Berea artizanală românească a devenit atractivă și pentru retail

Fenomenul berilor artizanale este unul cu puternică tradiție în țările vest-europene și în SUA, iar de câțiva ani a început să ia amploare și în România. La ora actuală, în țara noastră există peste 40 de microberării, 17 dintre ele deschise în anul 2018.
În piață sunt disponibile tot mai multe sortimente locale de bere craft-quality, apreciate mai ales de către consumatorii tineri, pretențioși, care preferă calitatea dată de ingredientele naturale și respectarea procesului de fabricare în locul cantității.

În același timp, acești consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru astfel de produse speciale, pentru că prețul unei beri artizanale este uneori chiar dublu față de cel al uneia clasice. Totuși, cel puțin momentan, piața din România este încă departe de cele de afară, unde există mii de opțiuni de bere craft. Clar este că trendul local este ascendent.

Microfabricile din România fac beri nișate, la capacitate de producție mică
Cronologic, prima bere hand-made din România a fost lansată în anul 2010, de către fabrica timișoreană Clinica de Bere. Încet-încet, au apărut și alți producători entuziaști, precum Zăganu, astăzi cea mai populară bere craft din țară, sau Ground Zero, un business născut din pasiunea fraților Matache, Răzvan și Alin.

Dacă ne gândim că, în România anului 2018, consumul de bere pe cap de locuitor a fost de 85 de litri (cu trei litri mai mult decât în 2017), conform Asociației Berarii României, atunci nu e greu de intuit că această tendință se va menține și în următoarea perioadă. Mai ales că tot mai mulți români înțeleg diferența dintre berea artizanală, făcută în țară, în fabrici independente și după rețete personalizate, alese cu atenție, și cea industrială.

În condițiile în care piața de bere din țară este dominată categoric de marile fabrici, care mizează aproape exclusiv pe sortimentele blonde, de tip lager, preferatele românilor, micii producători artizanali au căutat să acopere alte niște. Au avantajul că pot jongla cu rețetele, fără presiunea de a produce în cantități industriale.

Astfel, în oferta microberăriilor de la noi se regăsesc și sortimentele negre, arămii, roșii, albe, nepasteurizate sau cu arome fructate inedite, pe care nu te-ai aștepta să le găsești într-o bere. Spre exemplu, Ground Zero produce astăzi șapte tipuri de bere, de la cele mai clasice până la unele exotice, cu 12% alcool și învechite în butoaie de vin. La fel și Hop Hooligans, pe site-ul căreia sunt listate 15 tipuri diferite de bere, cu tot felul de arome.

De regulă, capacitatea de producție a acestor microberării este mică, de doar câteva mii de litri pe lună, iar definitivarea unei rețete bune de scos în piață poate dura până la câteva luni. De multe ori, berea hand-made reprezintă o afacere de familie, cum este cazul fabricii Nemțeana, din orașul Roman, ale căror produse se bazează pe rețete tradiționale, interpretate modern.

Berile artizanale ajung în marile hipermarketuri din țară
Creșterea interesului pentru berile craft se reflectă și în existența tot mai multor festivaluri dedicate în toată țara, de la București până la Sibiu sau Timișoara. Mai ales pe timpul verii, numărul de vizitatori de la aceste festivaluri este foarte mare, tot mai ridicat de la un an la altul. Totodată, aceste evenimente le oferă producătorilor șansa să-și expună berile către noi și noi consumatori, să își construiască o comunitate locală.

Berile craft locale au câștigat teren și HoReCa, destule pub-uri din țară având în meniurile lor sortimente locale. Un exemplu în acest sens este berea Cazino, realizată în Sibioara, județul Constanța, care poate fi consumată în numeroase restaurante din zona litoralului autohton. Alte pub-uri sunt generaliste și comercializează o varietate de sortimente, aparținând mai multor producători.


În același timp, au apărut și pub-uri în a căror ofertă se regăsesc exclusiv beri artizanale realizate în România. Unele dintre ele sunt deschise chiar de către berării, în scopul creșterii vânzărilor, cum se întâmplă în cazul celor de la Zăganu, care dețin „Fabrica de Bere Bună”, de pe Calea Victoriei, sau al celor de la Ground Zero, care au „Ground Zero Bar”, aflat pe strada Jean Louis Calderon.

