Am cerut mai multe clarificări Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) asupra riscului adoptării proiectului de lege PL-x nr. 178/2022, privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi, în forma aprobată de Parlamentul României, deoarece mai mulți actori din piață au semnalat că aceasta se îndepărtează atât de forma Directivei Europene 633 UTP, cât și de scopul cu care a fost inițiată, și anume de a proteja micii producători locali.
Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) semnalează în primul rând că orice măsură care ar extinde domeniul de aplicare al Directivei ar trebui să pornească de la o analiză aprofundată și de la o evaluare a impactului economic și asupra concurenței ținând cont de argumente referitoare la efecte pe termen scurt și lung ce ar putea fi generate de această extindere a domeniului de aplicare din perspectiva locală. Parlamentul României a ales extinderea și modificarea măsurilor incluse în Directivă fără o astfel de analiză.
“Prin aplicarea Directivei 633 UTP, asa cum a fost adoptată de Parlament, considerăm că este grav îngrădită libertatea de negociere a părților, acest lucru urmând a se răsfrânge, în cele din urmă, în prețul produselor și serviciilor, în detrimentul consumatorului.”
Mai mult decât atât, aceste măsuri de limitare a libertății de negociere vor afecta, în primul rând, furnizorii locali, având exact efectul contrar spiritului și obiectivelor Directivei.
„Definirea ca practică comercială neloială vânzarea unor produse sub marca proprie și obligarea unui retailer-comerciant de a introduce în magazinul său un produs aparținând unui concurent reprezintă o ingerință în strategia comercială a acestuia și o încălcare a principiilor economiei de piață și a libertății economice, comerciantul respectiv având dreptul constituțional de a lista la raft produsele dezvoltate sub marca proprie.”
„Protejarea micilor afaceri de practicile neloiale trebuie totuși să le permită în continuare să se folosească de practici care sunt utile, legitime, corecte și eficiente, atâta vreme cât sunt agreate în mod explicit.”
„Transpunerea Directivei în forma în care a fost adoptată de Parlament nu adresează miezul problemei, anume competitivitatea redusă a micilor afaceri, ce rămâne nerezolvată prin interzicerea acordurilor reciproce.”
„În acest punct, legiuitorul ar fi putut avea o contribuție esențială la abordarea adevăratei probleme prin identificarea mijloacelor de a îmbunătăți practicile concurențiale prin evaluări metodice în cadrul lanțului de aprovizionare și prin măsuri țintite care să asigure că relațiile comerciale dintre participanții de dimensiuni diferite sunt rezonabile si corecte, nu prin interzicerea unor mecanisme legitime, metodă care nu își va dovedi eficacitatea.”
„Prin interdicții cu efecte nedorite în ceea ce privește atractivitatea și competitivitatea micilor producători și comercianți nu vom face decât să ne îndepărtăm din ce în ce mai tare de obiectivul unei piețe diversificate, sustenabile și orientate spre viitor. Consumatorul final poate resimți în scurt timp limitarea ofertei din partea furnizorilor români.”
Mai multe voci din piață spun că modificările care au fost aduse în Parlamentul României pentru transpunerea Directivei Europene 2019/633 afectează atât forma, cât și scopul inițial al proiectului înaintat de Comisia Europeană.
