Producătorii de bere cer autorităților un regim fiscal stabil

În contextul discuțiilor privind ultimele evoluții economice și perpectivele profilate, producătorii români de bere cer un regim fiscal stabil, care să reflecte impactul pozitiv al industriei asupra întregului lanț valoric, de la “cereale la pahar” și fără taxe noi sau majorate pentru anul următor.

„România este a 8-a piață ca mărime în ceea ce privește producția de bere la nivel european și sigur că este dorința noastră să urcăm în acest clasament. Anul acesta însă este unul plin de provocări, care vin din contextul economic dificil, cu o creștere semnificativă a inflației și a costurilor cu energia și combustibilul, dar și din consecințele conflictului din Ucraina care aduc presiuni foarte mari. Înregistrăm o creștere de peste 60% a costurilor de producție a berii”, a spus Julia Leferman, Director general al Asociației Berarii României.

“Ne dorim stabilitate fiscală. Creșterea accizei cu 5% din luna august 2022 a adus o presiune suplimentară asupra industriei. Pentru anii următori este necesară revizuirea mecanismului de calcul al accizei la bere, în sensul în care indexarea acesteia să se facă prin raportare la noul nivel aprobat în luna august 2022. În caz contrar, în ianuarie 2023 acciza ar crește cu 34%, ceea ce ar reprezenta o a doua majorare într-un interval de 12 luni. O astfel de creștere bruscă va afecta și mai mult viabilitatea economică a producătorilor de bere, deja puternic afectați de creșterea generalizată a costurilor de producție”, a spus Leferman.

“Industria locală de bere generează valoare adaugată în economia românească, prin faptul că avem 0% evaziune fiscală, producem și comercializăm berea local în proporție de 97% și peste 50% din materia primă provine din țară”, a declarat Mihai Voicu, Președinte Asociația Berarii României.

„Cu toate că facem parte din industria alimentară și susținem industriile conexe prin cel puțin 61.000 de locuri de muncă direct și indirect, sectorul nostru a fost discriminat și exclus din prevederile Ordonanței 119 de plafonare a prețului la energie și ale Ordonanței 25 prin care statul acordă facilități industriei alimentare. Imposibilitatea de a beneficia de facilitățile acordate generează o presiune foarte mare asupra producției și resursei umane”, a precizat Voicu, în cadrul unui panel de discuții dedicat fiscalității, în cadrul unui eveniment la care au mai participat: Alin Chitu, secretar de stat Ministrul Finanțelor, Mihai Șomfelean, co-proprietar fabrica de bere artizanală Scorilo, Ionuț Oprea, Director Executiv Soufflet Malt și Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României. Discuția a fost moderată de Dan Manolescu, Preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali.

Mihai Șomfelean, co-proprietar Fabrica de bere artizanală Scorilo Micii, a afirmat că micii berari se confruntă cu o situație deosebit de dificilă, deoarece presiunea pe costuri este foarte mare.

„Dacă nu vom fi ajutați, există riscul ca până vara viitoare să rămână puțini producătorii de bere artizanală în piață”, a avertizat acesta.

“Întelegem că predictibilitatea este una dintre prioritățile industriei. Principalul mesaj a fost transmis deja de Prim Ministru și de liderii Coaliției, și anume că anul viitor nu ar trebui să intervină modificări fiscale. Ministerul Finanțelor se află în dialog cu industria pe acest subiect, domnul ministru și-a manifestat disponibilitatea pentru a analiza situația și a identifica posibile soluții”, a răspuns Alin Chitu, secretar de stat, Ministrul Finanțelor.

România, printre primele țări cu o piață mare care va implementa sistemul garanție returnare

Prezent la dezbaterea din panelul al doilea privind implementarea politicilor de mediu și agricultură pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei berii în România, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a menționat că “în țara noastră ajung pe piaţă anual 6 miliarde de ambalaje, de 5 ori mai multe decât în alte țări UE în care acest sistem funcționează deja și durează între 2 si 3 ani implementarea acestui sistem în orice țara. Sunt convins ca în cele din urmă vom avea un sistem funcțional și în România.”

Industria berii susține implementarea celui mai mare proiect de economie circulară din România care va permite atingerea țintelor de colectare și reciclare impuse de UE și care va deveni operațional în toamna anului viitor, chiar dacă termenul este unul extrem de ambițios.

Sprijinul autorităților pentru dezvoltatea sustenabilă a culturilor de hamei și orz de bere

Aprovizionarea din surse locale reprezintă o prioritate pentru industria berii, lucru care are efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului.

Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură.

Dezvoltarea pieței locale de hamei și malț poate determina o creștere economică semnificativă având în vedere climatul specific și limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susținerea din partea autorităților este esențială prin promovarea unor linii strategice de finanțare a acestor culturi.

Dragoș Telehuz, secretar de stat, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a evidențiat faptul că Ministerul Agriculturii are în vedere sprijinirea culturilor de hamei și orz de bere:
“Cultura hameiului are o alocare de 45 milioane de euro pentru retehnologizare. Sprijinul în bani poate ajunge la 1.000 eur/ha. Doar trei județe ale țării au condițiile necesare pentru producția de hamei. Orzul pentru bere nu poate face obiectul sprijinului cuplat pentru că acesta nu este în pericol să dispară. Împreună cu industria berii vom organiza în perioada următoare seminarii pentru informarea fermierilor privind avantajele culturii orzului de bere, este nevoie de astfel de măsuri pentru a crește suprafețele cultivate cu acest tip de cereale.”

La finalul evenimentului organizat de Asociația Berarii României, Julia Leferman a concluzionat: “Ne mândrim cu faptul că industria berii generează valoare adaugată pe întreg lanțul de producție: în agricultură, în industria ospitalității, în distribuție și că suntem un partener serios de dialog cu autoritățile. De aceea, semnalăm nevoia unui sprijin susținut din partea acestora pentru a ne desfășura activitatea economică în condiții adecvate.”

În primele 8 luni ale anului 2022, piața de bere din România a înregistrat o scădere de -4%, comparativ cu volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior, după ce în primele 4 luni scăderea a fost chiar de -10%. În august 2022, luna principală din sezonul estival, consumul de bere în România a înregistrat o scădere de de -8% față de august 2021.

Tipurile de bere preferate de români în aceeași perioadă de 8 luni, analizată sunt:
• Berea blondă – 93%, în ușoară scădere
• Berea fără alcool, inclusiv mixuri nealcoolizate – 6%, în creștere spectaculoasă – de la 2% în 2021
• Mixuri de bere și beri aromatizate cu alcool, precum și specialitățile de bere (berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie) – sub 1% fiecare, categorii aflate și ele în scădere față de anii anteriori.

Mai multe detalii despre evoluția pieței de bere la opt luni, găsiți aici – https://we.tl/t-FRnzBQhL32