Din dorința consumatorilor de a avea mai multe tipuri de bere în același loc, produsele artizanale autohtone sunt tot mai prezente și în retail. În vara lui 2018, s-a deschis „The Beer Institute”, pe Calea Dorobanți din București, unde se regăsesc exclusiv beri făcute de producători locali, de la cei mai cunoscuți până la cei recent lansați pe piață. Tot aici, oamenii au posibilitatea să deguste bere și să afle povestea din spatele fiecărui sortiment.

Alte locuri unde se găsește doar bere artizanală locală sunt „Stațiile ROMBEER”, trei magazine aflate în București. La aceste magazine se vând diverse tipuri de bere locală, iar cei care le calcă pragul pot cumpăra vărsat, de la robinet, în PET-uri.

Brandurile de bere artizanală din România au pătruns și pe rafturile marilor retaileri, ca alternativă la berea clasică. Deocamdată, într-un număr destul de mic și cumva în umbra producătorilor industriali, care în continuare domină autoritar piața, în special datorită prețurilor mai accesibile.


Conform raportului de analiză a datelor scanate de RetailZoom, creșterea like for like în valoare (lei) a pieței de bere artizanale din România a fost de 64,4%, iar în volum de 60,8%, în perioada mai 2017-aprilie 2018 vs mai 2018-aprilie 2019.

Aceeași sursă arată că berea artizanală la sticlă de 0,5 este în continuare cea mai căutată de către români (creștere de 55,4% în volum) în perioada monitorizată. O creștere like for like spectaculoasă, în perioada monitorizată, are berea artizanală la sticlă de 0,33 (118,2%, în volum). În ceea ce privește brandurile autohtone, Zăganu, Nemțeana și Sikaru sunt cele mai populare printre consumatorii români.

De altfel, Fabrica de Bere Bună, care produce Zăganu, și Iosidoro, care are Nemțeana, sunt lideri de piață în perioada mai 2017 – aprilie 2018 în ceea ce privește berea craft românească.

În segmentul berii artizanale, conform datelor primite de la retailerii parteneri RetailZoom, regăsim sub 100 de produse, marea lor majoritate la ambalaj de sticlă 0.5L. Capătă importanță însă și segmentul de 0.33L, dublându-și valoarea de la un an la altul.

Dintre aceste produse tip bere artizanală, aproape jumătate sunt noi pe piață. Perioada de referință pentru calcularea produselor noi este mai 2018- aprilie 2019 vs anii anteriori. Acest lucru explică și creșterea double digit înregistrată în segment, atât în valoare, cât și în volum.

În termen de concentrație alcool, segmentul berii artizanale cu o concentrație >5% este mai mare decât în “categoria-mamă”, unde, spre exemplu, berea cu 7% concentrație de alcool nu intră în top 5. Aici consumatorii preferă o bere blondă light, mai ușor de băut, în special vara.

Procentual, berile craft românești ocupă circa 10-15% din spațiile dedicate berii în retailul modern. Dar cu cât va crește puterea de cumpărare și consumatorul român va fi mai informat cu privire la acest fenomen, lucruri de așteptat în următoarea perioadă, berea craft va deveni mai populară.

În rafturile din retailul modern, pentru moment, Zăganu (al producătorului local Fabrica de Bere Bună) și Hernnbrau (RHG Bavaria Beer), Nemțeana (Fabrica de Bere Nemțeana), Bürgerliches Brauhaus, Lang-Bräu, Iosidoro și Ninkasi sunt brandurile care și-au câștigat poziția de lideri ai segmentului de bere artizanală.

Retailerii parteneri RetailZoom: Carrefour, Market, Cora, Metro, Mega Image, Shop&Go, Penny Market, Profi, Inmedio

Articolul precedentGrande Gloria Group a deschis un magazin cash&carry la Brăila
Articolul următorNSF România va fi prezentă la Ro Export Forum, pregatită să propună soluţii optime exportatorilor români
Ionuț Axinescu
Redactor Modern Buyer Absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, Ionuț lucrează în presă din anul 2006. De-a lungul anilor a scris pentru publicații de prestigiu, printre care Pro Sport sau VICE România. În prezent este fondator și editor al publicatiei online The Playmaker.