Așa văd eu lucrurile!