Schimbarea structurală a exporturilor Republicii Moldova vine din zona serviciilor care au ajuns din urmă exportul tradițional de bunuri, fiind responsabile și de echilibrarea balanței comerciale a țării. Pe de altă parte, producătorii agroalimentari trebuie să investească mai mult în fabrici și tehnologii noi pentru a crește livrările de produse procesate dincolo de granițele țării, care în prezent sunt devansate de importuri. Aceasta sunt două dintre concluziile evenimentului Moldova Business Week 2026, desfășurat între 28 septembrie – 2 octombrie la Chișinău.
IT, educație, sănătate și transport – sunt sectoarele principale care exportă servicii din Moldova. Anul trecut, IT-ul depășit pentru prima dată pragul de un miliard de euro la export.
În zona livărilor de bunuri se remarcă sectorul agroalimentar cu o pondere de 45%, însă aici provocarea companiilor de profil este de a genera mai multă valoare adăugată în economie. “Noi, din păcate, în sectorul agroalimentar mai mult facem import de produse procesate decât export. Acum, dacă privim separat fiecare dintre sectoarele agroalimentare, vedem un decalaj enorm între zootehnie și viticultură” – a afirmat Eugen Osmochescu, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, în cadrul evenimentului Moldova Business Week 2026.
O veste bună este că, din 2027, Moldova ar putea primi dreptul de a exporta și alimente procesate de origine animală în Uniunea Europeană. Acest lucru va intensifica schimburile comerciale de produse cu valoare adăugată – ceea ce urmărește, până la urmă, orice țară exportatoare.
68% din exporturile de mărfuri ale Moldovei sunt livări către UE. România, principalul partener comercial.
Exporturile de bunuri își mențin trendul ascendent, cu un plus de 11,7% pe primele 7 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar categoriile agroalimentare au avansat chiar mai mult (+15% în intervalul menționat), potrivit datelor prezentate de agenția Invest Moldova la eveniment.
Anul trecut, exporturile de mărfuri au totalizat aproape 3,8 miliarde de dolari – valoarea în creștere cu peste 6% față de anul anterior. Automotive, electronica și sectorul agroalimentar se numără printre domeniile cel mai bine conectate la piața Uniunii Europene. În prezent, UE este cel mai important partener comercial, absorbind aproximativ 68% din totalul bunurilor exportate de Republica Moldova. În ultimii șase ani, exporturile către UE s-au majorat cu peste 60%.
“Este important să înțelegem că produsele moldovenești, dacă pot concura pe o piață precum este cea a Uniunii Europene, înseamnă că pot intra cu succes pe multe alte piețe internaționale. Dar următoarea ambiție trebuie să fie nu să exportăm mai mult, ci să exportăm mai bine: mai multă procesare, mai multă tehnologie, mai multe branduri proprii, mai multe produse pe care compărătorul să le aleagă pentru că Moldova oferă calitate, autenticitate, ceva distinct de ceea ce poate găsi el pe piața sa”, a subliniat Cristina Ceban, Secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul Moldova Export Forum – eveniment integrat în agenda Moldova Business Week 2026.
Performanța din sectorul agroalimentar
În sectorul agroalimentar, Republica Moldova exportă preponderent semințe și fructe oleaginoase, cereale, fructe, legume, băuturi alcoolice și grăsimi, primele trei categorii reprezentând 58% din totalul acestor exporturi.
“Suntem lider mondial prin cea mai mare colecție de vinuri (după numărul de sticle) și prin densitatea viilor. De asemenea, anul trecut ne-am clasat pe locul 8 mondial la exportul de cireșe, pe locul 12 la miere, pe locul 14 la struguri de masă și pe locul 5 la exportul de prune”, a declarat Corneliu Spinei, Șeful Direcției Promovare Export în cadrul agenției Invest Moldova.
Moldova, pe locul 5 mondial la exportul de prune și pe locul 8 la exportul de cireșe.
Un moment important al forumului Moldova Export Forum a fost prezentarea programului „Top 25 Exporters from Moldova” și premierea celor 25 de companii selectate pentru această ediție, recunoscute pentru contribuția lor la prezența economiei locale pe piețele externe.
