Situată în extravilanul orașului Cluj, deasupra cartierului Dâmbu Rotund, Ferma Steluța este una dintre cele mai vechi ferme pomicole din România. Familia Mitre a preluat-o în 2010, însă plantațiile erau îmbătrânite și depășite tehnologic. Cei trei copii ai familiei – Dan, Diana și Ioana Mitre – au relansat afacerea, inspirați de pasiunea părinților pentru cultivarea fructelor.
În prezent, ferma are 100 de hectare de livezi de cireși, meri și pruni, atât în proprietate, cât și în arendă pe termen lung, dintre care 70 de hectare sunt livezi noi, în sistem de agricultură superintensivă. La acestea se adaugă serele de legume, care se întind pe o suprafață de 8.600 mp.
Când și cum ați început să dezvoltați acest business?
Ferma Steluța este o afacere de familie, părinții mei activează în domeniu: ambii sunt ingineri horticultori. În anul 2010 s-au deschis câteva linii de finanțare din fonduri europene pentru înființarea de livezi. Atunci, familia noastră a aplicat pentru un prim proiect, în valoare de 1.300.000 de euro, în cadrul căruia am plantat 28 de ha de livezi de cireși în sistem superintensiv, 10 hectare de prun și 4 hectare de măr. În anul 2017 am accesat un alt proiect în valoare de 1.600.000 de euro, prin care am mai plantat încă 13 hectare de măr – am ajuns astfel la 17-18 hectare de livezi de măr și am construit un depozit cu atmosferă controlată, cu capacitatea de 1.000 de tone, pentru păstrarea fructelor. Am achiziționat atunci și o linie de procesare, de capacitate mică spre medie, pentru fabricarea de suc, fructe deshidratate, dulcețuri și alte produse derivate.
Aveați cunoștințele specifice pomiculturii/legumiculturii sau a fost nevoie să le dobândiți pe parcurs?
Da, am terminat Agronomia, cu specializarea Horticultură, sunt inginer horticultor. Experiența mea provine atât din cadrul facultății, cât și din familie: din ce am trăit și am acumulat de-a lungul anilor, alături de părinții mei.
Ați optat pentru conversia către agricultura ecologică la mere, la un moment dat. În ce stadiu vă aflați acum?
În prezent, la Ferma Steluța, mărul este cultivat exclusiv în regim ecologic. La depunerea proiectului de finanțare în 2017, noi am considerat că fructele provenite din cultura ecologică sunt de viitor, sunt fructele pe care oamenii își vor dori să le găsească pe piață în următorii ani.
Avem certificarea pentru producția ecologică obținută de la Ecocert, am reușit să dobândim know-how-ul necesar ca să producem ecologic. Pare ușor, dar nu este neapărat așa, sunt multe obstacole de depășit. Noi am reușit și avem în prezent un produs ecologic.
Ce soiuri de mere cultivați și cum ați făcut această alegere?
Alegerea soiurilor de măr aparține tatălui meu. Cultivăm soiurile Topaz, Golden și Pinova – sunt rezistente și se pretează la cultivarea în regim ecologic. Mai avem Jonagold și alte soiuri mai noi, mai puțin cunoscute publicului, dar care au calități valoroase: Sirius, Orion, Luna și Rosela.
Ați început să lucrați la construcția unui brand pentru merele voastre?
Noi am creat un brand nu doar pentru mere, ci pentru toate produsele Fermei Steluța. Ne situăm cu produsele noastre în zona premium. Credem în materialele reciclabile pentru ambalaje, care să ne reprezinte produsele sănătoase. Ne axăm pe produse curate, și nu vorbim doar despre cele provenite din cultura biologică, ci și despre cele din cultura convențională.
În procesul de cultură, ne folosim de metode de avertizare și stropim pomii doar când este nevoie – așadar, utilizăm la minimum soluțiile de tratare. Am dobândit experiența necesară din cultura ecologică, din lucrul împreună cu anumiți consultanți externi, așa se face că am obținut niște fructe curate, mai puțin stropite decât altele care se găsesc în piață.
