Webinar Rep.Moldova: Parteneriat şi responsabilitate pe lanţul de aprovizionare în comerţul alimentar – 15 Aprilie 2020

Publicația online Modern Buyer a organizat cu sprijinul proiectului Agricultură Performantă în Moldova/USAID un eveniment online cu tema „Parteneriat şi responsabilitate pe lanţul de aprovizionare în comerţul alimentar din Republica Moldova”. Acesta s-a desfășurat în data de 15 Aprilie 2020 și a fost moderat de Maria Hurduc, Managerul publicației Modern Buyer.

Am dorit să aflăm cum contribuie fiecare verigă din lanțul de aprovizionare – comerciant, producător, importator sau distribuitor la procesul vital de livrare a bunurilor de larg consum către consumatorii din Republica Moldova.

Reprezentanții businessului din Republica Moldova care au răspuns favorabil dezbaterii inițiate de publicația Modern Buyer au fost Adrian Lăzărencu, Manager General, Fourchette; Gheorghe Baciu, Owner, Forward International; Vitalie Obrijanu, Director Comercial Fresh Time; Carolina Linte, Director Executiv, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „Lapte” și Alexandru Mîţă, Director Executiv, Ocean Fish Moldova.

Adrian Lăzărencu, Manager General, Fourchette: În acest moment, responsabilitatea este o caracteristică a tuturor celor care participă la lanțul de aprovizionare


În prima săptămână după declararea stării de urgență în Republica Moldova s-a înregistrat o creștere în vânzări de 40%, după care această cifră a început să scadă, astfel încât la sfârșitul lunii martie începutul lunii aprilie creșterea în punctele de vânzare a devenit nesemnificativă, din cauza traficului scăzut din magazine. În cel mai bun caz, vânzările se mențin la aceleași cote din perioada similară a anului trecut.

Din discuțiile avute cu membrii ProBiz, Asociația retailerilor din Republica Moldova, situația este similară în toate rețelele și este pusă pe seama puteriii de cumpărare scăzute a consumatorilor. În Republica Moldova economiile personale sunt destul de mici. Creșterile au fost doar pe anumite segmente. Coșul de consum s-a schimbat, consumatorii au migrat spre produsele de bază și de igienă. În prima săptămână au dispărut de la raft dezinfectantele, dar datorită producătorilor de alcool din țară care s-au reprofilat și produc aceste articole, acum nu mai sunt probleme.

Nu am avut rafturi goale cum s-a întâmplat în Europa, dar aceasta se datorează puterii de cumpărare mai scăzute a populației.

Concentrarea noastră a fost asupra condițiilor de siguranță oferite angajaților noștri. A fost nevoie de efort pentru a-i convinge să rămână să lucreze. Am folosit din prima zi cele necesare pentru igienizare, mănuși de unică folosință, ecrane de protecție etc.
La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie au apărut probleme la aprivizionarea cu hrișcă, deoarece piețele tradiționale din care se importa acest produs au interzis exportul. Poate dacă nu anunțau guvernanții că vor fi probleme cu hrișca, încă s-ar mai fi găsit la raft. Avem o lipsă de hrișcă în acest moment, dar cred că cetățenii și-au făcut destule rerzerve.

Odată cu implicarea în campania #susținemafacerilelocale, am devenit mai puțin birocrați în alegerea partenerilor din rândul producătorilor autohtoni. Suntem deschiși să apară la raft producția lor cât mai repede din momentul în care ei ne contactează.

În acest moment, cel mai ușor ne-ar fi să acceptăm produse din categoriile de bază. Produsele fresh sunt cel mai greu de prognozat.

Avem mai puțin de 40% trafic în magazin, oamenii nu cumpără mai mult fresh, ci mai mult produse de bază, acolo o să fim deschiși pentru producătorii mici.

Importurile la noi reprezintă mai puțin de 2% din rulaj. Import de produse proaspete nu facem deloc – poate doar cu excepția brânzei mozzarella. Dar, din câte știu, toate problemele inițiale cauzate de închiderea frontierelor s-au rezolvat. Există recomandări pe unde să circule mărfurile, dar importul este permis din toate țările, logistica se face.

