După un an de referință în care a aniversat două decenii pe piața locală, a depășit borna de 8.000 de angajați și a trecut de pragul de 2 miliarde de euro cifră de afaceri, PENNY România continuă expansiunea rețelei și, în același timp, țintește o consolidare a poziției pe piață. Cum vor fi atinse aceste obiective? Aflați detalii din interviul cu Dan Crișan, Directorul Operațional PENNY România.
Compania dvs. a raportat recent un avans de 12% al cifrei de afaceri pe 2025 față de anul anterior. Care a fost performanța din punctul de vedere al numărului de cumpărători și al traficului în magazin?
Rețeaua PENNY a ajuns deja la o medie de aproximativ 4 milioane de clienți pe săptămână. Prin comparație, în 2024 media a fost de 3,3 milioane de shopperi. Per total, am înregistrat 174 de milioane de bonuri de casă în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 7% față de anul precedent.
Ne bucură foarte mult și faptul că avem tot mai mulți posesori de PENNY Card. În prezent, am depășit pragul de 4,2 milioane de clienți înrolați în acest program de loialitate, fie că folosesc cardul în format digital, fie în format fizic. PENNY Card este un proiect la care noi ținem foarte mult și care continuă să crească. În acest moment, peste 80% din vânzările noastre sunt realizate de clienți care folosesc acest card. Obiectivul nostru este să dezvoltăm și mai departe acest program de fidelizare.
Aș menționa aici și că 2025 a fost un an aniversar pentru PENNY România, marcând 20 de ani de prezență pe piața românească. Și tot în 2025 compania noastră a trecut pragul de 8.000 de angajați, cât și pe cel de 2 miliarde de euro cifră de afaceri.
Ați anunțat, de asemenea, că ținta pentru acest an este de a menține trendul ascendent al vânzărilor, pe fondul expansiunii. Concret, câte inaugurări de magazine PENNY vom vedea în 2026 și la ce valoare se vor ridica investițiile companiei?
De trei ani, ritmul nostru de expansiune este de 40 de magazine noi pe an. În 2025, pentru a susține această dezvoltare accelerată, compania noastră a finalizat cel de-al 5-lea centru logistic, situat în Mihăilești (jud. Giurgiu). Pentru 2026 am bugetat tot 40 de unități noi, încercăm chiar să ajungem la 44 de deschideri, deoarece ne dorim foarte mult ca la finalul anului să sărbătorim inaugurarea magazinului cu numărul 500. Nu este nimic sigur încă, dar aceasta este dorința noastră.
Pentru anii următori vrem să depășim ritmul actual de expansiune
Pentru anii următori, planificăm să creștem acest ritm de expansiune pentru a ne atinge obiectivul de 1.000 de magazine operaționale până în 2035. Bugetul de investiții agreat pentru România este de 3 miliarde de euro, iar pentru 2026 valoarea este de 159 de milioane de euro.
Știm exact în ce zone vrem să ne dezvoltăm. Am împărțit harta României în celule și știm unde avem potențial în funcție de catchment area (zona de proximitate) a fiecărei comune sau a fiecărui oraș. Încet-încet, acoperirea orașelor mici se apropie de final, motiv pentru care ne îndreptăm atenția către comune. Desigur, o altă prioritate rămâne urbanul mare, unde încă mai există potențial de creștere, inclusiv în București.
Cât de mare este potențialul de expansiune în București – câte magazine PENNY vedeți posibile pe termen mediu și lung?
Estimăm că Bucureștiul și jud. Ilfov au un potențial de peste 140 de magazine PENNY, la acest număr am putea ajunge. Nu putem ști cu certitudine dacă vom reuși acest lucru până în 2035, deoarece în orașele mari expansiunea devine tot mai dificilă. În Capitală și în județul Ilfov operăm 52 de magazine în prezent și vedem că există deja anumite zone saturate sau chiar suprasaturate, iar la aceasta se adaugă provocările legate de obținerea autorizațiilor de construcție și de competiția foarte acerbă din retailul alimentar.
Ar fi posibil să vedem și preluări de spații comerciale de la alți retaileri?
Nu avem un astfel de plan în momentul de față. Nu știm ce ne va rezerva viitorul, însă momentan ne concentrăm pe o dezvoltare organică. Avem o echipă de expansiune foarte bună, pe care am crescut-o în ultima perioadă. Oamenii noștri sunt tot timpul pe teren și lucrăm constant la un volum mare de proiecte de expansiune. Concret, avem în lucru peste 200 de proiecte în paralel pentru a reuși să deschidem 40 de magazine pe an, deoarece procesul depinde foarte mult de autorități și de obținerea avizelor necesare.
Referitor la modelul de dezvoltare, nu ne limităm doar la spații în chirie, ci combinăm ambele variante: deținem foarte multe spații care sunt proprietatea noastră, în timp ce altele sunt construite special pentru noi în regim de închiriere.
Am putea vedea o flexibilitate la nivel de format de magazin, pentru o acoperire mai bună a zonelor rurale – de exemplu să intrați în anumite comune cu unități mai mici ?
Momentan nu luăm în calcul formate mai mici pentru mediul rural. Oricum, formatul nostru actual nu este unul foarte mare, suprafața magazinelor se încadrează între 850 și 900 de metri pătrați.
Când vorbim despre eficiență și despre faptul că ne profilăm ca un discounter axat pe optimizarea costurilor, standardizarea este esențială pentru noi. Vrem să fim cât mai standardizați tocmai pentru a menține eficiența operațională și pentru a ține costurile sub control. Peste 90% dintre magazinele noastre urmează formatul standard și ne dorim să păstrăm această direcție.
Vrem să fim cât mai standardizați, pentru a ține costurile sub control
Nu pot anticipa dacă pe viitor piața va cere un format de retail mai mare sau mai mic, însă consider că și locuitorii din comunele din România în care deschidem magazine trebuie să beneficieze de exact aceleași servicii și de același sortiment de produse ca și cei din mediul urban. Prin urmare, ne păstrăm abordarea unitară, inclusiv în ceea ce privește prețurile.
În urmă cu doi ani era inaugurat primul magazin 100% autonom PENNY din România. Ce ne puteți spune despre performanța lui și despre scalabilitatea acestei inovații?
Tehnologia pentru magazinul autonom (Foto sub paragraf) este extrem de scumpă în acest moment. Totuși, noi îl folosim ca spațiu de testare și învățăm de acolo foarte multe lucruri pe care ulterior le putem scala și implementa în celelalte magazine din rețea.
Fiind un prototip, testăm tehnologia, o îmbunătățim, optimizăm rata de eroare a sistemului și observăm ce își doresc concret clienții care îi trec pragul.
Intenționăm să dezvoltăm un magazin autonom în format standard, de mari dimensiuni, ceea ce ar reprezenta o premieră cel puțin în universul PENNY.
Rămâne însă de văzut dacă vom avea bugetul necesar și dacă acest proiect se va concretiza în 2027 sau în următorii 2-3 ani.
Casele de marcat self-checkout ar putea fi o măsură de eficiencizare, în contextul inflaționist din piața de retail? Și ce alte proiecte recente merg în această direcție de eficientizare a costurilor operaționale?
În prezet avem circa 170 de case self-checkout, iar magazinele noi din orașele medii și mari le deschidem direct cu case self-checkout.
De asemenea, suntem foarte mult orientați către energia verde: dacă inițial aveam în jur de 130 de locații dotate astfel, am ajuns deja la aproximativ 180 de magazine cu panouri fotovoltaice, din totalul de 464 de magazine operaționale. Locațiile noastre nu sunt încălzite cu gaz, iar sistemele de frig și congelare folosesc răcirea pe bază de dioxid de carbon. În noul centru logistic de la Mihăilești, inaugurat în 2025, folosim un sistem de încălzire cu pompe de căldură. Deci utilizăm toate aceste tehnologii verzi de ultimă generație.
Implementăm numeroase măsuri în domeniul sustenabilității, deoarece ne propunem să atingem neutralitatea climatică până în 2040 la nivelul Rewe Group. Totodată, avem stații de încărcare pentru mașini electrice instalate în peste 100 de locații.
Avem în plan și digitalizarea proceselor prin introducerea etichetelor electronice la raft. Demarăm acest proiect chiar în cursul acestui an și sperăm ca până la finalul lui 2027 să le implementăm în întreaga rețea. Această măsură va crește considerabil eficiența operațională în magazine și va reduce numărul de erori umane care apar în momentul schimbării prețurilor la raft.
în 2026 introducem etichetele electronice la raft
Multe dintre locațiile PENNY au și carmangerii lângă magazin, operate de prodcători specializați. Locațiile noi vor lua în calcul automat și asigurarea spațiului necesar pentru deschiderea unei carmangerii?
Ne propunem să creștem numărul carmangeriilor și să ajungem la 375 de locații până în anul 2029. Avem deja o serie de carmangerii pregătite, care urmează să fie integrate în rețea. Strategia noastră este ca, peste tot unde spațiul ne permite, noile deschideri să includă și o carmangerie. Unele magazine se lansează direct cu acest spațiu funcțional, în timp ce în alte cazuri procesul durează puțin mai mult, pentru a le oferi partenerilor noștri timpul necesar să își pregătească deschiderea.
În acest model de business lucrăm pe un lanț scurt regional. Produsele diferă în funcție de specificul zonal – de exemplu, preferințele pentru cârnați, slănină sau alte specialități din carne sunt foarte diferite în Moldova față de vestul țării, zona Clujului sau București. Prin urmare, cu ajutorul acestor parteneri, încercăm să fim cât mai aproape de gusturile locale, păstrând o abordare regională.
Din punct de vedere operațional, noi le închiriem spațiul din interiorul magazinelor noastre, iar ei operează businessul în mod independent. Suntem destul de flexibili în aceste parteneriate: în funcție de profilul furnizorului, unii aduc în plus și produse lactate, brânzeturi sau panificație, mai ales dacă dețin ferme proprii și au o producție integrată.
Pentru PENNY, prezența acestor produse regionale, foarte bine cunoscute de clienții din comunitatea respectivă, reprezintă un avantaj major. Am analizat performanțele și am observat că toate magazinele dotate cu carmangerie înregistrează un plus de trafic, ceea ce constituie un atu important în raport cu competitorii de pe piață.
Tot legat de sortiment, noi am observat un trend ascendent important în vânzările de produse ready-to-eat, ready-meals, ready-to-heat etc, tot ce intră în zona de “convenience food”. Cum performează gama PENNY To Go și care este strategia de dezvoltare a acesteia?
În noul nostru format standard de magazin am implementat la intrare două vitrine destinate produselor de impuls: una pentru cafea și sucuri, iar cealaltă pentru sandvișuri și prăjituri. De asemenea, mai avem poziționate încă două vitrine mari în zona dintre raioanele de carne și mezeluri. Pot să vă spun că ne-am extins considerabil sortimentul.
am dublat sortimentul și spațiul alocat la raft pentru convenience food
De exemplu, dacă anul trecut aveam 59 de articole în categoria produselor de tip convenience food, acum am ajuns la 109 articole, majoritatea fiind marcă proprie.
Cererea din partea clienților este tot mai mare, aceasta este tendința clară a pieței, motiv pentru care am dublat atât sortimentul, cât și spațiul alocat la raft. Toate aceste produse – inclusiv sucurile proaspete și cafelele ready-to-drink sunt expuse în vitrine frigorifice, pentru a fi păstrate la rece.
Tot în această zonă de convenience food am integrat și o vitrină dedicată prăjiturilor proaspete și torturilor. Aceste produse nu mai sunt disponibile doar în anumite locații pilot, ci le-am extins deja în întreaga rețea PENNY, ele făcând parte din sortimentul extins în ultimul an. Strategia noastră presupune păstrarea unui sortiment unitar la nivel național. Singura excepție o reprezintă raionul de panificație, unde lucrăm cu brutării și furnizori locali, produsele de pâine fiind adaptate de la un mazin la altul.
Credeți că mărcile proprii își vor accelera avansul în această perioadă dificilă din punct de vedere economic?
Mărcile proprii sunt clar o direcție câștigătoare în această perioadă, deoarece clienții sunt din ce în ce mai atenți la preț. În plus, pe piața din România, segmentul private label a evoluat enorm din punct de vedere calitativ. Ultimele studii arată că foarte mulți consumatori consideră aceste produse ca fiind la același nivel cu brandurile consacrate în ceea ce privește calitatea și siguranța.
În prezent, ponderea mărcilor proprii în rețeaua noastră este de 35%, însă ne dorim să creștem acest procent. Este un proces laborios, deoarece avem standarde extrem de stricte în materie de calitate și siguranță alimentară. Dezvoltarea unui produs marcă proprie nu se întâmplă peste noapte, ci necesită o colaborare strânsă și de durată cu furnizorul, până când acesta reușește să îndeplinească toate criteriile noastre. Cu toate acestea, investim masiv în această zonă și suntem convinși că ponderea mărcilor proprii va continua să crească semnificativ atât în cursul acestui an, cât și în 2027.
Care sunt categoriile strategice pentru PENNY în acest an?
În prezent, lucrăm intens la îmbunătățirea segmentului de mezeluri, unde ne dorim să aducem schimbări majore și să dezvoltăm noi produse marcă proprie. De asemenea, categoria lactatelor rămâne extrem de importantă – aici avem colaborări solide cu producători mari din țară alături de care dezvoltăm produse private label, un exemplu de succes fiind laptele Boni, cel mai vândut articol din întregul nostru portofoliu de lactate. Totodată, investim mult și în zonele de dulciuri și panificație. Pe segmentul băuturilor, berea Haiduc înregistrează o creștere foarte bună și devine un brand tot mai cunoscut în rândul consumatorilor. Practic, încercăm să dezvoltăm mărcile proprii în toate categoriile principale.
Target: creșterea ponderii legumelor și fructelor la peste 15% din vânzările rețelei
Referitor la raionul de fructe și legume, care depinde de sezon, acesta generează aproximativ 10% din cifra de afaceri, și ne dorim și sperăm ca acest procent să crească.
Insistăm foarte mult pe categoriile de legume, fructe, carne și produse proaspete de panificație (bake-off), deoarece acestea sunt cele care generează trafic în magazine și construiesc imaginea brandului. Dacă legumele și fructele arată impecabil la raft, iar zona de brutărie miroase frumos, clientul este impresionat din start. Să umpli un raft cu detergenți este un lucru simplu, pe care îl poate face oricine. Diferențierea se face prin prospețime.
Pentru a susține acest segment, prioritatea noastră este să lucrăm cât mai mult cu producători locali. Deși colaborarea directă cu producătorii mici este dificilă din punct de vedere logistic, colaborăm cu asociații care reușesc să 
adune volumele de marfă necesare.
Strategia noastră este una regională: ne dorim ca depozitul din Turda să fie aprovizionat de producători din Mureș (cum se întâmplă deja în cazul roșiilor), în timp ce pentru depozitul din Filiași să livreze legumicultori din Oltenia sau Gorj.
Mergem hotărât în această direcție. Clienții își doresc produse românești, iar noi facem toate eforturile pentru ca, mai ales în plin sezon, marfa de la raft să provină din România. Este o cerință clară a consumatorilor, dar și o dorință de-a noastră, aceea de a sprijini, atât cât putem, dezvoltarea agriculturii locale.
Dar în categoriile non-alimentare ce trenduri ați observat? Crește și acolo cota de piață a mărcilor proprii?
Da, iar această tendință pozitivă se manifestă inclusiv pe categorii ce pot părea a fi de nișă pentru un discounter, cum sunt produsele pentru îngrijirea copiilor. În perioada actuală, publicul este extrem de atent la buget, iar de aici provine atât creșterea acestor game, cât și focusul nostru major pe dezvoltarea mărcilor proprii și pe strategii promoționale eficiente.
Noi avem în portofoliu gama BabyWell care performează din ce în ce mai bine. Consumatorii au nevoie de puțin timp pentru a căpăta încredere într-o categorie atât de delicată, însă rezultatele sunt foarte bune.