Am încercat să arătăm acest lucru și prin imaginea de brand – avem un package curat, am folosit culori inspirate din natură.
Cum a fost anul 2021 pentru cultura de mere?
A fost un an bun, însă din câte observăm, piața absoarbe destul de puțin mărul ecologic, comparativ cu cel convențional și destul de puțin mărul românesc. Lumea cumpără ce e mai ieftin, din import, în principal din Polonia – merele poloneze ne fac o concurență puternică.
Reticența despre care vorbiți vine de la consumatori sau de la comercianți?
Lucrurile sunt legate: pe de o parte, este nevoie ca oamenii să-și dorească să plătească un preț mai mare pentru un produs ecologic, iar comercianții au la rândul lor un cuvânt de spus: consumatorul trebuie să găsească la raft produse ecologice, ca să le poată cumpăra. Cert este că față de piața Europei de Vest unde, din cunoștințele noastre, producția este ecologică, la noi un foarte mic procent din piața de mere este organic.
Unde comercializați fructele și legumele voastre în prezent?
Suntem prezenți cu produsele noastre în lanțurile de magazine: Carrefour, Auchan, Mega Image, Lidl, Profi etc. Dar livada de mere este nouă, anul acesta a intrat pe rod. Avem o vechime mai mare în retailul modern cu celelalte produse ale noastre, cu merele nu am intrat încă în toate rețelele.
Profităm însă de faptul că ne aflăm în Cluj și foarte mulți clienți vin și cumpără direct de la fermă. Este îmbucurător și ne ajută mult.
Ferma Steluța este recunoscută în special pentru calitatea cireșelor pe care le comercializează. Ce cantități obțineți, anual?
Producem peste 300 de tone de cireșe. Suntem una dintre fermele cu cea mai mare suprafață acoperită cu folie de protecție antiploaie.
Începând de anul viitor vom avea în funcțiune o linie de sortare ultramodernă și o instalație pentru refrigerare prin hidrocooling. Sperăm să obținem un produs de top, de nivel international. Cireșii sunt plantați de mult, aceasta este principala noastră cultură. Avem în total 60 hectare din care 28 sunt livada nouă, plantată în anul 2012.
Ce soiuri cultivați și în ce perioadă din an?
Principalele noastre soiuri de cireșe sunt Regina și Kordia (cultivate pe 60% din suprafață). Restul de 40% sunt alte soiuri, cum ar fi: Burlat, Summit, Carmen, Karina, Lapins, Merhchant.
Condițiile pedoclimatice în zona noastră sunt favorabile cireșului. Fructele au o periodă de coacere îndelungată, în condiții climatice normale începem să recoltăm în jur de 25 mai și perioada de recoltare se întinde până în 10 august. Putem livra cireșe pentru aproape 2 luni și jumătate, un lucru destul de important.
Datorită zonei unde ne aflăm, o altă particularitate este că cireșele se coc mai târziu decât în alte părți din România.
Practic, noi vindem 80% din producție începând cu 1 iulie, când celelalte ferme termină livrările. Acest lucru este posibil în mare parte și pentru că livada noastră dispune de un sistem de susținere (inclusiv plasă antigrindină) și sistem de irigare.
Ploaia este cel mai mare dușman al cireșelor: o ploaie de două-trei ore în perioada când fructele sunt la maturitate deplină produce mari pagube. O ploaie de o zi poate să compromită recolta. De aceea, majoritatea fermierilor se grăbesc să recolteze, indiferent de gradul de coacere.
Noi culegem eșalonat – în trei treceri – și doar în momentul în care fructele ajung la maturitate deplină.
Reușiți să vindeți cireșele voastre sub brandul Ferma Steluța?