Noi nu deținem un depozit logistic și în perioada următoare va fi greu să îl dezvoltăm. Sunt total de acord cu micșorarea costurilor și, la nivel de Patronat, va trebui să ne așezăm să discutăm ceea ce a propus doamna Linte, reprezentanta Asociaţiei Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate, referitor la preambalarea produselor, ca să creăm o cerință unică pentru toți. Acest lucru ar duce la micșorarea costurilor.

În ceeea ce privește livrările zilnice de produse de origine animală proaspete, atât timp cât în portofoliul procesatorilor de lactate sunt produse cu termen super mic de valabilitate, cred că cerința doamnei Linte, aceea ca rețelele să comande mai mult o dată, va fi mai greu de implementat.

În Republica Moldova există o cerere constantă pentru acest gen de produse, așa este cultura noastră. Consumatorul caută produse cu termen scurt de valabilitate, pe care le consideră “mai calitative”. Dacă vom reuși să convingem consumatorul că produsele cu termen de peste 10 zile de valabilitate sunt okay , am putea scăpa de această ptoblemă.

În privința dezvoltării livrărilor online, cred că toate rețelele vor căuta soluții . Pentru rețeaua noastră, va trebui să găsim o soluție de outsource. Deja lucrăm cu cineva care are vânzări online, dar nu pe produse alimentare. Sperăm să venim curând cu o ofertă pentru comenzi online.

Proximitatea este câștigătoare și în Republica Moldova
Vom face o reevaluare a ofertei noastre. Ne vom uita către ce categorii a migrat interesul consumatorului, și dacă descoperim că au fost și categorii mai scumpe – să venim cu oferte mai bune de preț. Anumiți consumatori vor trece de la mentalitatea de preț vs calitate la cea de calitate-vs preț. Aceasta este una dintre strategiile la care ne gândim.

La noi, în Republica Moldova, tot timpul s-au căutat produse ieftine. Numărul de clienți aflați în căutarea acestor produse o să crească. Toate rețelele, inclusiv noi, am pus accentul pe aceste produse când ne făceam promoțiile.

Vrem să scoatem produse sub brandul propriu, cu un preț foarte bun. Eram pe ultima sută de metri în negocieri, dar pandemia ne-a oprit din a preambala și a pune produsele pe raft. În perioada în care totul se va mai relaxa sper să venim cu acest gen de oferte.

Suntem flexibili cu furnziorii noștri, gata să discutăm. Am fost deschiși să discutăm și anumite obligații contractuale. Toate solicitările argumentate, venite din partea lor, au fost agreate. Responsabilitatea este o caracteristică a tuturor celor care participă la lanțul de aprovizionare în prezent. Pe lângă aceasta, există o transparență totală din partea lor. Am existat recomandări – pe ce ar trebui să punem accentul având în vedere că unele produse vor fi mai greu de procurat. Am reușit să evităm dispariția anumitor grupuri de produse de pe raft. Poate nu avem același sortiment larg, dar ca grup de produse există tot pe raft. Se datorează deschiderii dintre noi și furnizori.

Proximitatea este câștigătoare și în Republica Moldova, am văzut asta după deschiderea primului magazin. Din păcate, pandemia ne-a oprit câteva proiecte. Aveam în plan deschiderea trei magazine. Sperăm să deschidem unul într-o săptămână, două, maxim.

Din păcate, prestatorii de servicii de instalare de utilaje s-au mai oprit din activitate. Dar am văzut că pe magazinele mici există cea mai mare creștere. Am amânat o parte din deschideri, dar planurile sunt ca până la final de an să deschidem 15 magazine.

Deși am așteptat, autoritățile nu au venit cu mesaje de încurajare pentru comercianți care stau în prima linie. Această chestiune este foarte importantă – ar fi ca o medalie pe timp de război. Cred că și angajații noștri așteptau acest tip de mesaj. Medicii, polițiștii sunt foarte importanți, dar și angajații din comerț sunt importanți. Sunt în contact cu mii de oameni, zilnic. În moment nu avem probleme cu venirea angajaților la serviciu, le-am organizat inclusiv transportul, mai ales că sâmbăta și duminica nu circulă transportul public.