Printre companiile premiate se numără și producătorul de înghețată Sandriliona, cel care deține brandul Sandra la nivel local. Jumătate din producție se livrează în prezent în afara țării, pe aproximativ 15 piețe. Anul acesta, compania a demarat exportul în Ucraina. “Ne confruntăm în prezent cu majorarea prețului energiei, lipsa de personal calificat și provocări generate de instabilitatea politică. Cu toate acestea, Moldova rămâne o locație bună de producție”, a afirmat Angela Lupu, Director General Adjunct al companiei Sandriliona, în cadrul unui eveniment organizat de FIA (Foreign Investors Association in the Republic of Moldova) și integrat în agenda Moldova Business Week 2026.
Un alt exemplu de succes la export este producătorul de nuci și fructe uscate Monicol, cu livrări anuale pe piețele externe de peste 11 milioane de euro, în condițiile în care cifra de afaceri estimată de companie pentru 2026 este de 12-13 milioane de euro. Brandul său Fruit2go a intrat în mai multe rețele de magazine din România. Însă cea mai mare pondere în vânzările pe piețele externe le revine vracurilor și produselor marcă proprie pentru retaileri.
“Tendințele internaționale sunt dictate în prezent de SUA, Chile și China. Dacă în urmă cu 7-8 ani exportam nuci în China, astăzi se importă cantități masive din această țară, în special pe piața din România, unde activăm prin firma Monicol Trading. China este în prezent cel mai mare producător global de nuci”, a declarat Carmina Vicol, acționar al companiei Monicol, în cadrul unui tur ghidat al fabricii realizat pentru investitorii străini și jurnaliștii prezenți la evenimentul Moldova Business Week 2026.
Și producătorul de snacks-uri sărate și maioneză Sapico a deschis porțile fabricii sale din Chișinău, cu ocazia Moldova Business Week 2026. Cele mai mari piețe de export ale companie, după vânzările realizate în 2025, sunt Georgia și țările baltice.
Snacks-urile sale ajung și în vestul Europei, de exemplu în Marea Britanie – Sapico având proiecte de mărci private dezvoltate cu unele dintre cele mai mari rețele de magazine de proximitate.
Pentru următorii ani sunt planuri de a intensifica exporturile și în România, acest lucru fiind posibil datorită unor investiții de 3 milioane de euro aflate în derulare în noua sa fabrică, inaugurată în 2025. “Investiția actuală va tripla capacitatea de producție a acestei fabrici. Avem focus pe creștere, export și dezvoltarea continuă a portofoliului pentru a răspunde cerințelor actuale ale consumatorilor. În prezent, 70% din producția noastră se duce la export, pe 28 de piețe”, a declarat Mihail Curchi, directorul de producție al Sapico.
Alți producători moldoveni orientați puternic către export, premiați în cadrul forumului organizat la Chișinău, sunt Alfa-Nistru (cu o pondere de 75% a vânzărilor pe piețele externe), Orhei-Vit, Purcari, Cricova, Vinăria din Vale și Fani (exportator de fructe proaspete).
“Moldova a demonstrat deja că poate ajunge departe. Companiile noastre au avut curajul să intre pe piețe noi, unele foarte exigente, cât și pe piețe foarte îndepărtate. Au învățat să concureze, să se adapteze, cât și să răspundă unor standarde tot mai înalte și unor conjuncturi mai dificile”, a declarat Cristina Ceban, Secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul Moldova Export Forum 2026.
Principalele destinații de export
România, Italia, Germania, Cehia și Polonia conduc topul partenerilor comerciali din UE. România este, de departe, cea mai importantă destinație de export pentru Republica Moldova, reprezentând principala sa piață comercială. Aceasta absoarbe aproximativ 29% din valoarea totală a exporturilor de mărfuri ale Republicii Moldova.
Spre comparație, Turcia acoperă aproape 10% din exporturile moldovenești, fiind urmată de Italia 9,2% și de Cehia cu 8,2%. Pe de altă parte, România ocupă primul loc și în topul țărilor din care Republica Moldova importă bunuri, având o pondere de 22,7% din totalul importurilor.
Din punctul de vedere al logisticii, aproape 80% din toate produsele exportate din Republica Moldova pleacă prin transportul rutier. Un procent de 15% reprezintă transportul maritim prin portul liber Giurgiulești (singurul port al Republicii Moldova cu ieșire directă la fluviul Dunărea și, prin urmare, la Marea Neagră), și doar 2,7% revine transportului feroviar.