Sub brandul Ferma Steluța vindem în toate lanțurile de magazine din România. Livrăm cireșele vrac și la caserolă – caserola noastră cu cireșe este un brand destul de cumpărat. În sezon, facem livrări zilnic pe toate platformele din țară, comercializăm cireșele la caserolă (dar și prunele) sub brandul Ferma Steluța. Pe lângă asta avem și colaborarea cu Carrefour, în programul Filiera calității la cireșe și prune, precum și sub brandul Carrefour Bio, cu merele noastre.
De anul viitor, când vom beneficia de sistemul de sortare și de hidrocooling, luăm în calcul exportul de cireșe în Europa de Vest. Cereri am avut și anul acesta, dar nu le-am putut onora, pentru că nu puteam face față comenzilor venite din România.
Legume cultivați doar în seră? Care sunt cantitățile pe care le obțineți?
Da, avem o seră de legume construită în cadrul unui proiect SAPARD în 2007, unde cultivăm legumele la sol, în stil tradițional. În mare parte – cca 70% din suprafață este cultivată cu tomate-, iar restul de 30% cu ardei, castraveți, verdețuri. De la an la an schimbăm tipul de legume, în funcție de experiența pe care o avem cu clienții în anul precedent.
Livrăm roșii în toate supermarketurile din Cluj, la Carrefour, Auchan Iulius Mall și Iris, în Mega Image, am livrat în București pe platformele Auchan și Mega Image.
Cultura de roșii este una la care am încercat să obținem calitate și nu cantitate, este situată pe un sol argilos, lucru care în final conferă gust bun produsului.
Cultivarea legumelor în condițiile climatice din zona noastră este foarte dificilă, avem o rentabilitate redusă pe acest sistem de cultură comparativ cu unul hidroponic. La aceasta se adaugă scumpirile de energie, deci ne va fi mai greu. Vom vedea cum vom finaliza anul acesta.
Avem un magazin în cadrul fermei, foarte vizitat de clujeni și aducem în magazin exact legumele pe care oamenii și le doresc. La legumele noastre diferența este dată de gust și asta ne dorim să obținem pentru toate produsele Ferma Steluța. Producem anual 100 de tone de roșii și 30-40 de tone de castraveți.
Datorită gustului merelor, cireșelor și roșiilor noastre avem o masă mare de clienți în magazinele din Cluj. Clujenii ne iubesc produsele, în magazinele unde suntem prezenți cu cireșele Ferma Steluța crește traficul în acea perioadă.
Cât ați investit și ce v-ați propus odată cu achiziționarea liniei de procesare?
În cadrul celui de-al doilea proiect cu fonduri europene, accesat în 2017, am investit aprox. 50.000 de euro într-o linie de producție de suc, cu o capacitate de 2.000 de litri pe zi, îmbuteliabil în sticlă sau bag-in-box, un utilaj de uscat fructe cu o capacitate de 100 kg/șarjă. Avem o linie de producție de dulceață, care poate procesa aprox. 100 kg fructe/șarjă.
Ne-am propus să mergem pe o producție de volum mic, dar cu o calitate mai bună și să obținem niște produse cu personalitate. Apoi, dacă piața le cunoaște și le cere, să investim în capacitatea de producție pentru a le multiplica la scară mai mare.
Ce produse derivate ați obținut în 2021?
Pe sucul de mere este o concurență foarte mare, prin urmare am optat pentru câteva varietăți pe bază de suc de mere, în combinație cu alte fructe. Au ieșit niște produse excepționale, pe care piața le-a primit foarte bine: suc de mere cu ghimbir, suc de mere cu sfeclă, suc de mere cu morcov și cu spanac. La sucul de mere cu ghimbir am adăugat și alte ingrediente care i-au dat un gust unic.
Le-am îmbuteliat în sticlă de sticlă la 330 ml și la sticle de plastic, precum și la Bag-in-box de 3 l. De anul viitor vrem să completăm gama de produse și cu cidrul de mere.