La Soroca suntem într-un focar, orașul este închis de mai bine de o săptămână. Suntem unica rețea mare prezentă acolo și suntem dați drept exemplu, suntem echipați perfect. La Soroca folosim și halate de unică folosință pentru angajați, în fiecare zi, pentru ca să diminuăm la maximum toate riscurile. Suntem în prima linie!

Am discutat cu reprezentanții rețelelor comerciale legat de siguranța angajaților și am căutat să venim cu niște norme față de autorități, referitor la câți clienți să se afle în interiorul magazinelor. În regiuni, autoritățile locale au venit cu niște norme destul de dure – accesul să fie permis în magazin doar unui număr de cinci persoane, în condițiile în care avem magazine care au și 1.000 de mp.

În Chișinău, în comun cu ceilalți retaileri, am elaborat o normă care prevede să fie un singur consumator la fiecare 25 de mp. Am venit singuri în întâmpinarea autorităților cu niște recomandări. În acest moment toate rețelele reușesc să respecte această normă, de aceea au apărut rândurile la intrarea în magazine.

Ne conformăm deciziilor autorităților – ei au venit cu recomandarea să măsurăm temperatura la intrarea în magazin, deși nu ne-au pus la dispoziție termometre non-contact. Noi am prevăzut acest lucru, dar chiar și așa, un termometru nu poate face 1000 de măsurători pe zi. Iar comercianții mai mici, care nu au avut de unde să-și procure au primit și amenzi.

În această perioadă am fost toți în aceeași lojă: și retaileri concurenți, și furnizori, și acest lucru s-a simțit.

Avem și mesaje frumoase de la concurenți, de susținere a tuturor lucrătorilor din comerț. Asta te face să te simți mândru! Se uită orice alt lucru, care ține de faptul că de obicei concurăm.

Gheorghe Baciu, Owner, Forward International: Facem tot posibilul ca lanțul alimentar să nu se întrerupă și să facem față livrărilor


În prima perioadă când s-a anunțat starea de urgență cererea a crescut brusc. Noi nu am fost pregătiți pentru cereri atât de mari pentru unele produse, cum ar fi: făina, orezul și alte produse din cereale, care în Republica Moldova sunt produse de bază. Cererea la aceste produse se menține, noi nu putem executa toate comenzile care există acum pe piață.

Această cerere a venit în special dinspre magazinele mari, cum este Metro, care și acum are comenzi crescute către noi. Același lucru s-a întâmplat în toate țările din care noi importăm, cererea a crescut, și nu numai la produsele de bază. Concomitent cu cererea crescută, unele țări au impus restricții la exportul de produse cerealiere, precum Rusia, și România. Acest fapt îngreunează restocarea, dar situația nu este critică. În cele din urmă, Rusia a permis exportul de făină, fulgi de cereale și chiar de hrișcă. Acum reușim să aducem și hrișcă. În schimb, România a închis exporturile la orez, făină, chiar și la biscuiți.

Din fericire, furnizorii au înțeles situația și nu au avut tentative de a ridica prețurile, cu câteva excepții, dar și la aceștia creșterea nu a fost însemnată. Noi reușim să acoperim aceste creșteri prin adaosurile noastre. Nu se pune problema schimbării de prețuri.

De la începutul pandemiei noi am intrat în comunicare intensă cu lanțurile de retail.

Am făcut schimbări din mers, la unele produse la care cererea era atât de mare încât nu puteam s-o acoperim, am renunțat să mai facem acțiuni în magazine. Magazinele au dat dovadă de deschidere, au recepționat marfa cu mult timp înainte. Au mai fost produse la care s-a cerut plata în avans pentru cantități mari de marfă, iar partenerii noștri din retail au fost deschiși să ne ajute în momentele acelea.

Facem tot posibilul ca lanțul alimentar să nu se întrerupă și să facem față livrărilor.

Totodată, în perioada următoare, cererea va scădea la unele produse, criza epidemiologică se va transforma într-o criză economică și putem să ne așteptăm la o descreștere a veniturilor, care să se accentueze în a doua jumătate a anului.

