Controverse la Bruxelles privind reforma normelor de agricultura bio

A fost nevoie de mai mult de trei ani de negocieri intre Parlamentul European și Consiliul European pentru ca la finele lunii iunie sa se ajunga la un acord cu privire la reforma normelor ce reglementeaza agricultura bio in UE. Unul dintre punctele sensibile care nu a putut fi solutionat prin revizuirea regulilor aprobata in data de 28 iunie la Bruxelles a fost fixarea pragului de pesticide sau a reziduurilor de pesticide.

Avizele diferite venite din partea statelor membre i-au determinat pe negociatori sa amane fixarea pragului de pesticide sau a reziduurilor de pesticide pentru anul 2024.

Desi agricultura bio interzice unui producator sa utilizeze compuși chimici, exista riscul de contaminare in cazul in care acești compuși sunt utilizati in zonele adiacente.

„Astazi nimeni nu vrea sa fie responsabil de despagubiri in caz de contaminare, nici firmele din domeniul agrochimiei și nici statele”, afirma eurodeputatul francez José Bové.

Ancheta Comisiei ar urma sa permita identificarea locurilor de contaminare: in camp, in momentul productiei sau mai degraba in momentul transformarii produselor, ori in momentul transportului, a explicat José Bové. In absenta unor sanctiuni este pusa sub semnul intrebarii insași credibilitatea agriculturii bio.

„Amenintarea pentru fermieri ca vor pierde eticheta bio este chiar fundamentul sistemului și crește garantia exploatatiilor sanatoase”, sustine eurodeputatul Belgian, Marc Tarabella.

De altfel, noua legislatie europeana va intari controalele in exploatatiile agricole și la distribuitori.

Agricultura bio a caștigat, in medie, 400.000 de hectare pe an intre 2002 și 2015 pentru a ajunge la peste 6% din terenurile cultivate in Europa. Campionii agriculturii bio in UE sunt Austria (20%), Suedia (17%), Estonia (16%), Cehia (14%) și Italia (12%). Cand vine vorba insa de suprafetele cultivate bio, primii cinci sunt Spania, Italia, Franta, Germania și Polonia.

In conditiile in care consumatorii europeni sunt din ce in ce mai interesati de produsele bio, cererea crește mai rapid decat ritmul de reconversie a exploatatiilor agricole, astfel ca nu poate fi satisfacuta numai de productia realizata in UE. In consecinta, unul din principalele obiective ale reformei, care ar urma sa se aplice incepand din 2020, ar fi un control mai bun al importurilor. Caietul de sarcini european cu privire la agricultura bio se va aplica progresiv importurilor din tarile terte, pentru a se asigura o concurenta echitabila.

Un alt punct sensibil al reformei este ca, la final, s-a decis ca acele culturi in afara solului natural, adica cele hidroponice (plante cultivate intr-o solutie de apa și nutrienti), nu vor fi considerate bio, cu o derogare de zece ani pentru tarile scandinave. In sfarșit, reforma ar urma sa permita o mai buna aprovizionare cu seminte biologice, pentru moment limitata la catalogul oficial de seminte autorizat in UE. Acest catalog exclude insa anumite soiuri de fructe și legume neconventionale sau desuete care au revenit insa pe pietele locale sau in lanturile scurte de aprovizionare.

Pentru a fi definitivat, compromisul trebuie votat de Parlamentul European in ședinta plenara și de Consiliu (care reprezinta cele 28 de state membre).