În hățișul legislativ al obligațiilor față de mediu, producătorul care pune pe piață ambalaje pare să fie singurul care are riscul unei penalități pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Roxana Șunică, Directorul General Adj. al FEPRA International, caută să clarifice aspectele cele mai importante, astfel încât fiecare operator economic să își poată îndeplini țintele de reciclare.
Ce schimbări legislative afectează companiile care introduc produse ambalate pe piața națională, în prezent?
Modificările noi vin ca urmare a implementării în legislația națională a prevederilor din directivele europene specifice pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje (Directiva CE nr. 851/2018 și Directiva CE nr. 852/2018). În primul rând, începând cu 2019, pentru producătorii și importatorii de produse ambalate au crescut obiectivele de valorificare* pentru ambalajele puse pe piața națională. Apoi, o nouă cerință o reprezintă necesitatea acoperirii costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje, care se regăsesc în deșeurile municipale. Prin noua legislație (OUG 74/2018) se consideră că ambalajele primare se regăsesc în deșeurile municipale și, prin urmare, producătorii trebuie să finanțeze activitățile autorităților publice locale legate de managementul acestor deșeuri: colectare, sortare, campanii de conștientizare etc.
Dacă până în 2019 producătorii puteau să își atingă obiectivele individual prin contractarea directă din piață a oricăror tipuri de deșeuri de ambalaje, în prezent ei sunt mai degrabă încurajați să încheie contracte cu organismele care implementează răspunderea extinsă a producătorului (OIREP). Recuperarea propriului ambalaj din piața națională – ca variantă de atingere a obiectivelor de reciclare și valorificare în mod individual – reprezintă un efort financiar și organizatoric dificil.
Haideți să exemplificăm rolul fiecărei companii responsabile de introducerea de deșeuri de ambalaje din industria și comerțul cu alimente și băuturi:
Toți cei care fac disponibil pentru prima dată pe piața din România ambalaje sau produse ambalate, au în primul rând obligația să se înregistreze ca producători și să depună la autoritățile de mediu declarații corecte și complete cu privire la cantitățile de ambalaje introduse în țară. Pentru acestea, individual sau prin intermediul unei organizații de implementare a obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorului trebuie să asigure apoi finanțarea pentru activitățile de: colectare, sortare, transport, reciclare, creșterea gradului de conștientizare a populației etc. și atingerea țintelor de reciclare și valorificare a deșeurilor, conform legislației în vigoare.
Astfel, sticlele care provin de la uleiul de măsline importat, cutia de lapte marcă proprie a retailerului, borcanul de iaurt sunt toate ambalaje primare care vor deveni deșeuri ce trebuie gestionate de către operatorii de salubritate, care le vor recupera din deșeurile municipale generate de populație. În ceea ce privește ambalajele secundare și de transport, colectorii autorizați pot asigura preluarea acestor deșeuri din comerț și industrie. Deșeurile sunt sortate, transportate, iar obiectivul final este acela ca toate aceste ambalaje să ajungă în instalațiile de reciclare și/sau valorificare, fiind astfel deviate de la depozitarea în gropile de gunoi.
Există obligații legale de mediu specifice fiecărui tip de ambalaj sau industrie?
Da, de exemplu, producătorii de băuturi care intenționează să pună pe piața națională ambalaje reutilizabile trebuie să utilizeze sintagma “ambalaj reutilizabil”, fie pe eticheta produsului, fie pe ambalajul lui. Iar pentru acestea, trebuie să se asigure recuperarea unui procent de minim 80%.
Care sunt obligațiile anuale de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje și ce pot face operatorii economici ca să își îndeplinească obligațiile?
Indiferent de tipul de activitate desfășurată de către operatorii economici – producători/importatori de produse ambalate, obiectivele de valorificare ale deșeurilor au crescut. Subliniez creșterea obiectivului global de valorificare de la 60% la 65%, cu mențiunea că acesta va mai crește în următorii ani la nivelul UE și implicit și la noi, precum și creșterile mari de țintă pentru: lemn, materiale plastice, oțel sau aluminiu.
Pentru a-și îndeplini obligațiile, producătorii și importatorii de produse ambalate au două variante: fie să le îndeplinească individual, cu propriile ambalaje devenite deșeuri, administrându-și singuri costurile, fie prin contract cu o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului – către care plătesc tarifele comunicate și care, teoretic, ar trebui să vină cu costuri optimizate datorită volumului mare de activitate și a experienței în domeniu. Apoi, producătorii trebuie să urmărească îndeplinirea țintelor legale asumate prin contractul comercial încheiat între părți.