Referitor la competitivitate în piață, este necesar ca producătorii locali să îmbunătățească și ei calitatea produselor, să scoată produse nu numai pentru segmentul low și să încerce să atace și alte segmente.

Noi de mult suntem în căutare de producători locali pentru a le distribui produsele. Un impediment este prețul scăzut al produselor locale, ele nu acoperă o distribuție largă, care să ajungă în toate magazinele.

Văd o tendință de creștere pe termen mediu și lung a nivelului de trai în Republica Moldova. Ar fi de dorit să se lanseze produse mai deosebite, chiar dacă pe termen scurt nu le-ar aduce profit producătorilor locali.

Mă aștept să facem tot posibilul ca să nu ridicăm prețurile, mai ales în perioada aceasta și să găsim soluții dacă apar astfel de situații. În a doua jumătate a anului, cererea de produse alimentare va genera scumpiri la nivel global, care se vor reflecta și pe piața din Republica Moldova. În condițiile acestea, va fi necesar ca producătorii locali să iasă în prim-plan și să genereze vânzările cele mai mari. Pentru mine aceasta reprezintă o oportunitate, la care mă aștept.

Pentru viitor aș vedea și o posibilă susținere a guvernului, o intervenție ca să nu fie descreșteri foarte mari.

În online vedem o oportunitate de dezvoltare pe termen mediu și lung. Până acum a fost foarte complicat, nu prea exista cerere. Necazul acesta ne ajută să dezvoltăm niște lucruri care în mod normal trebuiau să se dezvolte și la noi.

Produsele alimentare sunt deosebite de celelalte. Și în SUA, unde online-ul este foarte dezvoltat, produsele alimentare au avut o evoluție slabă în online, cheltuielile de distribuție fiind foarte mari. Sunt și alte probleme legate de comenzile online la alimente – oamenii nu au încredere, dacă nu văd cum arată produsele. Dacă nu sunt livrate într-un termen cât mai scurt sau dacă sunt mai prost împachetate, oamenii nu sunt mulțumiți. Dar aici este locul în care să ne accentuăm poziția.

Noua normalitate
Eu sunt optimist, am trecut prin mai multe crize și orice furtună are și sfârșitul ei. Cred că oamenii se vor acomoda la noua realitate, în cel mai scurt timp. Este clar că acum a fost o situație critică pentru toată lumea, fără excepție. De aceea, s-au luat măsuri de la cel mai înașt nivel până la jos, la oamenii de rând. Cetățenii au fost închiși în case și obligați să nu mai comunice direct cu alții. Dacă am reveni la aceeași normalitate? Nu am avea cum, nu am avea cum să călcăm în aceeași apă, în același râu.

Cu timpul, luăm și noi măsurile pe care le considerăm mai bune în contextul creat. În momentul de față nu văd un plan exact legat de ce am putea face. Sunt schițe, dar avem nevoie să ieștim din situația creată acum, să așteptăm ca oamenii să iasă din casă și să-și dorească să se înâlnească față în față. Încet-încet, HoReCa o să își revină. N-o să râmînem închiși în casă toată viața și n-o să comandăm produse alimentare doar pe online.

Pandemia va lăsa o amprentă; înțeleg că viitorul este în online, inclusiv în sectorul alimentar. Compania noastră avea în derulare mai multe proiecte, inclusiv de extindere pe mai multe produse. Diminuarea vânzărilor la undele produse se va compensa cu apariția altor produse. Vom dezvolta și partea de online. De ce vreau să facem online? Pentru că văd în asta o oportunitate.

Alexandru Mîţă, Director Executiv, Ocean Fish Moldova: Am creat posibilitatea livrărilor la domiciliu


Pe partea de magazine proprii, noi, la Ocean Fish am fost ceva mai norocoși. Pandemia a început în perioada Postului, în luna martie, când oricum consumul de pește cade. Noi nu am simțit această panică legată de produsele de bază. În luna aprilie, când au fost Dezlegările la pește, vânzările au crescut semnificativ. Astăzi suntem în conformitate cu ce am bugetat pentru 2020.

