Viorica Carare, Consiliul Concurentei Moldova: “Pozitia cheie in ciclul comercial le ofera retailerilor o putere disproportionata in relatiile cu producatorii si consumatorii”

0
1384

In contextul eforturilor de integrare a Republicii Moldova in spatiul European, a fost agreata si alinierea legislatiei in domeniul concurentei la standardele europene. Noua Lege a Concurentei a intrat in vigoare in septembrie 2012. In acest context, ultimii doi ani au avut o importanta deosebita pentru activitatea Consiliului Concurentei, institutia devenind pe deplin functionala, in urma reorganizarilor realizate in 2012-2013, perioada de reformare a cadrului legislativ din domeniul concurenţei. Am invitat-o pe Viorica Carare, Presedintele Consiliului Concurentei, la un dialog cu privire la cultura concurentiala din Moldova, piata de retail si principalele arii de atentie pentru lanturile de magazine, furnizori, distribuitori si ceilalti actori ce formeaza industriile de retail si FMCG.

Care au fost, in linii generale, obiectivele institutiei pe care o conduceti, dupa implementarea noii legislatii, si pana in prezent?
In acesti ultimi ani, ne-am concentrat foarte, foarte mult eforturile catre promovarea si cresterea culturii concurentiale in randul agentilor economici din Republica Moldova. Promovarea culturii concurentiale este un proces complex de educatie a mediului de afaceri si societatii in general, care se manifesta in diverse modalitati avand ca scop preintampinarea si reprimarea incalcarilor legislatiei concurentiale. Consiliul Concurentei acorda o atentie deosebita preintampinarii incalcarilor legislatiei concurentiale. Astfel, pe langa seminarele, mesele rotunde etc., efectuate cu mediul de afaceri, un rol deosebit in procesul preintampinarii revine transparentei procesului decizional a Consiliului Concurentei in special in partea ce tine de sanctionarea pentru incalcarea legislatiei concurentiale. Au fost cel putin 3-4 cazuri cand comportamentul agentilor economici in timpul inspectiilor efectuate de reprezentantii Consiliului Concurentei au fost total neadecvate si in afara legii. In anumite cazuri ni s-a interzis accesul in birouri, inspectorii fiind efectiv dati afara, in alte situatii avocatii au sters date din computer in fata noastra, iar exemplele pot continua. Un caz “special” a fost si acela in care un agent economic a intrerupt cu buna stiinta alimentarea la energie electrica a cladirii pentru a nu avea acces la datele din computer. Noi am transmis si catre media locala informatii cu privire la modul in care agentii economici trebuie sa se comporte in cazul unui control al reprezentantilor Consiliului Concurentei si atunci, incet, incet, acestia au invatat ce anume nu trebuie sa faca. Ce vreau sa subliniez este nevoia de a promova in mediul privat o cultura concurentiala, iar eforturile in aceasta directie nu sunt deloc usoare. Tot in ultimii 2-3 ani, am facut demersuri importante pentru a consolida parteneriate internationale cu autoritatile de concurenta din diferite tari, cum ar fi Romania, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Federatia Rusa s.a., scopul fiind preluarea bunelor practici din aceste piete. Nu in ultimul rand, pe zona de interes pentru cititorii revistei dumneavoastra, mai pot mentiona o serie de actiuni avand ca tematici acordurile anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta, concentrari economice sau incalcari in domeniul publicitatii.

Cum apreciati gradul de concentrare in sectorul de retail?
Evolutiile cele mai recente inregistrate in structura pietei de retail din Republica Moldova, au indicat o tendinta de sporire a gradului de concentrare in acest sector, fenomen ce corespunde cumva si ultimelor tendinte inregistrate la nivel global. Noi urmarim atent acest proces si as dori sa atentionez partile implicate in eventuale concentrari economice despre necesitatea de notificare a operatiunilor de concentrari economice puse in aplicare, precum si despre obligativitatea de respectare a deciziilor emise, pe marginea acestora.