Indiferent de modul în care își vor îndeplini obiectivele de valorificare, producătorii și importatorii trebuie să țină o evidență cantitativă a ambalajelor introduse pe piața națională pe tip de material (hârtie/carton, plastic, lemn, metal și sticlă) și pe tip de ambalaj (primar, secundar și de transport).
În situația în care își îndeplinesc singuri obiectivele de valorificare, aceste informații referitoare la cantitățile de ambalaje puse pe piața națională, precum și informațiile cu privire la cantitățile de deșeuri valorificate vor fi raportare lunar la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și, anual, conform Ord. nr. 794/2012 la Autoritatea competentă pentru protecția mediului.
Operatorii care au contract cu o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului vor raporta lunar cantitățile de ambalaje pe tip de material și pe tip de ambalaj către aceasta și vor întocmi declarația lunară către Administrația Fondului pentru Mediu cu cantități de ambalaje puse pe piață națională pe tip de material și cantități de deșeuri valorificate de către OTR, dar nu mai au și obligația de a raporta anual la Autoritatea competență pentru protecția mediului.
Ce pot face, concret, operatorii economici să recupereze din piață, de la consumatorii finali, propriile deșeuri de ambalaje?
Puțini operatori economici vor reuși să recupereze de la consumatorii finali propriile deșeuri de ambalaje pentru care sunt responsabili. Ambalajele primare vor fi cel mai greu de recuperat. Retailerii pot organiza, de exemplu, în imediata vecinătate puncte de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje, astfel încât populația să le poată preda ulterior.
De asemenea, marile magazine trebuie să comercializeze produse care pot fi vândute atât vrac, cât și ambalate individual, astfel încât populația să aleagă modul în care achiziționează produsele.
Retailerii care dețin deșeuri de ambalaje secundare și de transport (respectiv, considerate din comerț și industrie) au obligația de a returna ambalajele folosite către furnizorii lor de produse sau operatorii economici desemnați de aceștia, conform prevederilor contractuale; de a preda deșeurile de ambalaje secundare și de transport către colectori desemnați de o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului și/sau să asigure reciclarea deșeurilor prin intermediul operatorilor economici autorizați, cu raportarea ulterioară a cantităților de deșeuri de ambalaje către autorități.
Roxana Șunică, Fepra: „Teoretic, recuperarea propriilor ambalaje care au devenit deșeuri este posibilă, însă necesită investiții în infrastructura de colectare selectivă, încheierea de contracte cu operatori autorizați și, de asemenea, alocarea de resurse și personal care să înțeleagă fluxul deșeurilor și care să gestioneze foarte bine cantitățile de ambalaje devenite deșeuri, pe teritoriul național.”
Cum se modifică regimul ambalajelor reutilizabile și returnabile?
Operatorii economici care le introduc pe piața națională sunt obligați să marcheze pe ambalaj sintagma „ambalaj reutilizabil”, să organizeze începând cu 1 ianuarie 2019, preluarea lor, astfel încât să relizeze un procentaj de returnare de minimum 80%.
Toți operatorii economici care pun pe piață produse ambalate în ambalaje reutilizabile au obligația începând cu data de 31.03.2019 să implementeze valoarea garanției de 0,5 lei/ambalaj.
Începând cu 1 ianuarie 2020, producătorii de băuturi (bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase) care ambalează produse în ambalaje primare nereutilizabile vor fi obligați să pună pe piața națională un procentaj de 5% de ambalaje reutilizabile din totalul ambalajelor puse pe piața națională. Acest procent trebuie să crească cu alt procent de 5%, anual, până în anul 2025, inclusiv.
Toți operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligați să informeze consumatorii cu privire la valoarea garanției bănești și la sistemul de preluare, să primească la schimb ambalajele reutilizabile ale produselor care sunt într-o stare corespunzătoare și să returneze la solicitarea consumatorului, în baza bonului fiscal, valoarea garanției bănești. Producătorii/importatorii trebuie să informeze comercianții și/sau consumatorii asupra încetării utilizării unui anumit tip de ambalaj reutilizabil și să asigure preluarea acestuia timp de încă 6 luni de la data încetării utilizării lui.
Ce alte reglementări sau impuneri vor afecta companiile responsabile de introducerea de deșeuri de ambalaje din industria și comerțul cu alimente și băuturi în viitorul apropiat?
În plus față de cele amintite mai sus, aș vrea să menționez că până la data de 1 ianuarie 2021 se va stabili și un sistem de garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri pentru băuturi, cum ar fi: bere, băuturi alcoolice, sucuri, băuturi răcoritoare, ape minerale de orice fel.
Ce sancțiuni există pentru nerespectarea prevederilor legale în vigoare?
