Am vrut să aflăm cât de dificil este să dezvolți un business în industria agro, cu legume bio, prin accesarea de fonduri europene. Astfel că, l-am invitat la o discuție pe Adrian Dumitrescu, fondatorul BioFresh Banat, un business de familie, înființat în anul 2017.
BioFresh Banat a scos prima producție în 2019 și a fost construit ca business după modele de bune practici, experimentate în alte țări europene, unde culturile bio sunt tehnologizate și primesc suportul necesar din partea autorităților, pentru ca afacerea să se dezvolte sustenabil.
Vă invităm să parcurgeți interviul de mai jos, pentru a afla de la Adrian Dumitrescu, fondatorul BioFresh Banat, ce provocări, dar și ce satisfacții sunt în sectorul legumelor bio.
Știm că businessul BioFresh Banat a fost implementat prin accesarea de fonduri europene. Vă rugăm să ne povestiți cum a fost acea etapă, mă refer aici la partea birocratică și cum este pentru un antreprenor, din sectorul agro, să folosească acest instrument ca să își lanseze propriul business?
Vorbim inițial de o birocrație excesivă, de interacțiuni și timp petrecut în foarte multe instituții publice, precum și de faptul că trăiești într-o permanentă incertitudine: dacă ai să reușești sau nu să obții finanțarea. Așadar, există un risc și un consum de energie și de resurse financiare pe care ți le asumi, contând pe faptul că beneficiile, în caz de succes, sunt extrem de atrăgătoare. Aceste instrumente de finanțare cu fonduri UE pot fi, într-adevăr, un booster pentru orice antreprenor care activează în domeniul agriculturii și oferă posibilitatea, celor care nu își permit, să se finanțeze din surse proprii să înceapă un business solid, cu investiții la un nivel ridicat.
Cum v-a venit ideea să începeți un business în agricultura ecologică?
Cochetam inițial cu investiții în alte domenii de activitate, dar după ce am evaluat mai multe variante, dar și opțiunile de accesare a fondurilor europene pentru a avea un start bun, am hotărât să alegem agricultura.
Practic, puteam să ne oprim la agricultura convențională, dar ne-am dorit ca produsele noastre să aducă și un impact pozitiv asupra sănătății consumatorilor. Am ales astfel un drum ceva mai greu, și anume, să cultivăm legume în sistem ecologic. Este adevărat că nu am previzionat la acel moment care sunt constrângerile și greutățile din producție, dar nu regretăm că am ales această nișă de piață. Suntem bucuroși că astăzi punem pe piață produse sănătoase, fiind corecți din toate punctele de vedere față de consumatorii noștri: produsele sunt Bio, livrate proaspete, în câteva ore de la recoltare și sunt produse în Banat.
Ce înseamnă să produci legume bio, în România? Pentru că este o nișă apreciată și din ce în ce mai recomandată de autorități, aveți susținerea lor? Există programe care să includă facilități pentru astfel de businessuri?
În primul rând, să cultivi Bio înseamnă să îți asumi anumite riscuri, pe care nimeni în afară de acționari nu și le poate asuma. Statul ar putea încuraja ceva mai concret această activitate productivă, dar în acest moment, susținerea este aproape inexistentă pentru cei care cultivă mai mult de 1.000 mp.
Mi-ar plăcea să îmi spuneți, din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar trebui să se implice, concret, autoritățile pentru a oferi un suport real care să-i ajute pe producătorii de legume Bio?
O să dezvolt puțin acest topic, pentru că, într-adevăr, este important pentru noi. Având o experiență de doar trei sezoane în domeniu, mai avem o mulțime de lucruri de învățat pentru a putea îmbunătăți productivitatea sau procesele din interior, dar observăm că anumite măsuri promulgate de autorități pentru ajutorarea legumicultorilor, pur și simplu nu țin cont de realitatea producătorilor bio, autentici. Astfel că formula adoptată în programele de sprijin pentru sectorul vegetal, prin HG 148/2022 si HG 147/2022, nu ține cont de productivitatea redusă, în cazul cultivatorilor de produse Bio.
În plus, în ceea ce privește legumele cultivate în spații protejate, cei care cultivă suprafețe mai mari primesc același ajutor ca și cei cu 1.000 mp, iar plafonul maxim de ajutor de minimis este mult prea mic. Aș îndrăzni să recomand lărgirea grupurilor de lucru pentru aceste inițiative legislative, vizite mai dese în teritoriu, dar și în alte state membre UE, care înțeleg să subvenționeze semnificativ mai mult producția proprie.
De asemenea, facilitarea accesului la programele de finanțare cu fonduri europene ar trebui să fie o prioritate reală pentru toate autoritățile și nu doar pentru Ministerul Agriculturii.
Cu ce provocări v-ați confruntat până acum?
Provocări există permanent, pe tot parcursul anului. Cel mai dificil este să găsești persoanele potrivite cu care să faci echipă, pentru că doar cu o echipă implicată poți obține rezultate bune. Lăsând la o parte aspectul resurselor umane, în producție ne lovim în continuare de dificultăți în menținerea culturilor sănătoase, în prevenția și/sau controlul dăunătorilor, gestionarea acestor elemente în agricultura ecologică fiind mult mai dificilă comparativ cu cea convențională.
Din aceste motive avem, bineînțeles, costuri de producție mai ridicate și totodată productivități mai reduse, comparativ cu metodele convenționale. Aici intervine o nouă provocare: să explici de ce prețul produsului este mai mare la legumele Bio, în comparație cu cele convenționale. Pe de altă parte, consumatorii încep să conștientizeze eforturile și costurile reale și apreciază munca noastră, înțelegând că este firesc să existe o diferență de preț.
Este piața de legume bio competitivă, în acest moment?
Da, cu siguranță, chiar dacă nu o consider încă o piață matură, devine de la an la an din ce în ce mai competitivă. Când este onestă, competiția este un lucru pozitiv pentru că generează inovație, îmbunătățire de procese și eficientizare. Din păcate, în schimb, fiind o piață din ce în ce mai apetisantă, apar tot felul de „pseudo producători Bio”, foarte agresivi din punct de vedere comercial și marketing, cu susținere financiară puternică, care gândesc scheme de îmbogățire rapidă și care pot influența negativ direcția în care merge această nișă. Dacă am avea o piață matură, acest lucru nu s-ar întâmpla, iar acești „pseudo producători Bio” ar fi eliminați rapid de piață. Din păcate, când piața nu reglează singură aceste derapaje, producătorii onești au de suferit.
Cum sunt cultivate produsele bio din portofoliul dumneavoastră? Ce tehnologie specifică folosiți? Pe ce suprafețe cultivați?
Cultivăm o suprafață totală de 1,76 ha de sere, ce includ o zonă de răsadnițe de 1.200 mp, în care ne pregătim răsadurile și plantele aromatice la ghiveci. Practic, noi controlăm întregul proces de producție, de la stadiul de semințe până la recoltare, ambalare și transport. Nu am putea să gestionăm întregul flux dacă nu am avea echipamente care să ne ajute: de la echipament automat de semănat în alveole la utilaje de pregătire a terenului, bilonat sau acoperit cu folie și irigații automatizate și controlate.
Ce soiuri de legume cultivați și ce cantități acoperiți pe perioada unui an calendaristic?
De la bun început ne-am dorit o mare varietate de roșii: mari, roz, cherry rotunde, prunișoare, galbene, tip kumato, coeur du boeuf etc. Pe lângă roșii avem cultivate vinete, ardei, castraveți, spanac, salată și șapte tipuri de plante aromatice. Pentru toate legumele încercăm să folosim cât de mult putem soiuri tradiționale și avem chiar rezultate cu un gust excelent la roșii sau la vinete și castraveți.
Ce presupune afirmația dumneavoastră „încercăm să folosim cât de mult putem soiuri tradiționale”? Este un proces nu foarte facil de obținut, implică resurse sau alți factori care sunt greu de realizat?
