Snack Attack: Am restructurat portofoliul de furnizori

0
572

Eficientizarea achizitiilor si controlul costurilor. Iata doar doua dintre prioritatile Snack Attack in 2009. La finalul anului, compania raporteaza o reducere cu pana la 20% a costurilor totale de achizitii.

In 2008, reteaua Snack Attack lucra cu aproximativ 400 de furnizori, cifra ce s-a redus treptat, ajungand astazi la doar 80-90. „Din luna ianuarie 2009 am inceput sa facem o serie de analize riguroase ale achizitiilor realizate, proces in urma caruia ne-am dat seama ca este foarte greu sa ai o relatie stransa cu 400 de furnizori si deci, sa fii eficient in colaborarea cu ei. Se stie ca un numar mare de furnizori inseamna si costuri mai mari. Restructurarea portofoliului ne-a permis sa ne cunoastem mai bine prioritatile unul altuia, sa intelegem particularitatile afacerilor pe care le derulam si sa gasim solutiile potrivite. Daca nu ai un parteneriat solid cu furnizorii, este greu sa obtii avantaje palpabile”, apreciaza Romica Ivascu, manager de achizitii la Snack Attack.

In urma acestei decizii, preturile de achizitie (pretul de pe factura) s-au redus cu 5 pana la 7%, insa per total costuri de cumparare, scaderea costurilor a fost mult mai substantiala (20%). Diferenta vine din costurile de depozitare, manipulare s.a.
strh_01
Cele mai importante schimbari in portofoliul de furnizori au aparut, de pilda, in zona ambalajelor. Daca pana in 2009 compania isi cumpara de pe pietele externe majoritatea ambalajelor utilizate, astazi, piata interna reprezinta cea mai importanta sursa de cumparare a acestor materiale. Singurele ambalaje pe care Snack Attack le mai cumpara de pe piata externa sunt cele destinate unei game de produse gata preparate, lansate de companie in acest an. „Achizitia din exterior ne obliga la un efort financiar consistent. Trebuia sa comandam cantitati importante pentru a obtine preturi de achizitie bune, iar ulterior, sa le stocam, ceea ce se putea traduce prin alte costuri suplimentare. Astazi lucram cu furnizori locali, ceea ce ne permite sa tinem stocurile la ei. Platim practic doar cantitatile care ajung efectiv la noi, aspect ce s-a vazut imediat in costuri. Vreau insa sa fac o precizare foarte importanta. Intotdeauna ne-am uitat peste costuri, dar niciodata nu am facut rabat de la calitate, iar aceasta a primat intotdeauna in decizia de cumparare”, mai spune Ivascu.

In selectia furnizorilor, managerul de achizitii colaboreaza foarte strans cu departamentul de calitate al companiei, aspect deosebit de important in contextul in care o mare parte dintre materiile prime necesare sunt realizate de producatori la cererea si dupa standardele Snack Attack. „Este usor sa gasesti produse, dar este greu sa gasesti acele materii prime care sa corespunda cerintelor departamentului nostru de calitate, pentru ca suntem foarte stricti din acest punct de vedere”, subliniaza managerul de cumparari al companiei.

Prioritati pe canale de distributie

Snack Attack si-a organizat activitatea in mai multe divizii: magazine proprii (ce revendica circa 60% din vanzarile totale ale com-paniei), retail (retele de magazine), benzinarii si operatori horeca. „Locatiile proprii ne ofera un mare avantaj, in calitate de furnizor: posibilitatea de a dispune de anumite sume de bani cash”, subliniaza oficialul Snack Attack.
strh_02
Pentru aceasta companie, horeca reprezinta, la randul ei, o piata cu potential ridicat, dar si un canal de distributie mai dificil in comparatie cu retailul, de pilda. „In horeca, dinamica vanzarilor este foarte buna, iar operatoriidin acest segment ne solicita frecvent dezvoltarea de noi produse in regim de exclusivitate. Este normal sa fie asa pentru ca fiecare cafenea doreste sa se diferentieze in randul consumatorilor finali. In general suntem deschisi catre astfel de propuneri, dar trebuie sa ne uitam cu atentie catre costuri pentru ca productivitatea in executia comenzilor exclusive nu este foarte mare”, a tinut sa precizeze Romica Ivascu. Snack Attack nu a fost insa la fel de deschisa catre propunerile pentru productia de marci proprii, argumentul pentru neangajarea companiei in astfel de proiecte fiind foarte clar comunicat: „suntem un producator de produse premium si vrem sa ne mentinem aceasta imagine in piata”.

Strategia Snack Attack din 2009 a vizat si largirea distributiei de noi produse in magazinele proprii, in lanturile de benzinarii, dar si in toti marii key accounts, locali si internationali.

De exemplu, la inceputul lunii noiembrie, Snack Attack a lansat in retailul modern trei sortimente de paine sub un nou brand: English Bread. Este vorba de o paine feliata alba, disponibila in doua variante de gramaj (800 g si 400 g), un sortiment de paine feliata cu dovleac și semințe de in (400 g) si, paine feliata cu graham in ambalaj fuchsia (400 g). Nici una din cele trei retete nu contine conservanti, motiv pentru care si termenul de valabilitate este mai redus in comparație cu alte produse similare, dar care conțin conservanți. Produsele sunt disponibile deja in mai multe lanturi de retail. Tot la finalul acestui an, compania a anuntat lansarea unei game de mancaruri gata preparate (ostropel de pui, chili con carne s.a.), numarul sortimentelor fiind ales dupa o campanie de sampling in randul clientilor.

In fine, pentru mentinerea constanta a vanzarilor in locatiile proprii, Snack Attack s-a bazat si pe pachetele promotionale de produse, fiind acordate discounturi cuprinse intre 15%-20%. Au fost concepute meniuri pentru micul dejun sau masa de pranz, pachetele fiind schimbate lunar. „Am fost mai dinamici fata de 2008 si mai avem inca multe proiecte pe care dorim sa le implementam. Unul dintre ele este franciza. Am primit multe propuneri din tara si am decis sa ne uitam cu mai mare atentie la oportunitatea de a extinde in acest mod reteaua proprie de magazine. In 2010 exista potential pentru deschiderea de 20 de locatii in sistem de franciza, la nivel national. Extinderea inseamna si o crestere a volumelor, lucru care ne-ar ajuta foarte mult si pe partea de achizitii”, apreciaza interlocutorul nostru. Primele estimari ale acestuia cu privire la cifra de afaceri arata ca in 2009 ea ar putea fi mai mica cu circa doua procente fata de 2008.