În cazul nerespectării și neaplicării sintagmei „ambalaj reutilizabil” pe eticheta sau direct pe ambalajul produsului, de exemplu, se prevăd sancțiuni cuprinse între 16.000 lei și 30.000 lei. De asemenea, dacă, începând cu 1 ianuarie 2019 nu se preiau din piață ambalajele reutilizabile, astfel încât să se realizeze un procentaj de returnare de 80% se prevăd amenzi în valoare de la 20.000 lei la 40.000 lei.
Pentru nerespectarea obligației de a pune pe piață națională un procent de 5% de ambalaje reutilizabile din cantitatea de ambalaje puse pe piață într-un an este prevăzută o amendă cuprinsă între 20.000 lei și 40.000 lei.
Dacă nu sunt respectate prevederile referitoare la informarea consumatorilor cu privire la garanția bănească, cât și la returnarea garanției în baza bonului fiscal, amenda poate fi cuprinsă între 16.000 lei și 30.000 lei.
În cazul în care nu se respectă obligația de a menține o evidență clară în ceea ce constă cantitățile de ambalaje puse pe piață din punct de vedere a tipului de material (hârtie/carton, plastic, metal și sticlă) cât și a tipului de ambalaj (primar, secundar și de transport), operatorii economici pot primi amendă cuprinsă între 30.000 lei și 50.000 lei.
Cu cât s-a majorat cuantumul amenzilor aplicate?
Pentru deșeurile de ambalaje gestionate de către operatorii economici în conformitate cu Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor nu s-au identificat majorări în ceea ce privește valoarea amenzilor. Însă, în conformitate cu Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, amenzile s-au majorat cu aproximativ 50%. De asemenea, pentru prevederi noi, se aplică amenzi noi, cum ar fi pentru evidența strictă a cantităților de ambalaje din punct de vedere al materialelor și a tipurilor de ambalaje puse pe piață națională: amenda maximă de 50.000 lei nu era prevăzută anterior.
Cum sunt afectate, la rândul lor, organizațiile de transfer de responsabilitate de schimbările legislative?
Cele mai importante schimbări legislative în ceea ce privește activitatea desfășurată de către un OIREP (organizație de implementare a răspunderii extinse a producătorului) sunt următoarele:
– începând cu primul an de activitate cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicită autorizarea să fie de 10.000 tone;
– să implementeze răspunderea extinsă a producătorului distinct pentru deșeurile de ambalaje din comerț și industrie și pentru deșeurile de ambalaje din deșeurile municipale;
– să stabilească tarife distincte pentru deșeurile de ambalaje din comerț și industrie și deșeurile de ambalaje municipale;
– să declare aria geografică în care urmează să își desfășoare activitatea;
– să desfășoare anual campanii de informare împreună cu Autoritățile Competențe în domeniul Protecției Mediului.
De asemenea, OIREP -urile trebuie să încheie contracte cu autoritățile publice locale sau cu asociațiile de dezvoltare intracomunitare pentru cantitățile de ambalaje primare preluate de la operatorii economici de salubritate, să încheie contracte cu operatorii eonomici autorizați pentru preluarea de ambalajelor secundare și terțiare a deșeurilor de ambalaje din comerț și industrie și să încheie contracte direct cu reciclatori/valorificatori pentru confirmarea cantităților de deșeuri de ambalaje destinate a fi reciclate.
Ce strategie de va menține în piață și, eventual, de a crește veți aborda?
Primul obiectiv în 2019 l-a reprezentat pentru FEPRA, ca de altfel pentru toată piața OTR-urilor, îndeplinirea condițiilor minime pentru a ne continua activitatea drept OIREP – vedeți obligațiile privind cantitatea minimă de ambalaje puse pe piață și acționariat. Prin urmare, avem 20 de producători români acționari noi FEPRA și am depus documentația justificativă în termenul-limită stabilit de lege, aflându-ne în procedura de avizare.
În plus, colegii noștri din echipa de colectori sunt în plin demers de a încheia cât mai multe parteneriate cu autoritățile locale din România pentru a contribui la sistemul național care asigură reciclarea deșeurilor de ambalaje provenite de la populație și îndeplinirea țintelor producătorilor pe care îi reprezentăm.
Ca și până acum, singura strategie posibilă pentru noi o reprezintă respectarea legislației de mediu, cu onorarea obiectivelor asumate prin contractele încheiate cu clienții producători, precum și cu furnizorii de servicii de colectare, sortare, transport și reciclare/valorificare. Ca și în 2018, avem un obiectiv de preluare a responsabilității pentru aproximativ 300.000 tone ambalaje, ceea ce ne situează printre actorii relevanți de pe această piață.
Notă: Începand cu 2019, pentru producatorii și importatorii de produse ambalate au crescut obiectivele de valorificare pentru ambalajele puse pe piața națională, după cum urmează:
