Up Romania: „Valoarea unui tichet de masa ar trebui sa fie minim 11 lei”

Tichetele de masa ocupa cea mai mare parte a pietei, 85%, iar clientii provin, in general, din randul companiilor mari si medii, cu peste 50 de angajati, cu situatie financiara buna.

Potrivit Up Romania, piata tichetelor se confrunta cu trei mari provocari: a) penetrarea tichetelor de masa in randul angajatilor este de 56%, in conditiile in care bugetarii nu beneficiaza de ele, cu exceptia celor din sistemul sanitar. Tot din motive de contracarare a riscului de deviere de la executia bugetara pe 2016, angajatii din sistemul public nu primesc nici anul acesta tichete cadou sau vouchere de vacanta; b) a doua provocare este legata de valoarea nominala a tichetului de masa, in prezent de 9.41 lei, o valoare mica in raport cu pretul unei mese de pranz. Aceasta situatie rezulta din indexarile insuficiente si rare din ultimii ani, care nu au permis corelarea valorii TM cu inflatia si cresterea costurilor. Mai mult, impozitul de 16% pe TM introdus in 2010 a adus o scadere a puterii reale de cumparare a angajatilor. Valoarea nominala a unui TM in Romania este mult sub cea din alte state din UE, in timp ce in multe cazuri preturile la alimente sunt comparabile. Au existat recent discutii in spatiul public referitor la acest subiect – o initiativa legislativa (B139/2016) depusa, initiata de 59 deputati si senatori din mai multe partide pentru modificarea Legii 142/1998 in vederea cresterii valorii nominale a tichetelor de masa de la 9.41 la 13 lei. Conform unui studiu realizat la nivelul pietei, angajatii cheltuie in medie peste 10 lei/zi pentru masa de pranz, indiferent daca isi aduc pachet de acasa sau nu. Prin urmare, oricare ar fi optiunile lor, costul unui pranz nu poate fi acoperit de valoarea curenta a TM. In acest sens, TM la valoarea lor actuala nu isi pot indeplini in mod eficace scopul de a asigura angajatilor o masa de pranz.

„Sustinem in mod evident cresterea valorii nominale a TM tocmai pentru ca doar astfel aceasta situatie ar putea fi remediata si intrebuintarea TM ar putea fi astfel adusa mai aproape de scopul initial. Criteriul pentru crestere ar trebui intr-adevar sa fie legat de posibilitatea de a achizitiona o masa de pranz. Din studiile noastre valoarea unui tichet de masa ar trebui sa fie minim 11 lei”, a declarat Elena Pap, directorul general Up Romania.

Cea de-a treia provocare se refera la migrarea catre tichetele de masa electronice. Acestea sunt extrem de avantajoase mai ales pentru acele companii care au multi angajati tineri, conectati cu tehnologia si in permanenta cautare de solutii simple si moderne de gestionare a timpului, dar si a resurselor proprii.

In momentul de fata, Up Romania are cea mai extinsa oferta de extra servicii asociate cardului electronic de masa. Astfel, un utilizator de astfel de card are la indemana trei solutii simple prin care poate fi in permanenta informat si avertizat despre situatia contului sau. Mai intai, are la dispozitie serviciul UpSMS care informeaza in permanenta beneficiarul cardului de masa cu privire la data alimentarii contului sau, valoarea tichetelor din cont, precum si valoarea tichetelor ramase in cont dupa fiecare plata. In plus, detinatorul cardului va primi SMS-ul cu aceasta evidenta indiferent de ora la care se desfasoara tranzactiile. Cu alte cuvinte, SMS-ul ofera confort si siguranta/ transparenta detinatorului de card de masa pentru cumparaturi fara griji.

Pe langa serviciul SMS, tichetul de masa electronic are toate acele beneficii date de intrarea in era digitala: este insotit de o aplicatie mobila – Up Mobile care poate fi descarcata in curand din App Store sau Google Play, dar si de o platforma web – Up online. Aplicatia Up Mobile permite operatiuni consultative: soldul de pe card, data alimentarii si valoarea tichetelor de masa, iar un cont pe platforma Up Online permite utilizatorului consultarea soldului, istoricul tranzactiilor, numarul, valoarea si valabilitatea tichetelor de masa, reteaua de magazine partenere, cat si efectuarea unor actiuni operationale, precum activarea sau blocarea cardului.

Apoi, este un card dotat cu tehnologia contactless, ceea ce inseamna ca acele cumparaturi care sunt pana in 100 de lei pot fi platite fara introducerea codului PIN. Marele avantaj al unui astfel de card consta in faptul ca ofera libertate utilizatorului de a face plati fractionate, mai mici sau mai mari decat valoarea unui tichet.

