Cum reușește o fermă din Republica Moldova să își trimită (aproape) toată producția la export

0
959
Credit foto: Ion Buga

Farm-Prod este unul dintre cei mai cunoscuți producători de fructe proaspete din Republica Moldova. Pe o suprafaţă de 130 de hectare, într-un sat din Ştefan-Vodă, Ion Tulei, 34 de ani, directorul companiei, cultivă în prezent mere, struguri, cireșe, prune, piersici și nectarine. Din 2019, intenționează să cultive și caise, pe o suprafață de 15 hectare. Depozitul frigorific cu o capacitate de 1.500 de tone şi linia de sortare de care dispune, îi permit fermierului moldovean să comercializeze fructe care corespund standardelor Global Gap şi să exporte atât în CSI, cât și pe piața europeană.

Cum ați pornit și cum ați crescut acest business?
Am început businessul de la zero, împreună cu alți trei parteneri. Am format o companie în 2009 și, tot atunci, am achiziționat primele plantații, de cca 10 ha. De atunci, ne-am extins de la un an la altul și, în prezent, am ajuns la 130 de ha, pe care practicăm agricultură intensivă. Am investit aprox. 4 milioane de euro în infrastructură și în utilaje (frigidere, linii de sortare a fructelor, linii de lipire a lăzilor de carton. În prezent, cea mai importantă investiție este în frigidere. Dacă până acum am avut un frigider cu o capacitate de 1.500 tone, de acum înainte vom da în exploatare un frigider cu o capacitate de 4.500 tone, în care se vor păstra, în mare parte, merele.

De ce a fost necesară această investiție?
În prezent producem cca 3.000 de tone de mere, dar avem plantații noi, care intră de la anul pe rod și altele care vor intra pe rod peste doi ani. Suntem producători mari de prune. Vom păstra în frigider și prunele. În 2018 ne așteptăm la o producție de 600 de tone, dar pe viitor, livada se va mări și producția va crește. La fel și cu cireșele, pe care le prerăcim, cu aer forțat. Depinde de perioadă, și de cumpărător: dacă clientul ne cere să le păstrăm o săptămână, două, noi avem această capacitate. La fel depozităm și piersicile, pentru o perioadă de 40 de zile, și strugurii. Practic tot ce producem putem să păstrăm, iar merele se păstrează chiar timp mai îndelungat.

Cum obțineți fondurile necesare pentru a dezvolta acest business?
Lucrăm activ cu băncile, luăm credite, solicităm subvenții. Una dintre subvenții, pe care am obținut-o de la AIPA (Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură), în valoare de 1,35 milioane de lei moldovenești, a fost pentru un sistem de irigare, pe care l-am construit în 2016, și care ne-a costat 4 milioane de lei (aprox. 204.844.Euro).

Cum a fost anul 2017 pentru producția de fructe?
În 2017 ne-am confruntat cu un fenomen care nu se manifestase în ultimii 100 de ani. Pe 21 aprilie, am avut în livadă un strat de 25 de cm de zăpadă, iar livada era total în floare. Cel puțin în zona noastră, temperatura a fost în jur de +3,+5,+7 grade Celsius. Albinele lucrează doar de la 13 grade Celsius în sus. Cireșul era în floare, și asta ne-a afectat. Am cumpărat însă bondari din Olanda pentru polenizare, și aceștia „lucrează” pe temperaturi mai joase. Chiar și folosindu-ne de bondari, roada tot nu a fost deplină. Un hectar de cireși poate să producă și 23-24 de tone de cireșe. Anul trecut, noi am obținut între 16-19 tone, însă am avut calitate: cireșele au fost mai rare și de aceea, mai mari.

Unde pleacă cea mai mare parte din producția d-voastră?
85% din producție pleacă la export, în Federația Rusă, 7% în Uniunea Europeană și câteva procente rămân pe piața locală. Anul trecut am vândut în Belgia, și acest lucru a fost posibil datorită faptului că deținem un certificat Global Gap. Implementarea acestui proiect a durat cca. 3 ani, l-am pregătit poate mai bine decât erau cerințele exprimate de Global Gap, mă refer la tot ceea ce ține de construcția livezii, stația de fertilizare și de pregătire a amestecurilor pentru stropiri – toate au fost făcute la un nivel foarte înalt. Ținem permanent o evidență strictă a depozitării la rece.

Cum ați expediat fructele în Belgia?
Cumpărătorul a încheiat un contract cu o companie de transport; sunt multe cazuri în care transportatorii nu sunt destul de responsabili și nu am vrut să îmi asum acest risc. A fost o colaborare care va continua, cumpărătorul belgian a fost mulțumit de merele noastre, și suntem gata să mergem mai departe.

Alături de alți 13 producători de fructe, membri ai Asociației Moldova Fruct, Farm-Prod a participat în 2017 la o expoziție internațională, cu suportul USAID Agricultură Performantă în Moldova și Organizația pentru Promovarea Exporturilor și Atragerea Investițiilor, MIEPO. Farm-Prod a livrat ulterior primele 120 tone de mere către o companie belgiană.