Per total piata de retail, ce pondere apreciati ca are comertul modern in Chisinau si per total tara?
Nu exista date foarte clare cu privire la cota de piata a lanturilor de supermarketuri din Republica Moldova, dar noi, in analizele realizate incercam sa definim cat mai exact ponderea acestora. Per total, estimam ca in Chisinau, in Chisinau comertul modern este de maxim 30-40% (multi consumatori, cu putere de cumparare redusa, procura din magazine mici, gherete si tarabe sau din cele peste 40 piete din Chisinau). In plus, reprezentantii supermarketurilor de la audierile desfasurate, au mentionat aceasta cota pe Chisinau de 30-40%, care este in crestere. Cei mai multi operatori de magazine s-au extins in special in Chisinau, unde se remarca o mare diversitate de magazine si un mediu concurential acerb.
In restul tarii – comertul modern este sub 10% si este slab dezvoltat (nu avem magazine mari in provincie cu mici exceptii). Aici, comertul modern (retele mari bine organizate) se afla inca in stadiul inciepient de dezvoltare.

Care sunt cele mai importante arii de atentie pentru operatorii din retail si FMCG?
Atunci cand analizam si monitorizam mediul concurential de pe piata comertului cu amanuntul in scopul depistarii si contracararii fenomenelor anticoncurentiale, tratam aceasta piata prin prisma caracterului ei bivalent, avand ca directionare atat piata din aval cat si pe cea din amonte. Cum spuneam si mai sus, piata comercializarii produselor catre consumatorii finali se caracterizeaza printr-un grad inalt de diversificare a jucatorilor existenti pe piata (lanturi de supermarketuri, magazine, piete organizate si neorganizate) care propun consumatorilor o gama larga de servicii comerciale. Totodata, in urma evolutiei negative a principalilor indicatori economici din ultima perioada si pe fondul scaderii veniturilor populatiei, concurenta intre retelele de supermarketuri a devenit tot mai mare. A crescut si presiunea exercitata de retelele de supermarketuri asupra concurentilor mai mici. Intr-un asemenea mediu concurential acerb si cu oferta diversificata, acordurile anticoncurentiale orizontale sunt mai putin probabile decat cele verticale. Revenind la intrebarea dumneavoastra, majoritatea posibilelor incalcari care ar putea fi comise pe piata din aval, nu tin de probleme de ordin concurential, ci mai degraba de protectia consumatorilor si alte domenii conexe. Pe piata din amonte, adica piata procurarii produselor de catre reteaua de comert, exista, intr-adevar, mult mai multe arii de atentie.

Puteti sa ne oferiti cateva exemple?
Inainte de a puncta cateva potentiale incalcari penalizate de actuala lege a concurentei, as vrea sa mentionez ca retailul reprezinta ultima veriga a lantului valoric de producere, distributie si comercializare a bunurilor de larg consum. Altfel spus, piata de retail detine pozitia cheie in intreg ciclul comercial, prin prisma faptului ca operatorii au acces direct la consumatorul final. Aceasta situatie confera companiilor de retail, in special celor din domeniul alimentar, o putere disproportionata in relatiile cu producatorii si consumatorii. Experienta locala si internationala arata ca in relatia dintre lanturile de magazine cu furnizorii pot surveni cele mai mari riscuri de aparitie a problemelor de ordin concurential. Mai mult, conditiile actuale de scadere a venitului disponibil la nivelul consumatorilor pot cataliza dorinta lanturilor de retail de a abuza de pozitia lor in lantul valoric si a pune toata povara pe umerii producatorilor si a distribuitorilor prin diverse solutii cum ar fi impunerea, in mod direct sau indirect, a unor preturi inechitabile de tranzactionare sau aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, creand in acest fel, unora din ei, un dezavantaj concurential. Tot aici am mai putea exemplifica conditionarea incheierii contractelor de acceptare de catre partenerii comerciali a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau conform cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte sau refuzul neintemeiat de a contracta cu anumiti furnizori. Un exemplu de clauze contractuale care, in opinia unor experti, prezinta semne de actiune anticoncurentiala este impunerea furnizorilor de a achita unele servicii care nu le-au fost si nu le vor fi prestate ca atare, si care nu tin direct de procesul de vanzare-cumparare a bunurilor. Printre acestea, se numara cheltuielile de marketing ale retelei de magazine, reparatia magazinelor existente, investitii in deschiderea magazinelor noi s.a. Nu in ultimul rand, este important sa se evite “tentatia” de a recurge in aceste conditii de criza la acorduri anticoncurentiale verticale care ar conduce la stabilirea directa sau indirecta a preturilor de cumparare sau de vanzare, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alte intreprinderi, precum si acordurile de a nu cumpara sau de a nu vinde catre anumite intreprinderi fara o justificare rezonabila.
Sunt cunoscute si situatiile in care detailistii au cazut drept victima a unor actiuni din partea unor furnizori cu o pozitie dominant pe o piata aferenta unei categorii de marfuri, care au folosit-o pentru a-si intari pozitia intr-o alta categorie. In acest caz, chiar invitam operatorii din retail sa se sesizeze Consiliul Concurentei despre eventualele practice anticoncurentiale.