Asteptarile cu privire la cresterea vanzarilor de tichete cadou, ca urmare a scutirii de impozit aduse de Noul Cod Fiscal, au fost confirmate. Pentru 8 martie 2016, Up Romania a inregistrat o crestere de 30% a volumului de vanzari pentru tichetul cadou, fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna ca, atunci cand legislatia creeaza un cadru favorabil, piata raspunde corespunzator. Daca pana anul trecut toate tichetele cadou se supuneau impozitului pe venit de 16%, incepand cu ianuarie 2016, acestea au devenit neimpozabile in cuantum de 150 de lei pentru fiecare persoana, daca sunt oferite cu ocazii precum, 8 martie, 1 Iunie, Paste si Craciun sau sarbatori similare ale altor culte religioase.

O alta noutate a Codului Fiscal este ridicarea pragului de deductibilitate a cheltuielilor sociale, in categoria carora se includ si tichetele cadou, la calculul impozitului pe profit, de la 2% la 5% din fondul de salarii. In plus, noul regim fiscal stabileste posibilitatea acordarii de tichete cadou neimpozabile, cu ocazia Pastelui, 1 Iunie si Craciunului, atat copiilor minori, cat si parintilor si salariatilor fara copii, daca tichetele pentru fiecare persoana se incadreaza in suma de 150 de lei.

„Estimarea Up Romania pentru acest Paste este ca volumul de vanzari va creste cu 20% fata de vanzarile de anul trecut. Din precomenzile pe care le avem in acest moment putem spune ca 70% din vanzari sunt asteptate sa provina din partea IMM-urilor. De altfel, 2016 este al treilea an consecutiv in care tichetele cadou inregistreaza cresteri cu ocazia marilor evenimente cand acestea sunt distribuite: 8 Martie, Paste si Craciun. In 2015, fata de 2014, de 8 Martie, vanzarile au crescut cu 8%, de Paste cu 15%, iar de Craciun cu 25%. Suntem, asadar, pe un trend ascendent favorizat atat de legislatie, cat, mai ales, de o constientizare tot mai profunda a mediului de afaceri cu privire la importanta si rolul decisiv pe care il are calitatea vietii la locul de munca, o componenta a acestui concept complex fiind si acordarea de beneficii extra salariale, cum sunt tichetele cadou”, au precizat reprezentantii companiei.

Oportunitati ale pietei tichetelor din Romania
O oportunitate de dezvoltare a pietei tichetelor din Romania o reprezinta tichetele cu traditie deja in alte tari, precum Franta, si care ar avea potential ridicat de crestere la noi, precum:
a. tichetele culturale (Cheque Lire, Cheque Disque, Cheque Culture, Carte Scene & Sorties).
b. tichetele de servicii (CESU – Cheque Emploi Service Universel). Imaginati-va ca angajatorii ar putea oferi angajatilor aceste tichete ca beneficii extra salariale pentru plata serviciilor la domiciliu (bone, ingrijirea persoanelor varstnice, asistenta persoanelor cu handicap, curatenie, intretinerea casei etc.), dupa modelul tichetelor de masa. Anumite tipuri de astfel de tichete ar putea fi oferite de primarii ca tichete sociale (de exemplu, ingrijirea la domiciliu a persoanelor in varsta) sau ar putea fi comandate de beneficiari/particulari direct de la emitentii abilitati pentru plata serviciilor respective. Se pot imagina tot felul de dispozitive care sa faca mai atractiv recursul la aceste tichete, care ar crea locuri de munca, ar reduce economia subterana prin fiscalizarea muncii prestatorilor de astfel de servicii.

In ceea ce priveste obiectivele Up Romania pe 2016, compania isi propune o crestere pe segmentul tichetelor de masa si al tichetelor cadou, cu mentinerea pozitiei de lider pe tichetul social, inclusiv pe TS pentru Gradinita. In contextul cresterii pietei, dar si al majorarii numarului de clienti, Elena Pap estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 12 miloane de euro, ceea ce inseamnă un avans de 5%.

Articolul precedentNini Sapunaru, Presedintele Comisiei de Agricultura: “Lantul scurt de aprovizionare este un concept functional in toata Europa. Modificarea legii comercializarii alimentelor reflecta o vointa politica comuna membrilor comisiei”
Articolul următorConsiliul Concurentei a castigat procesul cu OMV Petrom
Carmen Ionescu
Redactor - Lucreaza pentru Modern Buyer inca de la infiintarea publicatiei, in 2008. Absolventa a Universitatii Bucuresti – Facultatea de Litere, scrie despre industria bunurilor de larg consum, piata de retail, distributie, bricolaj samd.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.