Ce planuri aveți în 2018?
În primul rând ne dorim să ne extindem piața de desfacere. Nu ne dorim să rămânem orientați doar spre Federația Rusă – da, este o piață bună, da, ne permite să exportăm, e accesibilă, dar bine ar fi să avem mai multe piețe de desfacere, ca să avem flexibilitate. Acum câțiva ani am avut o colaborare bună cu Lidl în România, unde am livrat mere, prune și struguri. Colaborarea s-a oprit, pe vremea aceea nu dețineam încă certificatul Global Gap, pe care l-am obținut în vara anului trecut. În prezent însă, ne aflăm în negocieri cu retailerii prezenți în România (Lidl, Kaufland) pentru a reîncepe colaborarea, începând din 2019.

Pe piața din Republica Moldova, cum vă poziționați?
Moldova e o piață mică, suprasaturată în sectorul de legume și fructe − e o țară eminamente agricolă, până la urmă. Chiar și așa, suntem prezenți în toate supermarketurile de pe piața locală. Nu este simplu să îți propui obiective de business în Republica Moldova, pentru că piața nu este stabilă. Îmi este greu să fac o estimare și pentru că anul 2016 a fost foarte diferit de 2017. Mi-e greu să vă spun prețuri. E vremea cireșelor, cumpărătorii sunt interesați, e un produs foarte căutat. Cireșele pleacă de obicei la Moscova, în piață. Prețul în piață poate să fie astăzi echivalentul a 5 USD, să zicem, mâine să scadă brusc la 3 USD, din cauza supraproducției. Sunt toate aceste țări precum Uzbekistan, să zicem, care produc aceleași fructe ca și noi. Dacă vin zece camioane odată cu același tip de fructe, piața devine suprasaturată și prețul scade, automat. Peste o zi, două, se poate întâmpla să ajungă iarăși 5 dolari.

Ce cifră de afaceri anuală aveți? Este posibil să creșteți peste cifra actuală?
Avem o cifră de afaceri anuală de circa 2 milioane de euro, dorim să creștem și facem tot posibilul pentru asta, ducând calitatea la un nivel cât mai înalt. Deja suntem acolo, avem o calitate la nivel european, comparabilă cu a unor țări-lider în producția de fructe și legume, precum Italia și Franța. Plus-valoarea noastră și a Republicii Moldova, în general, este gustul deosebit. Amplasamentul geografic ne permite acest lucru. Cu timpul, se va observa tendința consumatorilor de mânca ceva cu gust. Atuul aspectului frumos va trece în plan secund, iar cumpărătorul va începe să caute ceva gustos, ceva memorabil. Odată pornit acest trend, noi vom avea cea mai mare șansă să fim sus.

Ce obiective comerciale aveți în 2018?
Avem planuri de creștere, dar nu la nivelul lui 2017. Anul trecut am avut un preț bun la mere; foarte multe țări au fost afectate de îngheț. A fost un moment în care italienii nu aveau mere, și veneau în Republica Moldova să le cumpere. Noi am avut o roadă bogată; prețul merelor a fost bun. Această insuficiență de mere pe piața mondială nu mai este valabilă în 2018, și din acest motiv este foarte greu să fac o predicție. 2018 este un an destul de bun pentru producție în toate țările, este clar că și competiția va crește. Orice țară care produce mere devine rivalul nostru. Sunt și țări precum Serbia și Polonia, care produc foarte multe prune, mere și cireșe. Este foarte greu să presupunem cum vor merge vânzările. Comercializăm soiuri de mere diferite, unul este scump, altul economic, unele sunt destinate procesării, segment în care totul este dictat de tendințele de pe piața internațională la concentratul de suc. În 2016, de exemplu, prețul pentru merele destinate procesării a fost unul foarte mic.

O altă tendință care se conturează pe piața locală este eticheta cu precizarea: „Produs în Republica Moldova”. Țineți cont de această cerință a consumatorilor locali?
Da, facem asta de câțiva ani. Împreună cu Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” am conceput o ladă specifică și un logo, care menționează: „Moldova”, „Un gust deosebit” și promovăm împreună acest concept. În ceea ce privește politica proprie de companie, în cazul în care cumpărătorul o cere, noi specificăm pe etichetă proveniența fructelor proaspete, facem asta și în supermarketurile locale: lipim o etichetă pe fiecare măr, la fel am făcut și când am exportat în România.

Cum intenționați să vă extindeți în viitorul apropiat?
Ne propunem să plantăm caiși pe o suprafață de cca 15 hectare, ca să ne diversificăm oferta. Luăm în considerare să deschidem și o linie proprie de producție de sucuri, poate și o linie de uscare a prunelor, depinde de situația financiară. De la început până în prezent am reinvestit profitul, așa vom face și de aici înainte. Suntem deja recunoscuți în țară ca producători de o calitate foarte înaltă. Nu vreau să mă laud, dar asta auzim tot timpul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here