Pozitia dominanta este un subiect extrem de sensibil si de important pentru toti jucatorii din piata de retail. Ce este relevant sa retinem din lege pe marginea acestui subiect?
Legislatia defineste foarte clar si concis ce inseamna pozitie dominanta si abuzul de pozitie dominanta. As nota in mod special faptul ca pozitia dominanta pe una sau mai multe piete relevante poate fi detinuta de o singura intreprindere, de un grup de intreprinderi (pozitie dominanta unica) sau in comun de doua sau mai multe intreprinderi, ori de doua sau mai multe grupuri de intreprinderi. In acest ultim caz, avem de-a face cu o pozitie dominanta colectiva. Doua sau mai multe intreprinderi pot ocupa impreuna o pozitie dominanta (pozitie colectiva) atunci cand, chiar in lipsa oricarei legaturi structurale sau de alta natura intre ele, acestea opereaza pe o piata a carei structura este considerata propice producerii unor efecte coordonate. Pozitia dominanta rezulta dintr-o combinatie de mai multi factori care, luati separat, nu sunt neaparat hotaratori. Legislatia ne ofera, de asemenea, si criteriile de evaluare a unei pozitii dominante, acestea fiind extrem de complexe: presiunea exercitata de ofertele existente ale concurentilor actuali si de pozitia pe piata a acestora, presiunea exercitata de amenintarea credibila a unei viitoare expansiuni a concurentilor actuali sau a intrarii pe piata a unor concurenti potentiali, presiunea exercitata de puterea de negociere a clientilor intreprinderii s.a.Totodata se prezuma ca pana la proba contrara, una sau mai multe intreprinderi se afla in pozitie dominanta pe o piata relevanta daca cota ori cotele cumulate pe piata relevanta in cauza, inregistrate in perioada supusa analizei, depasesc 50%.

In incheiere as dori sa va intreb care au fost directiile prioritare pentru 2015 si ce urmeaza in 2016?
Anul trecut am inceput sa lucram intensiv la elaborarea unui plan de promovare a culturii concurentiale, in vederea fortificarii culturii concurentiale, a cunostintelor respective in cadrul intregii societati, inclusiv in randul autoritatilor publice, al corpului judecatoresc, al agentilor economici, al ONG-urilor si al mass-mediei. Ca publicatie de specialitate, speram sa fiti un partener al Consiliul Concurentei din Republica Moldova pentru promovarea culturii concurentiale in industria de retail din tara noastra, dar si in randul furnizorilor de produse alimentare si nealimentare. Si in 2016 vom continua activitatea de perfectionare a activitatii de identificare si de investigare a cazurilor de incalcare a legislatiei concurentiale pe principalele directii de activitate: acorduri anticoncurentiale, abuz de pozitie dominanta, actiuni anticoncurentiale ale autoritatilor publice in vederea implementarii celor mai bune practici si experiente acumulate in urma participarii la cursuri de instruire, conferinte si seminarii. In toamna acestui an vom definitiva si o investigatie sectoriala pe zona de retail, iar atunci voi putea detalia mai multe informatii cu privire la situatiile intalnite in aceasta industrie. Va fi un exelent prilej de a aduce la aceeasi masa principalii operatori pentru un eveniment dedicat practicilor anticoncurentiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here