Pe partea de magazine tradiționale și HoReCa s-au micșorat vânzările, dar în perioada postului Horeca este oricum în stand-by. Creșterile din magazinele proprii au compensat aceste pierderi din vânzări. Cred că oamenii au ales să meargă în magazinele mici, în magazinele de producător, nu în magazinele mari, cu rafturi pe rânduri.

Partea de vânzări online era un proiect mai vechi al nostru, lăsat oarecum în stand-by. Credeam că piața nu este pregătită pentru livrările online, că oamenii nu sunt pregătiți să cumpere online. Odată cu instalarea stării de urgență, oamenii au telefonat și au cerut livrări la domiciliu.

Ne-am trezit și am revizuit site-ul, care chiar dacă nu funcționează 100% așa cum ne doream, am creat posibilitatea de a face livrări la domiciliu. Agenții de vânzări care erau responsabili de livrările în Horeca și în TT s-au implicat acum în livrările la domiciliu.

Văzând cererea sporită, investim într-un site mai puternic, updatat, care să expună nu doar produsele din pește pe care le avem, ci toată gama de produse prezente în magazinele noastre, astfel coșul de consum să fie mult mai mare și clienții să fie satisfăcuți.

Clienții vor să plătească acum cu cardul, iar pentru aceasta, băncile ne-au venit în întâmpinare și ne-au furnizat toată tehnica (cititoarele de carduri) de care a fost nevoie. Ne conformăm legii, iar clienții nu mai au tangență cu cash-ul.

Noua normalitate
Noi avem în pregătire un proiect pentru un magazin mai mare, este vorba despre al cincilea magazin pe care vrem să îl deschidem în luna mai. În acel magazine avem desemnată o zonă de food-court, ceea ce pentru noi este o continuare a diversificării pe care am început-o deja.

Așteptăm luna mai, iunie, așteptăm ca sectorul HoReCa să se reîntoarcă la muncă, așteptăm să vedem care va fi reacția acestuia. Ne așteptăm ca încasările din acest sector să scadă. Astăzi avem bani blocați în HoReCa, în urma unor livrări din luna martie, care nu s-au achitat deloc., ceea ce pe noi ne pune în gardă.

Autoritățile ne-au asigurat că se va menține cursul valutar în parametrii normali. Sperăm că clienții noștri- ne-am orientat către segmentul mediu spre premium – nu vor simți așa de mult această criză.

Pe perioada verii, în genere, retailul cădea, și în mare parte creștea HoReCa. Dacă însă HoReCa nu se va trezi, vom avea de suferit. Avem în depozite blocate deja produse destinate segmentului HoreCa.

Ne păstrăm optimismul și așa cum vă spuneam, ne orientăm spre magazinele proprii – pe acest canal de vânzare avem creșteri de 40%-50%, cumva acest lucru ne va acoperi din pierderi.

Carolina Linte, Director Executiv, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate – Comercializați și consumați produse autohtone!


De când s-a anunțat starea de urgență pentru Republica Moldova, am înțeles că suntem într-o situație majoră, foarte dificilă. Am luat în considerare de la început soluționarea riscului angajaților aflați în industria de procesare, în ferme și în punctele de colectare, cărora să le asigurăm un plan de prevenire a infectării.

Am elaborat un plan de prevenție pentru angajații din sector. Dacă o unitate ajunge să fie în carantină, vă imaginați că lucrurile devin dificile pentru producție. Noi trebuie să asigurăm nu doar siguranța produselor, ci și securitatea alimentară, așa cum a cerut și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale.

Suntem dependenți de industriile conexe și de importuri – mă refer la ambalaje, și celelalte produse suplimentare din industria de procesare.

Pentru produsele auxiliare folosite în această industrie se cere plata în avans. Fermierii au probleme cu plata furajelor și suntem nevoiți să lucrăm cu dânșii cu plata în avans.
Membrii asociației noastre sunt acei producători care procesează mai mult de 10 t de lapte și cu 7-8 tone de produse lactate fabricate. Un procent de 12-15% din această cantitate era alocat achizițiilor publice. Odată cu închiderea școlilor și grădinițelor trebuia să facem ceva cu aceste produse, să le livrăm undeva.