Pe lângă sucuri, am produs bulion, dar și o dulceață de cireșe 100% fruct, fără zahăr adăugat. La acestea se adaugă dulceața de cireșe cu vișine, dulceața de cireșe cu ardei iute – care este un produs popular la noi, dulceața de prune. Avem în pregătire o dulceață de măr cu gutui și una de roșii. Încercăm să descoperim gusturi care să ni se potrivească. Mergem pe ideea de produs sănătos, fără zahăr adăugat, fără conservanți.
Le comercializăm deocamdată pe piața locală, unde brandul Ferma Steluța este extrem de puternic.
Am mărit și modernizat magazinul din incinta fermei, astfel încât avem un trafic de peste 200-300 de clienți zilnic și ne propunem să creștem traficul în continuare.
În mediul online, pe Facebook avem 40.000 de urmăritori, un număr semnificativ, dacă ne raportăm la populația Clujului. Eticheta Ferma Steluța imprimă celui care ține un produs în mână încredere în produsul respectiv.
Din vara lui 2021 am făcut trecerea către un ambalaj curat, am vrut să iasă produsul în evidență. Am vrut să transmitem că este un produs excelent indiferent că este obținut din cireașă, măr, prună sau roșie, de aceea, etichetele noastre sunt simple, fără înfrumusețări. Vrem să ne reprezinte calitatea, ceea ce clienții noștri știu deja.
Care sunt oportunitățile de extindere pentru voi în 2022?
La cireșe, odată cu deschiderea liniei de sortare și a instalației de hidrocooling, calitatea cireșelor noastre va crește. Fructele vor fi sortate pe categorii de mărime și vom avea acea calitate extra cu care vom putea merge oriunde pe piața internă, dar și pe cea europeană.
Vrem să îi facem conștienți pe români de importanța consumului de măr ecologic, deoarece nu au încă această obișnuință. Simțim că este loc de creștere și că piața se va alinia la ce se întâmplă în alte țări europene – de exemplu în Austria, unde se cultivă în cea mai mare parte doar măr ecologic.
Cu acele produse procesate la care vom avea un feedback foarte bun din partea clujenilor, vom accesa rețelele de supermarketuri la nivel național. Ne-am dori ca într-un timp foarte scurt, să ne cunoască brandul consumatorii din Iași, din Constanța, din Timișoara, așa cum ne cunosc cei din Cluj.
Cu ce cifră de afaceri veți încheia anul 2021?
Ferma Steluța are o cifră de afaceri de 1.000.000 euro, la care se adaugă veniturile generate de seră pe care le estimez la 500.000 de euro, probabil că per total vom încheia cu 1.500.000 de euro.
Care sunt cele mai mari obstacole în dezvoltarea acestui business?
Principalul obstacol de-a lungul timpului au fost factorii climatici, pe care nu-i putem controla, dar am învățat să ne luptăm cu ei. Am avut doi ani în care am pierdut aproape toată cultura din cauza înghețului târziu de primăvară, dar acum avem metode de protecție împotriva accidentelor climatice.
Apoi, niciun producător agricol nu poate vinde doar pe cont propriu, trebuie să fie într-un parteneriat cu lanțurile comerciale și depinde de încrederea pe care acestea i-o acordă, de cantitățile pe care le comandă, ca să poată crește.
Au marile lanțuri de magazine deschiderea necesară față de produsele voastre?
Am avut experiențe foarte bune în ultimul timp. Simțim că retailerii își doresc să aducă din ce în ce mai multe produse românești la raft. Este o cerință pe care doresc să o satisfacă pentru clienții lor.
Așa se întâmplă peste tot în lume, oamenii vor să cumpere local. Nouă ne este greu să exportăm mere, pentru că ungurii vor să cumpere mere ungurești, austriecii vor să cumpere mere din Austria și tot așa. În sectorul de fructe proaspete este perfect justificabil, pentru că produsele locale chiar au prospețime.
De aceea, avem speranța că în viitor lucrurile vor merge mai bine și pentru merele românești!