Soiurile autohtone/tradiționale sunt, de cele mai multe ori, legume cu gust foarte bun, doar că productivitatea acestora este relativ redusă, comparativ cu hibrizii, motiv pentru care, uneori nu este economic să utilizăm toate soiurile, ci doar pe cele mai productive și care ne asigură un randament bun în producție și o constanță la raft.
Unde vă pot găsi consumatorii de produse bio? De asemenea, vă rugăm să ne spuneți cât de dificil sau nu a fost să fiți prezenți pe rafturile lanțurilor de magazine?
Încercăm ca în acest sezon să creștem numărul de magazine în care să fim prezenți, dezvoltând parteneriatele existente cu Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan sau Profi. Uneori este greu sa fii prezent în aceste lanțuri, dar consider că perseverența, seriozitatea și corectitudinea ajută la consolidarea relațiilor pe termen mediu și lung în aceste parteneriate.
Ne-ar plăcea să ne povestiți dacă aveți un profil al consumatorului de legume bio și dacă ați observat, din experiența afacerii dumneavoastră, că există o tendință din ce în ce mai mare spre un astfel de consum?
Nu am efectuat un studiu de piață propriu, dar este evident că majoritatea consumatorilor de produse bio au un venit peste medie. Ceea ce cred în schimb că au în comun toți consumatorii (nu doar cei cu venituri peste medie) este conștientizarea beneficiilor pe care aceste produse le aduc propriilor persoane sau membrilor familiei. Discutăm despre un consumator bine informat, conștient, responsabil, atent la sănătatea sa și a membrilor familiei sale.
Tendința de creștere este evidentă în acest segment, deși există puternice influențe legate de momentul economic – creștere sau scădere sau chiar de situația geopolitică în care ne aflăm. De exemplu, vedem acum influența războiului din Ucraina asupra comportamentului de achiziții alimente pe termen scurt.
Cum a fost anul 2021 pentru Bio Fresh Banat și cu ce cifră de afaceri ați încheiat anul?
Anul 2021 a fost, din punctul meu de vedere, cel mai provocator din activitatea noastră. Deși am avut o ușoară scădere a cifrei de afaceri, am reușit să optimizăm anumite procese în interiorul fermei, am înființat o cooperativă și am pregătit totodată strategia pentru 2022.
Spuneți-ne câte ceva despre această cooperativă și care va fi rolul ei în piață.
Cooperativa se numește „De Banat Cooperativa Agricolă” și încercăm prin intermediul acesteia să unim mai mulți producători din zonă, pe care să îi ajutăm să își vândă întreaga producție. În mod normal, cei mai mici dintre ei ar avea dificultăți logistice să livreze către magazine, iar aici va interveni, practic, ajutorul cooperativei. Mai mult, cooperativa va avea capacitatea să sorteze și să ambaleze produsele, iar aceasta va însemna valoare adăugată oferită produsului final.
Care sunt planurile pentru anul în curs, vă pregătiți să extindeți linia de produse sau programați alte investiții? Ce obiective aveți?
Extinderea este obligatorie, acesta fiind și motivul principal pentru care am dorit să ne asociem în Cooperativă. Trebuie să ne dezvoltăm, să ne tehnlologizăm mai mult, să ne unim cu mai mulți producători pentru a deveni mai buni, mai competitivi. Am vizitat câteva cooperative din sudul Spaniei și am rămăs impresionați de modul eficient în care cooperativele gestionează activitățile. Cu răbdare, perseverență și profesionalism vreau să cred că putem și noi, treptat, să credibilizăm si să viabilizăm aceste asocieri. Am împrumutat de acolo câteva idei pe care intenționăm să începem să le punem în practică la noi.
Primul pas ar fi construirea unei hale noi, în care să aducem o linie performantă de ultimă generație pentru sortarea optică a roșiilor cherry. Concomitent, avem în plan creșterea suprafețelor cultivate în sere, dar și testarea unor culturi noi, în câmp deschis.