Majoritatea membrilor asociației noastre sunt prezenți în retail. În prima jumătate a lunii martie, comenzile pentru produse lactate s-au majorat. În ultima săptămână din luna martie și începutul lunii aprilie, acestea s-au micșorat. Unele întreprinderi au secții de procesare suplimentare, care au fost redeschise și a fost inițiată producerea untului și a laptelui praf.

Magazinele nu respectă întotdeauna termenele de plată. Trebuie să înțelegem cu toții, și retaileri, și procesatori că trebuie să mergem către diminuarea costurilor și organizarea cât mai bună a logisticii – aprovizionarea magazinelor, excluderea aglomerărilor, păstrarea comenzilor sau notificarea cu 15-20 de zile înainte, dacă rețeaua încearcă să își diminueze comanda.

Produsele noastre sunt perisabile, cu un termen foarte scurt de valabilitate. Ce facem dacă rețeaua comercială își micșorează acum comanda pentru săptămâna viitoare? Nu avem unde să le distribuim. Dacă piețele agroalimentare nu sunt deschise și școlile nu sunt active?! Noi trebuie să ne planificăm producția!

Producătorii mici, din regiuni reclamă întârzieri la plată. Creditările nu sunt operabile încă. Nouă ni se cere plata în avans pentru materia primă și pentru materiile auxiliare, iar noi nu primim plata corespunzătoare de la comercianți.

Astăzi, eroul principal din relația comerciant și furnizor este consumatorul. Trebuie să facem tot posibilul să îi oferim un produs sigur, calitativ și la un preț decent.

Eu știu că rețeaua Fourchette are la raft produs local. Mi-aș dori ca, în general, rețelele să vină în ajutorul procesatorului autohton. Noi avem multe costuri care țin de logistică. În special pentru lapte și carne, produse care sunt distribuite în fiecare zi, am vrea să avem o comunicare și o optimizare a costurilor.

Ne-am dori ca retailerii să aibă depozite specializate și condiții favorabile pentru păstrarea produselor, iar comanda să fie un pic mai mare. Să nu se mai facă distribuția produselor zilnic, să existe posibilitatea de stocare a produselor de origine animală. Aceste produse au un grad sporit de contaminare din punct de vedere microbiologic. Au cerințe sanitare, un regim special de umiditate și temperatură la transportare, încărcare, descărcare. De aceea, la rampa de descărcare, aceste produse ar trebui să aibă prioritate.

Există o lege din 2017 cu privire la informarea consumatorului care ne permite să aplicăm pe etichetă data limită de consum, este o șansă să ajungem la un limbaj comun. Putem să ajungem la un consens cu rețelele comerciale dacă avem oportunitatea să scriem pe etichetă data limită de consum, nu data când laptele este turnat în sticlă.

De la noi se cere – haideți să nu spunem plafonarea prețurilor – dar menținerea lor și trebuie să oferim justificări pentru o majorare, de 1,2,3 procente. Având costuri foarte mari cu igienizarea și asigurarea siguranței alimentare, dar și a siguranței lucrătorilor, noi trebuie să venim cu niște rezultate de optimizare a cheltuielilor.

În ceea ce privește lansarea de produse noi va fi de așteptat, cel puțin în prima jumătate de an, până ce nu se va stabiliza situația cu pandemia și situația economică, și nu vom vedea care este potențialul consumatorului, noi nu vom putea lansa produse noi.

Pentru noi ar fi important ca rețelele să aibă un standard referitor la preambalare. Există un ambalaj primar al produsului, dar apoi pentru livrare, fiecare rețea are cerințele sale. Dacă ar exista un standar unitar, noi am avea de suportat costuri mai mici.

Depindem de rețelele locale, deoarece Republica Moldova nu este o țară exportatoare de produse de origine animală. De aceea rețelele locale trebuie să vină și ele cu un suport, să dea dovadă de înțelegere față de procesatorul autohton.

Autoritățile au făcut declarații în situația de criză, dar ele trebuie resimțite în măsuri concrete.

Noi vorbim de o situație alarmantă în sectorul de producție animală de mai mulți ani. Cu cât o întreprindere produce mai mult, costurile sunt mai mici. De aceea aș recomanda, procurați produse autohtone!

Laptele și carne sunt produsele pe care se bazează securitatea alimentară a țării. Comercializați și consumați produse autohtone!

Eu mă aștept ca va trebui să învățăm să muncim și să trăim cu această pandemie. Dacă a apărut o data, focare vor mai fi pe parcursul întregului an. În sectorul nostru sunt peste 8.000 de angajați care sunt și ei consumatori de produse din rețele. Dacă noi furnziorii nu vom avea interacțiune și nu vom merge împreună, separat ne va fi foarte greu.

Reiterez că în această perioadă, toți actorii implicați în lanțul de aprovizionare trebuie să se așeze la masa discuțiilor pentru optimizarea cheltuielilor, în favoarea prețului pentru consumator. Eroul principal în această situație și pe viitor va fi consumatorul.

Așteptările de a plasa produse noi pe piață nu sunt realiste și nu pot fi implementate. Avem discuții mai vechi, sperăm că vor rămâne la contractele, prevederile, practicile din anul precedent și mă refer la discounturi și la bonusuri. Sper că vom avea o înțelegere, un dialog bun și vom ajunge la un numitor comun și pe aceste subiecte.

O bună parte din comerțul neautorizat – în piețele agroalimentare – a trecut în comerț autorizat. În Chișinău și alte orașe din Republica Moldova activitatea în piețele agroalimentare a fost interzisă pe peiroada situației de urgență. Lucrul bun este că vom putea avea o evidență, o transparență și o implementare a cerințelor de siguranță, în special pentru produsele de origine animală. Acest influx a venit în rețeaua autorizată. O parte s-a dus pe comerțul online, dar în majoritate acest influx a venit în magazinele mici și în retailul mare.

Producătorii noștri au primit de la noi protocoale și instrucțiuni pentru asigurarea securității angajaților, pentru excluderea îmbolnăvirilor de Covid-19, pentru igienizarea transportului de produse alimentare, pentru evidența strictă și monitorizarea stării de sănătate a angajaților.

Vitalie Obrijanu, Director Comercial, FreshTime: Păstrăm maximum de produse pe care le avem, în orice condiții, și vom continua certificările.

Tot ce se întîmplă trebuie să ne facă mai pregătiți și mai puternici pentru viitor. Eu reprezint o asociație de producători de fructe. Republica Moldova produce mai multe fructe decât se consumă în țară, și o parte se exportă către alte piețe.

Am avut experiența de a vinde, prin intermediari și către rețele locale și internaționale. Am aflat cerințele, și acum la noi în asociație se implementează, în primul rând cele de calitate – tehnologie și standarde (Global Gap, etc.).

Suntem pe o piață cu supraproducție, de aceea este necesar să privim lucrurile la nivel global. Din păcate, în acest an, noi nu am avut, pe plan intern, livrări către rețele comerciale, am mers 100% pe export. Pe plan intern am avut vânzări către intermediari, companii care au încercat să își acopere necesitățile, dar pe termen scurt.

Mare parte a produselor noastre ajung pe piața Rusiei – merele, strugurii și alte produse horticole ajung pe piața Uniunii Europene sau în Golful Persic. Pentru că puterea de cumpărare în Republica Moldova este mică, oamenii aleg produse cu preț redus, or noi producem și exportăm produse de calitate ridicată, care ar putea satsiface exigențele oricărei rețele internaționale.

Pe rafturile magazinelor interne întâlnim produse diferite calitativ față de cerințele care ni se impun când noi facem o ofertă. Mă întreb de ce standardele, la negociere, sunt atât de mari și apoi, produsele pe raft sunt atât de diferite?

O să fie un an interesant. În primul rând înghețurile timpurii, din primăvară, vor afecta multe culturi. A fost secetă și vom avea produse de calitate slabă, deoarece nu toate livezile sunt asigurate. Dacă vom avea și grindină – fiindcă nu toate livezile au sisteme antigrindină – o să vedem o lipsă de produse, inclusiv pe rafturile rețelelor locale.

Cele mai multe țări din jur au avut de suferit din cauza înghețului. O parte dintre produse vor fi depozitate până la sezonul nou, până în toamna lui 2020. O creștere nesemnificativă se va înregistra pentru produsele depozitate – mere. Mărul rămâne cel mai consumat dintre fructe și se cere, mai mult sau mai puțin, 12 luni pe an. Prețurile au crescut în primele trei luni ale anului la fructe pentru că sunt costuri de păstrare.

Păstrăm maximum de produse pe care le avem, în orice condiții, și vom continua certificările.

Din partea rețelelor ne dorim acel standard unic de ambalare, despre care vorbea doamna Linte, iar dacă stabilim că utilizăm europaleți să lucrăm doar cu europaleți. Anul acesta am intrat în discuții cu câteva rețele, să mergem pe un ambalaj returnabil pentru fructe, ceea ce ar optimiza costurile și ar reduce, în final, prețul la raft. Asta ne dorim toți: să creștem consumul și să optimizăm costurile. Noi avem niște idei, dacă rețelele le-ar accepta și ar ridica standardele la cele internaționale și ar accepta aceste modificări, acestea ar fi bine venite.

Preiau mesajul doamnei Linte și fac și eu apel la rețelele comerciale pentru optimizarea costurilor. Aproape 5%-6% se pierd pe transport, o cheltuială care nu este necesară. Ideea domnului Lăzărencu, reprezentantul Fourchette, de a aduce produsele producătorilor locali pe raft este salutară. Costurile se pot optimiza eliminând o verigă, un intermediar, caz în care și producătorul și rețeaua ar câștiga mai mult.

S-au distrus multe lucruri, din păcate, și acum ne confruntăm cu o lipsă de echipamente de protecție, lipsă de paturi în spitale, lipsă de cadre calificate, nu suntem pregătiți pentru această pandemie. Putem să facem o paralelă și cu industria noastră. Suntem noi pregătiți să asigurăm produsele necesare în piață acum și pe viitor, în condițiile în care ceva se va bloca, importurile se vor opri?” Putem noi să asigurăm produse locale pentru necesarul de pe piața internă? Ce se va întămpla în 2020, ca urmare a intemperiilor? Cu ce vom înlocui produsele care nu vor exista? Ce vom face în cazul fructelor disponibile în canitități mai mici? Vom avea lapte și carne dacă nu vom avea furaje?

Dacă vor fi produse de import, cum vom susține un producător local? Cu ajutorul rețelelor, putem noi să satisfacem această cerere, să se consume tot mai multe produse locale, ca să creștem economia țării? Sau mergem mai departe așa cum am mers, vom importa, vom distruge industrii întregi și vom ajunge dependenți în totalitate de produse de import?

Problema forței de muncă am avut-o toți, a fost un flux de emigrare dinspre Republica Moldova pe care l-am resimțit toți. Nu cred că vom simți o diferență, dacă nu se va întâmpla ceva mai grav decât merg lucrurile acum. Statele europene se confruntă acum cu o lipsă de migranți care erau în mare parte implicați în procesele de recoltare și post-recoltare. Cred că o mare parte din muncitorii noștri vor rămâne acasă, dar nu cred că vor veni să muncească, ci vor căuta posbilități să plece de unde au revenit.


În ramura noastră suntem într-o ciză de personal și de personal calificat pentru animite procese. Am pierdut foarte multe lucruri în trecut, care astăzi ne dau de înțeles că trebuie să le repunem în funcțiune. Avem nevoie de persoane calificate în domeniul agronomiei, avem nevoie de persoane calificate în domeniul întreținerii tehnicii agricole și multe altele.

Nu știu dacă ceilalți în Chișinău, găsesc ingineri pentru întreținerea utilajelor. Noi fiind mai departe de capitală simțim o criză enormă la acest capitol.


O să fie bine, mai rău nu are cum să fie. Sper să trecem cu bine cu toții peste această criză și că în scurt timp lucrurile vor reveni la normal. Vom fi mai prudenți și mai responsabili, probabil că multe lucruri se vor schimba și în domeniul comerțului internațional.

Consider că businessul o să meargă, o să ne conformăm cerințelor, o să căutăm soluții noi. Noi suntem optimiști și credem că totul va fi bine.